12,690 matches
-
a plătit o antologie precum aceasta din gîndirea antisemită și xenofobă a mai marelui său. Putem înțelege și savantele consilii oferite junelui hoge de către mai vîrstnicul istoric și vice de Senat pentru buna alcătuire a ediției. Putem înțelege și că editorul nu vrea să facă bani de pe urma insanităților ideologice ale lui Vadim, evaluînd cartea la jumătate kilul de telemea de oaie și la 250 de grame de mușchi de porc. Ceea ce nu putem înțelege e chestia cu egida Academiei Române. Asta chiar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
instituții editoriale, dl Sergiu Krupenschi, s-a dovedit o catastrofă din toate punctele de vedere. Romanul "cu cheie" al lui Bellow precum și alte cărți anunțate și așteptate n-au mai apărut, în ciuda faptului că se plătiseră drepturile de traducere și editorii obținuseră subvenții anume pentru ele. "Universul" a fost dus de rîpă, traducătorii au rămas neplătiți, pasionații redactori cu experiență au plecat... O jale. Ravelstein va apărea totuși, cu o întîrziere de un trimestru, la Polirom, editură ajunsă, datorită calităților manageriale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
înscris într-o serie europeană" (nazism, fascism), subliniindu-se că Rădulescu-Motru preciza "românismul este spiritualitatea care pune în acord cerințele vieții românești cu noua spiritualitate europeană"). Evident, dl Constantin Preda se delimitează răspicat de puncte de vedere ale unor noi editori ai lui Rădulescu-Motru (ca, de pildă, un domn Marin Aiftincă: exultant față de opiniile despre românism al filosofului interbelic), reținînd sensul vechi, originar al conceptului de românism. Mă voi referi mai încolo la aceste opinii ale lui Rădulescu-Motru, disociindu-mă și
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
fost evaluate și avizate în iunie pentru publicare, rezultatul fiind comunicat editurilor în aceeași lună. Urma să fie emis Ordinul Ministrului prin care să se precizeze manualele care au obținut punctajul necesar publicării. Pe 11 iulie are loc întâlnirea dintre editori, minister și reprezentantul Băncii Mondiale în România, în cadrul căreia dl Vasile Molan - secretar de stat în MEC - afirmă că vor fi aprobate, conform ordinului pomenit mai sus, toate manualele de liceu care au îndeplinit baremul de calitate, precizând că "ordinul
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
o stare definitivă, ci una tranzitorie, în opoziție cu orientalismul și balcanismul, dorind în același timp să-și însușească principiile vest-europene și să-și păstreze pornirile naționaliste. A treia Europă nu e Un Babel fericit (de altfel titlul le aparține editorilor, nu profesorului de la UCLA), ci o lume contradictorie, răvășită de șovinism, dar dând emoționante dovezi de unitate în fața amenințării: în Praga anului 1968, povestește M. Heim, prins acolo de evenimentele din august, cehii au scos indicatoarele stradale pentru ca rușii, care
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
un caiet cu versuri, firește românești (unele, dintre ele, apărînd apoi în diferite reviste) și care apar, în 1934, compact, datorită strădaniei mereu prompte a lui Sașa Pană, sub titlul exact Primele poeme. Autorul a avut grijă să-i comunice editorului să rețină din acel caiet adolescentin numai poeziile datate după 1912, pe care le socotea un adevărat început și o efectivă pregătire a activității sale de la Dada încoace. Să desprind de acolo un scurt poem intitulat Vacanță în provincie: "Trece
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
secol, dicționarul lui Alain și Odette Virmaux este o expediție printre grupări, mișcări artistice de tot felul, asociații, instituții, proiecte, comunități, manifeste, reviste, curente, expresii, doctrine, cabarete, categorii literare ș.a.m.d. "Sunt trecute în revistă", după cum ne informează entuziast editorul pe coperta a patra, "cu rigoare și în același timp cu prezentări captivante, curente, mișcări, tendințe, școli - după cum s-au intitulat sau au fost denumite -, precum și grupări și personalități care au marcat secolul XX în domenii mergînd de la literartură, pictură
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
cerea ca ministerul să comunice în timp util lista manualelor care îndepliniseră criteriile tematice și de competență. Iată că, substituindu-se miticului Moise, d-na ministru ține în seif timp de patruzeci de zile lista cu titlurile aprobate, iar când editorii, intrați în criză de timp, îi trimit adresă după adresă, rugând-o, implorând-o, somând-o să facă publice numele editurilor câștigătoare, vine lovitura de teatru: d-na Andronescu anunță ritos că, din proprie voință, reduce la doar trei numărul
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
mai multe manuale! Dacă nivelul lor e cel al editurii Aramis (unde-și publică opera majoră dl. Molan), nimeni nu-i va împiedica să recomande productele acestui trust-miracol, care a tipărit peste o jumătate de miliard de manuale! Autorii și editorii - intrați, după cum spuneam, în criză de timp - au așteptat ca pe-o ploaie izbăvitoare intervenția premierului. Care intervenție a venit - dar numai pentru a dubla abuzul cu o minciună. Pozând în "călăuză a rătăciților", acest nou Maimonide al politicii românești
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
să-și facă pe banii lui, nu ai statului!" Curat murdar, coane Adriane! Să nu fi știut mata că statul român finanțează doar manualele pentru școala generală, iar scandalul recent apărut se referă la manualele de liceu? Manuale pe care editorii abia așteaptă să le editeze "pe banii lor", numai că nu le îngăduie cenzorița de la minister! Necunoaștere crasă a realității sau mentalitate totalitară? Ezit între aceste două definiții ale puterii care conduce acum România, o țară care minte în exterior
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
tocmai de contingențe, e sortită să rămînă în afara canonului. Reamintesc cititorului de un alt articol publicat relativ recent în "România literară", însemnările de jurnal ale lui Ilie Constantin, în care la un moment dat autorul comentează scrisoarea primită de la un editor francez, care îi cerea să scrie un roman despre soarta intelectualului într-o țară comunistă, argumentînd că un asemenea subiect, venind de la un asemenea autor (adică emigrant dintr-o țară comunistă) ar interesa publicul francez. Admițînd că un criteriu estetic
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
una dintre cele mai interesante mișcări din istoria noastră literară. Pentru că atît statistic, cît și în numele ei cele mai răsunătoare, avangarda datorează mult scriitorilor de etnie evreiască. Cartea lui Ovid S. Crohmălniceanu se deschide cu o amplă prefață semnată de editor, Geo Șerban. Deși tonul e puțin cam patetic, prefațatorul discută aspecte interesante ale biografiei criticului recent dispărut și atinge probleme nu tocmai comode, pledînd pentru o necesară și nuanțată punere în context, pe care o și realizează în cîteva cazuri
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
de-a face. Nici azi nu mi-e cine știe ce simpatic poetul oltean, dar măcar asta nu i-o mai pot pune-n cîrcă. Să recomanzi și alți autori români? Dar, în primul rînd, nu ajungi niciodată să discuți cu un editor în străinătate. Cu toate cărțile care mi s-au tradus pînă acum, n-am ajuns niciodată să sui treptele unei edituri străine! Nu m-a-ntrebat nimeni nici măcar despre mine, darmite despre alții. Autorii români depind în întregime de traducători, care le
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
despre mine, darmite despre alții. Autorii români depind în întregime de traducători, care le sînt și un fel de agenți. Iar traducătorii se luptă uneori, cu anii, să facă un manuscris al unui autor român să fie măcar citit. Nici un editor străin nu publică un autor român cu plăcere, pentru că literatura română n-are nici o cotă în Occident. Cei mai mulți te publică doar ca să nu-i mai bată la cap traducătorii. Scriitorul român este un om venit din "the middle of nowhere
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
colaborator. Comentînd săptămînile trecute integrala operei lui Slavici, lăsasem a se înțelege că noua colecție de "Opere" de care se îngrijește Academia Română și apare la Editura Univers Enciclopedic n-ar fi una critică. Revin pentru a face, mai întîi, rectificarea. Editorii au avut inițiativa de a-mi înmîna corpolenta ediție I.L. Caragiale, în două volume. Înainte de toate se cuvine menționat că, în această frumoasă ediție tip Pleiade (hîrtie biblie și formatul) e cuprinsă întreaga operă a bătrînului Caragiale. În primul volum
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
întreaga operă a bătrînului Caragiale. În primul volum e reprodusă toată dramaturgia și versurile, și în al doilea proza literară. Mărturisesc, din capul locului, bucuria de a mă reîntîlni cu o ediție critică, bogat și îndelung comentată. Cei trei distinși editori (d-nii Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav), prin migălosul lor efort științific, au întrunit, în corpusul lor de comentarii mai tot ceea ce se găsea în mai vechile ediții critice de la E. P. L. și Editura Minerva: locul primei apariții, geneza operei
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
Dar și așa, fără cele două amintite secțiuni, ediția d-lor Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav este cu adevărat un monument editorial reprezentativ, demnă de toată lauda, care, de acum încoace, va putea fi utilizată cu folos științific netăgăduit. Editorii merită toată stima și arpecierea nu numai a cititorilor dar și a editorilor de meserie care știu aprecia travaliul onest, prob și mult profesionist. Bucuros că am găsit, aici, un corpus atît de bogat și lămuritor de note și comentarii
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav este cu adevărat un monument editorial reprezentativ, demnă de toată lauda, care, de acum încoace, va putea fi utilizată cu folos științific netăgăduit. Editorii merită toată stima și arpecierea nu numai a cititorilor dar și a editorilor de meserie care știu aprecia travaliul onest, prob și mult profesionist. Bucuros că am găsit, aici, un corpus atît de bogat și lămuritor de note și comentarii, înclin să mă ocup, în cronica mea, de acest compartiment al ediției. (Nu
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
prisma lui proprie și trebuie să rămînă cu vederea înlătuntrul ei. Eu sunt ca publicul cel mare, receptiv pentru toate prismele, numai să fie curate în transcrierea razelor". Zamfirescu, umilit, revine de două ori către Maiorescu în aceeași chestiune (și editorii reproduc scrisorile după manuscrise și nu după ediția, plină, apreciază ei, de erori de transcriere a ediției de corespondență Maiorescu-Duiliu Zamfirescu). În a doua scrisoare (prima revenire), autorul romanului Viața la țară (care apare tot în 1898) scrie: "În primele
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
unui mare scriitor în opțiunile unuia cu mult mai modest care avea despre creația sa o năstrușnică apreciere penibil suspusă. Apoi Gherea, dar, mai ales, Călinescu, apoi Iorga, Sanielevici, M. Dragomirescu au apreciat cum se cuvine nuvela. Să adaug că editorii descoperă aici o greșeală de lecțiune ("s-a sculat devreme" în loc de "s-a culcat devreme") care s-a perpetuat în toate edițiile, deși în Convorbiri forma era corectă. Greșeala a fost corectată de Paul Zarifopol în ediția sa iar, după
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
o greșeală de lecțiune ("s-a sculat devreme" în loc de "s-a culcat devreme") care s-a perpetuat în toate edițiile, deși în Convorbiri forma era corectă. Greșeala a fost corectată de Paul Zarifopol în ediția sa iar, după el, toți editorii ulteriori, chiar prezentă în ediția completă, din 1908, de la Minerva. Despre Nirvana au existat, destulă vreme, controverse privind formula sa, așa cum a apărut în volumul din 1892 Note și schițe. La origine, a fost, negreșit, un necrolog despre Eminescu. Zarifopol
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
această lume în legătură cu Eminescu. Dar problema aceasta, problema artistului, este o problemă care-l urmărește mai insistent pe Caragiale în această vreme". Cred că Tudor Vianu avea dreptate, tranșînd definitiv formula celebrului necrolog-eseu al dramaturgului. E o contribuție pe care editorii de azi ai lui Caragiale, deschizînd-o sau redeschizînd-o, o aduc la curmarea unei controverse mult îndelungate. Și se cuvine, de aceea, să le mulțumim încă o dată. Dar, iată, o mostră pentru identificarea de către bunii editori de astăzi a genezei unei
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
E o contribuție pe care editorii de azi ai lui Caragiale, deschizînd-o sau redeschizînd-o, o aduc la curmarea unei controverse mult îndelungate. Și se cuvine, de aceea, să le mulțumim încă o dată. Dar, iată, o mostră pentru identificarea de către bunii editori de astăzi a genezei unei schițe. E vorba de schița De închiriat din ciclul Momente (în volum în 1901). Editorii apreciază cu drepte: "O eventuală sursă de inspirație pentru schița De închiriat ar putea fi propriile întîmplări ale familiei Caragiale
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
mult îndelungate. Și se cuvine, de aceea, să le mulțumim încă o dată. Dar, iată, o mostră pentru identificarea de către bunii editori de astăzi a genezei unei schițe. E vorba de schița De închiriat din ciclul Momente (în volum în 1901). Editorii apreciază cu drepte: "O eventuală sursă de inspirație pentru schița De închiriat ar putea fi propriile întîmplări ale familiei Caragiale. Iată ce își amintește fiica scriitorului, Ecaterina, căsătorită Logadi: "Din anul 1900, cînd am părăsit casa bunicilor, a început seria
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
Rotari, azi I. L. Caragiale. Casa există și azi la nr. 21-22. Proprietarul avea un cățel foarte răsfățat, pe care-l chema Bubico, și care era sortit să treacă la nemurire în schița cu același nume". În sfîrșit, să semnalez că editorii menționează, cu valoare rectificativă, că în edițiile Zarifopol și, apoi, în cea a lui Rosetti, Cioculescu-Călin schița Dl. Goe a apărut în Universul cu titlul La 10 Mai și nu De zece mai. Și mai sînt de consemant astfel de
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]