2,443 matches
-
real de ceea ce este iluzoriu și să avem astfel o cale de acces inteligentă la cunoștințele epocii noastre. A Învăța să faci semnifică, desigur, dobândirea unei specializări și a cunoștințelor teoretice și practice asociate acesteia. A Învăța să fii semnifică edificarea unei adevărate persoane și asigurarea condițiilor de realizare maximă a potențialităților sale creatoare. A Învăța să trăiești Împreună cu ceilalți semnifică, Înainte de toate, respectarea normelor ce reglementează raporturile dintre ființele ce formează o colectivitate. 2. Metode de implementare a tehnologiilor moderne
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
microscopul lecturii, ele reconstituie imaginea ascunsă a scriitorului camuflat, mai bine sau mai neîndemânatic, din cochetărie sau perversitate, Între rândurile paginii de jurnal. A doua componentă a autoportretului se leagă de Îmbrăcăminte. Veșmântul, devenit, la un Thomas Carlyle, pretext pentru edificarea unui sistem filozofic „Poate că de mai multe ori În viață li se Întâmplă bipezilor voștri, din orice țară și din orice timp, fie ei Prinți cu mantii aurite sau Țărani cu vestminte În zdrențe, ca Hainele și Sufletul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
eul scriitorului permit repetiția și multiplicarea, instaurând o subtilă diferență. Jurnalul intim devine posibil În clipa În care monotonia și repetiția transcend spațiul evenimentelor. Timpul și spațiul confesiunii nu sunt „nici independente” și „nici echivalente”79. Și nici măcar decisive pentru edificarea structurii sale. Decisivă e topologia evenimentelor, timpul insinuat Între fragmentele spațiului care conține semnificațiile. Opera neterminată În epocile mai noi, Îndeosebi În perioada post-structuralistă, modelul (unitatea) textului nu mai este fraza. Textul poate fi format și de „un jet puternic
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mai veche și cea mai autentică" și de generos patron al culturii scrise, reprezentată aici prin Letopisețul de când... s-a început Țara Moldovei, lucrare care contribuise "la răspândirea faimei domnului moldovean"88. Nu se dădeau amănunte despre rolul domnitorului în edificarea culturii bisericești, dar se reiterau "idealurile antiotomane ale domniei lui Ștefan cel Mare", sub motiv că fuseseră înscrise și în Chronicon Dubnicense 89. Apariția manualelor alternative, redactate conform noii programei din 1999, a însemnat, în primul rând, reducerea drastică a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prin afirmații de genul: "indiferent de metodele utilizate, ritmul creșterii economice a fost cel mai mare în acei ani"73. Astfel, voluntarismul epocii, de multe ori însoțit de măsuri abuzive, a fost scutit de orice acuzații. El contribuise efectiv la edificarea unei noi realități, la construcția de șosele, căi ferate, întreprinderi, rețele electrice și telefonice. Din această perspectivă, chiar și agricultura cunoscuse, în acei ani, o certă dezvoltare și modernizare. Povestirea degajă o clară simpatie pentru un trecut constructiv compromis, din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a secolului al XX-lea. Problema ei este cea a responsabilității transplantării corecte a unor categorii lingvistice și poetice fundamentale. Denotație și conotație, metaforă și metonimie, sistem și proces, cod și mesaj, semnificant și semnificat reprezintă o infrastructură terminologică necesară edificării unei viziuni coerente, cu un aport indiscutabil de sistematicitate și rigoare în atlasul comunicării. O dublă investigare semiotică (lingvistică și iconică) găsește în cîmpul publicitar un spațiu privilegiat de manifestare. Dacă publicitatea este deghizarea sensului (G. Péninou, 1972: 38), semiotica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de incapacitate a construirii personajelor, explicată prin grija acordată exclusiv refacerii atmosferei în Piatra filozofală 29, n-a modificat atitudinea generală de respect în fața erudiției autoarei și a instrumentelor sale stilistice: criticii noștri au fost impresionați de preocuparea sa pentru edificarea cititorului și, de aici, de mijloacele utilizate pentru a-l convinge, de tonul ei atât de adecvat. Între alții, Dan Hăulică a înțeles această "lizibilitate a actului" de a scrie cu rost și frumusețe 30. S-a observat că elanul
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Chr.), de a propune Senatului recunoașterea lui Cristos ca divinitate, subliniază efortul autorului de a demonstra în comportamentul lui Alexandru Sever o anumită toleranță religioasă. Astfel, a poruncit să fie inscripționată pe frontispiciul palatului imperial și pe edificiile publice, spre edificarea tuturor, renumita regulă de aur: Toate câte vreți să vi le facă vouă oamenii, întocmai să le faceți și voi lor (Mt 7, 12). Autorul subliniază lămurit proveniența din tradiția iudaică și creștină a acestei maxime pe care, împăratul de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
brutalitatea spectacolelor cu gladiatorii, se poate constata legătura dintre abținerea de la sângele animalelor și de la vărsarea sângelui omenesc. Criticând credințele religioase romane, disprețuia gloria imperialismului roman al cărui expansionism era marcat de o istorie continuă de masacre, distrugeri și de edificări pe moartea altora ori de subjugare a altor popoare, atitudini contrare faimoasei păci romane. În Octavianus, 37, 1-6, idealurilor și modelelor eroice ale culturii romane, le contrapune imaginea unui soldat al lui Dumnezeu, în varianta creștină a termenului. Concepția unui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
au dat culoare vieții politice în majoritatea țărilor catolice. Doar Islanda și Québec au făcut excepție de la acestă regulă din cauza unei lungi dominații engleze. CLIVAJUL CENTRU / PERIFERIE: PARTIDELE DE CENTRU ȘI STATO-NAȚIONALISTE Familia centralistă regrupează partidele născute din procesul de edificare națională. Aceste partide diferite par să fie, prin chiar originea lor, cel mai greu de încadrat într-o tipologie europeană: nu transpun ele realitatea națională în ceea ce are ea ireductibil? Cu toate acestea vom încerca, dincolo de diferențele de cultură politică
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
politic. Programul politic centralist a fost la început strict naționalist, anume acela de a făuri Statul-națiune. Pentru aceasta, toate diviziunile sociale, etnice sau religioase sînt prezentate ca antinaționale; însă, această trăsătură, le poate conferi un caracter destul de autoritar. Procesul de edificare odată încheiat face ca programul să se îndrepte mai ales spre modernizare, singura garanție a independenței naționale în lumea actuală. Afirmarea națională este aceea care explică interesul pentru o politică socială, motivată de refuzul de a împărți națiunea în clase
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
trebuie să țină piept unei dizidențe, democrații de centru, al cărui discurs se apropie într-o manieră mai "clasică" de retorica neofascistă. APĂRĂTORII PERIFERIILOR: PARTIDELE AUTONOMISTE Ca și în cazul partidelor de centru, care au rezultat tot din mișcarea de edificare națională, și partidele care apără periferia au diferite "coloraturi" în funcție nu numai de caracteristicile naționale, dar și de particularitățile locale. Tipul de periferie se dovedește a fi la fel de important: partidele vor fi mai mult sau mai puțin diferite dacă
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
orientare generală sau de a se limita la statutul de teorie totalizatoare din etapa ei clasică sau de a deveni o altă: „mare teorie cu fundamente sărace”. Îi oferă însă șanse de împăcare cu aspectele lumii, cu experiența personală, cu edificarea colectivă a identității, cu descoperirea unor sensuri inedite ale trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
poate vorbi în acest fel de o scală disciplinară pe care sunt distribuite naratologiile consacrate sau propriu-zise și naratologiile recente și etichetate provizoriu care sunt considerate în mare măsură numai aplicații ale naratologiei sau demersuri de critică naratologică . Tentativele de edificare a naratologiilor prin care se depășesc limitele restrictive ale naratologiei clasice nu sunt puține. Narațiunea este studiată în relația ei cu istoria, politica și etica în expuneri ca Genre, Repetition, Temporal Order: Some Aspects of Biblical Narrative de David Richter
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
orientare generală sau de a se limita la statutul de teorie totalizatoare din etapa ei clasică sau de a deveni o altă: „mare teorie cu fundamente sărace”. Îi oferă însă șanse de împăcare cu aspectele lumii, cu experiența personală, cu edificarea colectivă a identității, cu descoperirea unor sensuri inedite ale trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
poate vorbi în acest fel de o scală disciplinară pe care sunt distribuite naratologiile consacrate sau propriu-zise și naratologiile recente și etichetate provizoriu care sunt considerate în mare măsură numai aplicații ale naratologiei sau demersuri de critică naratologică . Tentativele de edificare a naratologiilor prin care se depășesc limitele restrictive ale naratologiei clasice nu sunt puține. Narațiunea este studiată în relația ei cu istoria, politica și etica în expuneri ca Genre, Repetition, Temporal Order: Some Aspects of Biblical Narrative de David Richter
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
orientare generală sau de a se limita la statutul de teorie totalizatoare din etapa ei clasică sau de a deveni o altă: „mare teorie cu fundamente sărace”. Îi oferă însă șanse de împăcare cu aspectele lumii, cu experiența personală, cu edificarea colectivă a identității, cu descoperirea unor sensuri inedite ale trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
poate vorbi în acest fel de o scală disciplinară pe care sunt distribuite naratologiile consacrate sau propriu-zise și naratologiile recente și etichetate provizoriu care sunt considerate în mare măsură numai aplicații ale naratologiei sau demersuri de critică naratologică . Tentativele de edificare a naratologiilor prin care se depășesc limitele restrictive ale naratologiei clasice nu sunt puține. Narațiunea este studiată în relația ei cu istoria, politica și etica în expuneri ca Genre, Repetition, Temporal Order: Some Aspects of Biblical Narrative de David Richter
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
se scrie aproape mecanic, cu același gen de "idei", personaje și situații-tip, integrate însă în niște partituri narative mult mai complexe, la rândul lor orchestrate simfonic, în compoziții-ciclu. Or, cum aproprierea metodei acesteia "muzicale" (ce va contribui, implicit, la edificarea poeticii romanului-melodramă) coincide, în timp, cu etapa redactării primelor două volume de Memorii, putem spune fără teama de a greși că Lovinescu devine romancier în adevăratul sens al cuvântului abia după asumarea lucidă a predispoziției evocator-nostalgice și a moldovenismului temperamental
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a-i sublinia, într-o manieră foarte modernă, valoarea de sugestie, ce o apropie de creația lirică: "Creangă nu e folclorist", zice într-un loc Eminescu, "ci un mare artist, cel mai mare artist al limbii populare", adăugând, spre deplina edificare a partenerei sale de dialog: "nu copiază, nu transcrie, ci transpune și dă valoare de mare artă expresiei țărănești"; "știe că elementul esențial al artei este discreția și delicateța" (Lovinescu anticipează aici interpretările în cheie estetizant-decadentă, în linia B. Fundoianu-Negoițescu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lovinescian, dezvoltând "o poetică originală, axată pe amplificarea repetitivă, în "serii" succesive de episoade, situații și personaje-tip, reductibile în ultim resort la clișeu". Situația melodramatică este succesiv denunțată și regăsită, mereu din alt unghi, într-un efort dramatic de edificare. Serialitatea este, astfel, o consecință necesară a poeticii melodramatice. Romanul-ciclu, de care Lovinescu se arată captivat încă din anii 1920 (dublul roman Viață dublă, ciclul Bizu, ciclul eminescian), este deci o opțiune justificată, și nu o simplă dovadă de incontinență
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
așa era perceput și la curtea habsburgică de la Viena. Atât ortodocșii, cât și uniții, deși existau fricțiuni, reușeau să colaboreze pe chestiuni politice de anvergură. S. A.: Așa este. Bisericile naționale românești din Transilvania și Banat au jucat rolul central în edificarea unui sistem instituțional alternativ de la școli la bănci care, deși nu putea funcționa chiar ca un stat în stat mai ales după Ausgleich -, a pregătit o infrastructură instituțională. După 1918, din păcate, această infrastructură nu a fost bine folosită de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
lăsați în urmă, care au trecut pe lângă el, fără să-l avertizeze, mai repede decât se aștepta. Își propuse să-și precizeze în minte care sunt, în general, cei mai frumoși ani din viața unui om. Pentru o mai bună edificare, va lua ca exemplu chiar pe cei din viața lui personală. Anii copilăriei: simpli, într-adevăr, aparent frumoși, poate chiar fericiți, dar au dispărut precum visul unei ființe efemere; prea naivi și prea lipsiți de conținut. Au zburat mult prea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
creștine II.1. Educația în primele secole creștine În secolul întâi, învățătura se primea în două locuri: în întâlnirile creștine și în familiile creștine. Credincioșii aveau trei feluri de întâlniri. Primul fel de întâlnire era pentru învățarea Scripturii în scopul edificării. Edificarea cuprindea elemente de închinare, învățare și părtășie. Aceste întâlniri constau din rugăciune, cântări, citirea scrisorilor apostolice, învățătură și, ocazional, revelații profetice. Al doilea fel de întâlnire era masa comună sau masa dragostei, care era urmată de Cina Domnului. Masa
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
II.1. Educația în primele secole creștine În secolul întâi, învățătura se primea în două locuri: în întâlnirile creștine și în familiile creștine. Credincioșii aveau trei feluri de întâlniri. Primul fel de întâlnire era pentru învățarea Scripturii în scopul edificării. Edificarea cuprindea elemente de închinare, învățare și părtășie. Aceste întâlniri constau din rugăciune, cântări, citirea scrisorilor apostolice, învățătură și, ocazional, revelații profetice. Al doilea fel de întâlnire era masa comună sau masa dragostei, care era urmată de Cina Domnului. Masa era
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]