228,143 matches
-
cortizon crește riscul de boală cardiacă ischemică, insuficiență cardiacă, boală periferică vasculară și boli cerebrovasculare. Este foarte important de a se utiliza doza optimă de prednison pentru fiecare pacient, realizând o balanță între efectele bune ale terapiei asupra inflamației și efectele secundare legate de ea. În încercarea de a scădea efectele secundare ale corticoterapiei, medicii au utilizat asocierea de methotrexat (agent imunosupresiv) pentru a scădea doza de cortizon pe termen lung. Leeb și Bird au stabilit un scor de activitate al
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
periferică vasculară și boli cerebrovasculare. Este foarte important de a se utiliza doza optimă de prednison pentru fiecare pacient, realizând o balanță între efectele bune ale terapiei asupra inflamației și efectele secundare legate de ea. În încercarea de a scădea efectele secundare ale corticoterapiei, medicii au utilizat asocierea de methotrexat (agent imunosupresiv) pentru a scădea doza de cortizon pe termen lung. Leeb și Bird au stabilit un scor de activitate al PMR, numit PMR-AS, bazându-se pe criteriile de răspuns
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
muzicale, Ed. Artes a Academiei de Muzică, Iași, 1997, pag. 17 footnote> (Obiectivitatea în redarea operelor muzicale), în care autorul, Christoph Fabian pleda pentru fidelitatea relativă a interpretului față de opera interpretată și pentru obligația de a tinde spre realizarea acelui efect asupra ascultătorului, pe care se poate presupune că l-ar fi dorit autorul (o tendință de sorginte hermeneutică).O asemenea atitudine este denumită Wirkungsobjektivität (obiectivitate a efectului) opunând-o tendinței simplificatoare de a limita demersul interpretativ la „fidelitatea istorică”. În
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
interpretului față de opera interpretată și pentru obligația de a tinde spre realizarea acelui efect asupra ascultătorului, pe care se poate presupune că l-ar fi dorit autorul (o tendință de sorginte hermeneutică).O asemenea atitudine este denumită Wirkungsobjektivität (obiectivitate a efectului) opunând-o tendinței simplificatoare de a limita demersul interpretativ la „fidelitatea istorică”. În acest scop, este amintită și exprimarea lui Arturo Toscanini, citat de Heinrich Neuhaus cu aforismul: „tradizione e tradimento” (tradiția e trădare). Desigur suntem încă departe de concepția
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
au fost obligați să definească dinamic sunete care nu se mai legau după tipare cunoscute, existând riscul unor asocieri nedorite, ceea ce a dus la notarea quasi-pointillistă a dinamicii și agogicii. Diferențierea notației a produs însă, alături de această rafinare, și un efect pervers - încercarea unor editori, chiar mari pianiști, de a încărca textele clasice prin transcrierea amănunțită a propriei viziuni interpretative, în ediții așa-zis instructive ale clasicilor. Interesante pentru cercetător, pentru interpretul care le folosește ca îndrumare acestea suferă de două
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
expres, inversul nu este valabil: consecința nu este că indicațiile exprese, scrise, de pedalizare pot fi ignorate, că nu ar fi obligatorii dacă nu corespund normelor scolastice. Dimpotrivă. Și totuși, acest lucru se întâmplă frecvent, pentru că Beethoven experimentează prin pedală efecte cu totul insolite, depășind cu mult deprinderile auditive ale epocii sale. Astfel încât unii editori și-au permis chiar să-l „corecteze” pe Beethoven, și să „pună ordine” în indicațiile sale de pedală. Prima indicație de acest tip apare abia
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
în lipsa unor indicații mai precise, pedalizarea se face bogat dar normal, fără suprapuneri armonice nedorite, tempo lent și armonia larg extinsă favorizând acest deziderat. A doua oară, însă, când Beethoven cere explicit o anumită folosire a pedalei, el experimentează un efect special: în prima parte a Sonatei op 31 Nr.2 în re minor, în cele două segmente de Recitativ care deschid repriza compozitorul prevede menținerea pedalei de rezonanță peste întregul Largo, cuprinzând tot recitativul în pofida disonanțelor ce apar. Efectul cerut
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
un efect special: în prima parte a Sonatei op 31 Nr.2 în re minor, în cele două segmente de Recitativ care deschid repriza compozitorul prevede menținerea pedalei de rezonanță peste întregul Largo, cuprinzând tot recitativul în pofida disonanțelor ce apar. Efectul cerut este cu totul special și iritant pentru foarte mulți. S-au adus nenumărate corecții și argumente împotriva respectării acestei indicații (care, repetăm, nu este facultativă, la un compozitor și interpret ca Beethoven). S-a invocat surzenia sa, uitându-se
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
genommen, Piper Schott, Mainz, 1995 footnote>. Se poate obiecta la aceasta că, dacă argumentul ar fi fost valabil și pianele ar fi permis într-adevăr, pedalizările lungi ar fi putut fi mai frecvente, mai generalizate, nu legate doar de anumite efecte și structuri. Arthur Schnabel pretindea cu fermitate, ca regulă, respectarea tuturor cerințelor beethoveniene. El deosebea folosirea „instrumentală” - coloristică a pedalei, de cea „muzicală” - când efectul este esențial pentru structură - considerând indicațiile Titanului ca făcând parte din această din urmă categorie
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
pedalizările lungi ar fi putut fi mai frecvente, mai generalizate, nu legate doar de anumite efecte și structuri. Arthur Schnabel pretindea cu fermitate, ca regulă, respectarea tuturor cerințelor beethoveniene. El deosebea folosirea „instrumentală” - coloristică a pedalei, de cea „muzicală” - când efectul este esențial pentru structură - considerând indicațiile Titanului ca făcând parte din această din urmă categorie. Schnabel a experimentat instrumente contemporane creației sonatei și a constatat că efectul de neclaritate este același ca și pe pianele moderne<footnote Am repetat experiența
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
cerințelor beethoveniene. El deosebea folosirea „instrumentală” - coloristică a pedalei, de cea „muzicală” - când efectul este esențial pentru structură - considerând indicațiile Titanului ca făcând parte din această din urmă categorie. Schnabel a experimentat instrumente contemporane creației sonatei și a constatat că efectul de neclaritate este același ca și pe pianele moderne<footnote Am repetat experiența personal, cu aceleași concluzii (CIV). footnote>. De aceea, el presupune că este vorba despre o necesitate de prelungire enormă a armoniei de Dominantă, indiferent halo-ul de
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
reb din bas timp de 4 măsuri (măs. 30-33), Hans von Bülow scria: Indicația [...] produce dezavantajul de a face confuze vocile canonului; totuși, ca și în alte frecvente ocazii, ceea ce e secundar trebuie sacrificat (în favoarea) scopului principal, care este efectul sensibil al sonorității”<footnote Idem, pag 13. footnote>. Nici un autor serios și realmente informat nu gândește altfel. În Recitativul Sonatei op. 31 nr. 2 pedalizarea prelungită are o puternică motivație psihologică, sugerând poate un gând neclar, o căutare în memorie
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
-ul final din Sonata op. 53 are un caracter descriptiv, creează o atmosferă specifică, cu neclarități impresioniste (nu ar fi prima anticipare stilistică la Beethoven) și oscilează între sonoritatea cețoasă a începutului și incisivitatea sonoră imediat subsecventă. Urmarea descoperirii acestor efecte, cu scopul sugerării unei atmosfere de ambiguitate, de reminiscențe, de îndepărtare etc. se resimte mai târziu, în muzica romantică și, apoi, mai ales, în Impresionism. Unul din primele exemple celebre de acest fel este în finalul suitei Papillons op. 2
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
de acest fel este în finalul suitei Papillons op. 2 de Robert Schumann, unde pedala este prevăzută să dureze 27 de măsuri, timp în care, teoretic (armonic), ar putea exista o pedală armonică de tonică în bas, dar practic, acustic, efectul este notat chiar de Schumann: „zgomotul Carnavalului se stinge încet, iar ceasul din turn bate ora șase”. Patru remarci finale, în legătură cu acest subiect: a) Totdeauna aceste pedalizări sunt legate de prelungirea unui bas în registrul extrem grav, care cuprinde în
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
încet, iar ceasul din turn bate ora șase”. Patru remarci finale, în legătură cu acest subiect: a) Totdeauna aceste pedalizări sunt legate de prelungirea unui bas în registrul extrem grav, care cuprinde în armonicele sale toate disonanțele create în acut, atenuându-le efectul. b) Ele se aplică unor pasaje în nuanțe dinamice extrem de scăzute - pp - care permite suprapunerilor disonante să se integreze în rândul acestor armonice, indiciu clar al acuității auditive a lui Beethoven ca și al imaginației sale premonitorii. c) Beethoven
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
în nuanțe dinamice extrem de scăzute - pp - care permite suprapunerilor disonante să se integreze în rândul acestor armonice, indiciu clar al acuității auditive a lui Beethoven ca și al imaginației sale premonitorii. c) Beethoven nu este primul care imaginează asemenea efecte de pedală. Înaintea lui, nimeni altul decât Joseph Haydn experimentase sonorități similare în prima parte a Sonatei în Do major Hob. XVI/50, pe care le notase la fel de explicit. În ultima vreme atari indicații au început să fie respectate strict
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
un rol important în viața spirituală a congregațiilor. La mijlocul secolului al XIX-lea, America de Nord și Marea Britanie au trăit experimentul renașterii spirituale. Imnurile religioase aveau darul de a îmbogăți spiritul cu mesaje simple. Melodiile erau ușor de reținut, patosul lor având efect puternic și imediat asupra oamenilor. Ca urmare a primei vizite în Anglia, 1872, a evanghelistului Dwight L. Moody și a cântărețului Ira Sankey (1840-1908), a apărut culegerea de imnuri religioase Sacred Songs and Solos, care în următorii ani, până în 1903
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
fie condusă de grupuri mici de cântăreți sau de un singur lider vocal, până când s-a fondat Songster Brigades (Brigada Cântăreților) la sfârșitul secolului al XIX-lea. Schimbul cultural dintre America și Marea Britanie în domeniul muzicii populare a avut un efect major în ce privește stilul gospel. În timpul secolului al XIX-lea muzica creștină se confruntă cu o problemă devenită moment de răscruce în istoria muzicii moderne și anume retorica și avangardismul artei muzicale creștine ce are legături cu muzica profană, fapt ce
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Dieta este considerată un important mijloc terapeutic în majoritatea afecțiunilor inclusiv cele digestive. Sunt prezentate câteva din efectele secundare ale dietelor clasice cât și descoperiri recente ce au modificat conceptele dietetice. Astfel, s-au izolat exorfinele alimentare, neurohormonii din tractul gastrointestinal și hormonii ce alcătuiesc axul entero-insular prin care secreția pancreatică exocrină și endocrină este conectată la procesele
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
și descoperiri recente ce au modificat conceptele dietetice. Astfel, s-au izolat exorfinele alimentare, neurohormonii din tractul gastrointestinal și hormonii ce alcătuiesc axul entero-insular prin care secreția pancreatică exocrină și endocrină este conectată la procesele digestive și metabolice. Se comentează efectul nociv al unei alimentații parentherale prelungite cât și a dietelor restrictive. În concluzie se consideră necesar a adapta dieta pentru fiecare caz în parte ținând cont și de afecțiunile asociate. DIETETICA ȘI EXORFINELE Dietetica este considerată și astăzi o măsură
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
noi perspective în terapia durerii. Exorfinele sunt o clasă particulară de peptide opioide biologic active ce se găsesc în unele alimente cu afinitate pentru receptorii opioizi din tubul digestive și traversând după absorbție bariera hemato-encefalică pot acționa și asupra SNC (efect sedative și analgezic). Exorfinele acționează prin stimularea absorbției apei și electroliților, inhibă evacuarea gastrică, inhibă tranzitul intestinal deci produc efect de sațietate și sunt antidiareice. Exorfinele acționează și stimulând nivelul postprandial al insulinei, somatostatinei, polipeptidului pancreatic reglând astfel glicemia postprandială
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
alimente cu afinitate pentru receptorii opioizi din tubul digestive și traversând după absorbție bariera hemato-encefalică pot acționa și asupra SNC (efect sedative și analgezic). Exorfinele acționează prin stimularea absorbției apei și electroliților, inhibă evacuarea gastrică, inhibă tranzitul intestinal deci produc efect de sațietate și sunt antidiareice. Exorfinele acționează și stimulând nivelul postprandial al insulinei, somatostatinei, polipeptidului pancreatic reglând astfel glicemia postprandială și comportamentul alimentar. Este de reținut că pe lângă efectele benefice, exorfinele din făina de grâu, dacă se consumă în exces
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
apei și electroliților, inhibă evacuarea gastrică, inhibă tranzitul intestinal deci produc efect de sațietate și sunt antidiareice. Exorfinele acționează și stimulând nivelul postprandial al insulinei, somatostatinei, polipeptidului pancreatic reglând astfel glicemia postprandială și comportamentul alimentar. Este de reținut că pe lângă efectele benefice, exorfinele din făina de grâu, dacă se consumă în exces, pot declanșa un ciclu de alimentație compulsiv cu sindrom de abstinență la sistarea administrării - un adevărat comportament addictiv. Astfel se explică și dificultatea de a respecta dietele fără făinoase
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
în Rai, căci El a fost rânduit de Creator, stăpânitor al celor văzute, rege al întregului univers. Astfel, nici focul nu putea ceva împotriva lui, nici apa să-l înece, nici fiara nu-l vătăma, nici otrava nu-și producea efectul asupra lui. Dar, odată ce s-a supus amăgirii, a predat stăpânirea amăgitorului. Din această pricină vrăjitorii și descântătorii se vădesc cu îngăduința lui Dumnezeu, printr-o lucrare potrivnică, făcători de lucruri minunate. Ei stăpânesc otrăvurile și cutează împotriva focului și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
căzuseră, și răul în care căzuseră<footnote Fer. Augustin, De civitate Dei, XIV, 17. footnote>. Nu fructele pomului prin ele însele aveau proprietatea de a pricinui moartea, ci nesocotirea poruncii dumnezeiești de a nu mânca din ele, a avut acest efect. Gustând din pomul cunoștinței binelui și răului, omul a cunoscut prin experiență proprie ce este bine și ce este rău. De aceea s-a și numit acest pom în felul acesta<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 129. footnote>. O
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]