2,768 matches
-
vechiul și organicul regat. Chiar dacă n-am părăsit atunci țara, adică să fi ales mirificul eldorado, nu-mi place acum să mă alătur corului de bocitoare zi-noapte. Și să cîrîi permanent tot ce mă înconjoară. Deși... deși... De cîte ori egoismul e cel care-mi domină alcătuirea, regretînd în fond gestul neîmplinit al plecării, gîndul se duce imediat la cele cîteva figuri marcante care au părăsit țara nemaisuportînd ceaușismul generalizat și făcînd carieră strălucită în Occident. Nemoianu, Stoichiță, Călinescu sînt doar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
este respinsă de Thomas Hobbes (1588-1679) în opera sa fundamentală, Leviathanul (1651): oamenii nu sunt ființe sociale "de la natură", nu au nicio dorință naturală de a trăi împreună, iar societatea nu este căutată din iubire pentru ceilalți 76. Pentru Hobbes egoismul pare să fie principalul și, probabil, unicul motiv omenesc operant: "noi nu căutăm în mod natural să viețuim în societate doar de dragul de a o face, ci pentru că acest lucru ne-ar putea aduce prețuire sau avantaje, iar acestea le
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sau avantaje, iar acestea le dorim înainte de toate, și nu doar în al doilea rând"77. Interesul propriu este cel ce ne determină să întemeiem societatea, dar ne provoacă totodată și imense dificultăți în a o conserva 78. Totuși, teza egoismului omenesc universal nu este "atotstăpânitoare" în teoria lui Hobbes, așa cum au considerat-o criticii săi. Anumite aversiuni și dorințe dominante, pe care le simt toți oamenii, pot explica dispoziția naturală către conflict: teama de moarte, pe care încercăm să o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
modelul biologic, 35; modelul determinist, 35; rațiunea și voința, 43; războiul tuturor împotriva tuturor, 42; și binele suprem, 45; și înclinația spre controversă, 40; și instinctul de sociabilitate, 39; și starea naturală, 45 dreptul uman și dreptul divin, 61 E egoism, 104; condiția umană, 40; la Hobbes, 40 emotivism, 14, 21, 22 etica: analitică sau critică v. meta-etica, 19; aplicată, 19; definiție, 18; domenii ale, 19; etimologie, 17; normativă, 19 evaluativ, 22 F fapte interne și externe, 71 filosofia: dreptului, 8
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Doctor Ragnavaldur Sicl nefiind pe vremea aceea decât un elev mediocru în clasa a IV-a elementară, rechizitoriul a fost susținut de către procurorul Doctor Ralf Lalazor. Acesta a arătat că, refuzând generoasa ofertă, netrebnicul Vasi Holler, într-un acces de egoism deșănțat 2, n-a luat în seamă situația atât de grea a numeroasei sale familii, posibilitatea nesperată ca și copiii săi să poată urma studii înalte, ca și soția, mama copiilor săi, să aibă garderoba visată, dar, mai ales, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
stins și ea. Deci: unchiul Petrache, soția, fiica mai mare, Zoli, buna mătușă Esmeralda = cinci decese în aceeași familie în răstimpul a doar nouă zile. Al șaselea deces survenit în urma nesăbuitului refuz al "netrebnicului Vasi Holler, într-un acces de egoism deșănțat" a urmat imediat și el: verișorul Gaby, venit la una dintre înmormântări cine să mai știe la care? -, a realizat că, dacă și așa au murit atâtea rude, dacă Vasi n-ar fi refuzat "atât de nesăbuit" cadoul, i-
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
fără ajutorul celebrului avocat. Întrebări: "Numitul Vali Holler, găsit vinovat de ucidere din culpă în șase cazuri, și-a primit exact pedeapsa meritată". Care a fost această "exact pedeapsă meritată"? Fapta comisă de "netrebnicul Vasi Holler, într-un acces de egoism deșănțat" se încadrează în "ucidere din culpă" sau în "crimă în serie", ținându-se cont de cele 6 (șase) cadavre? Cât de premeditat credeți că a fost "accesul de egoism deșănțat" al lui Vasi Holler, atunci când a refuzat bulgărele de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Fapta comisă de "netrebnicul Vasi Holler, într-un acces de egoism deșănțat" se încadrează în "ucidere din culpă" sau în "crimă în serie", ținându-se cont de cele 6 (șase) cadavre? Cât de premeditat credeți că a fost "accesul de egoism deșănțat" al lui Vasi Holler, atunci când a refuzat bulgărele de aur? Credeți că și John de Magla-Waiss (Big John) ar trebui pedepsit (post mortem), întrucât, dacă n-ar fi făcut oferta respectivă, tragicele evenimente n-ar fi avut loc? Credeți
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
trece doar o singură dată prin față și dacă n-o înhați atunci, n-o s-o mai întâlnești niciodată. Și ar fi păcat! Așa că Black, spre deosebire de toți ceilalți (cum a fost, de pildă, "netrebnicul Vasi Holler, într-un acces de egoism deșănțat"), mulțumindu-i lui Big John, a acceptat bulgărul de aur. Cu care spera să-și achite ratele la casă, să-i ofere o dotă promițătoare fiicei, July, să-l țină la școala de cadeți pe fiul Roni Junior, să
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a primit pedeapsa meritată. Întotdeauna înțelegătoare, dar niciodată indolentă mai ales dacă este vorba despre o conduită general umană -, Justiția suverană și-a făcut iarăși datoria. Întrebări: Într-o speță asemănătoare, în care "netrebnicul Vasi Holler, într-un acces de egoism deșănțat" n-a acceptat cadoul și a fost condamnat pe drept! de justiția suverană, iar Roni Black, care a acceptat cadoul a fost și el condamnat pe drept! de justiția suverană, cum explicați înțeleptele sentințe (aparent) bătându-se cap în
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
numai cei de pe scara 3 au adunat degeaba o sumă considerabilă pentru onorariul maestrului... 2 Chiar așa s-a exprimat domnul procuror Doctor Ralf Lalazor (lucru ce se poate verifica și din stenograme): "netrebnicul Vasi Holler, într-un acces de egoism deșănțat". 3 A nu se crea falsa impresie că, în lipsa maestrului Ludovic L. (indiferent sub ce nume și ce înfățișare ar apărea), Justiția suverană nu și-ar face în cel mai profesionist (și glorios) mod datoria! Însă maestrul Ludovic L.
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
scriitor, ... o piesă foarte bună, cu elemente de fantastic și umor... Regulamentul de bloc Actor, poet, dramaturg, absolvent al facultății de filosof ie, înzestrat cu lirism și sarcasm, tandru și ironic, gentilom și boem, cabotin și grav, dînd impresia de egoism și indiferență exact atunci cînd este mai generos și solidar, visînd mereu la propria-i autenticitate, Constantin Popa nu și-a publicat decît versurile care puteau fi publicate și nu și-a văzut jucată decît una din piesele de rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se corelează Între ele, alimentând coordonări dintre cele mai felurite, de la corelări fericite până la discordii ce pot periclita linearitatea relației, ducând chiar la compromiterea ei. Din punct de vedere psihologic, generarea unui raport conjugal presupune o permanentă decentrare, prin părăsirea egoismului și experimentarea progresivă a altruismului, a uitării de sine și chiar a jertfirii pentru celălalt. „Iubirea aproapelui” nu mai rămâne un Îndemn frumos și abstract, ci devine un adevărat șantier - nu lipsit de dificultăți - al unor stări cât se poate
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc (Matei 5, 38-44). CITAT RETRAS!!! Iertarea Înseamnă să ne reconstruim persoana În concordanță cu un alt orizont de valori, punând Între paranteze egoismele și infatuările de tot felul, pentru a-l Înțelege și ferici pe celălalt. Iertarea este iubirea În cea mai concretă prefigurare a ei. Ea presupune o reconversie a propriei ființe pentru a-l accepta pe celălalt (bun, rău, nu mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
interese, ale lui, ale altora sau chiar interesul general. El veștejește „mahalagismul”, „mizeria morală” a mediilor politice, consemnează compromisuri, trădări, intrigi, descrie în chip foarte subiectiv, dar și - prin aceasta chiar - savuros, o lume colcăind de interese, ambiții, vanitate, rivalități, egoism și pofte, foarte vie și foarte impură, dar fără de care n-ar fi putut trăi. Evadează uneori în lecturi și peisaje, căci are, după cum se vede în notațiile din Egipt, simț poetic și plăcerea fanteziei, dar adevărata lui viață este
ARGETOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285437_a_286766]
-
pentru un bărbat ciudat, provocator, insolent, curajos, fermecător, care intră În grațiile Regelui Soare, refuzând să se lase inclus În banalitatea de serie a curtenilor. Tulburat de sângele rece al lui Lauzun, admiratorul Albionului, Barbey d’Aurevilly, scrie: „Avea acel egoism englezesc - cel mai teribil din câte au existat vreodată, după egoismul roman. Prin ținută, prin originalitatea ei (nuanțată Însă), prin pretenția de a nu fi precum ceilalți, pe când ceilalți erau cu toții egali În fața lui Ludovic al XIV-lea; prin sângele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
grațiile Regelui Soare, refuzând să se lase inclus În banalitatea de serie a curtenilor. Tulburat de sângele rece al lui Lauzun, admiratorul Albionului, Barbey d’Aurevilly, scrie: „Avea acel egoism englezesc - cel mai teribil din câte au existat vreodată, după egoismul roman. Prin ținută, prin originalitatea ei (nuanțată Însă), prin pretenția de a nu fi precum ceilalți, pe când ceilalți erau cu toții egali În fața lui Ludovic al XIV-lea; prin sângele rece și stăpânirea de sine, prin neprevăzutul conduitei (căci una din
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
drept, firavă) a dandy-lor eterni. Cel puțin așa Îi vor socoti, peste ani, câțiva dandylogi Împătimiți. Despre von Kaunitz, Barbey d’Aurevilly nu se poate stăpâni să nu comenteze, Într-un apendice la o notă din opul dedicat lui Brummell, egoismul feroce, modul nonșalant cu care prințul Wenzel Anton von Kaunitz-Rietberg Își compune zilnic „maiestuoasa frivolitate” a unei toalete. Nimic nu-l poate smulge de la complicatul și prelungul ritual al Îmbrăcatului, parfumatului, pudratului. Nici măcar agonia și moartea protectoarei sale, Însăși Împărăteasa
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a unui mit ce renaște precum Phoenix-ul: „Dandysmul ar fi nu atât producția istorică a unei anumite societăți, cât formularea efemeră și mereu repetată a mitului arhaic al unei vârste de aur, În care frumusețea e la fel de sacră ca egoismul”1. „Paradis al aristocraților spiritului”, „concretizare a unui vis atemporal și universal”, dandysmul ar părea limitat totuși, dacă nu Într-un timp, atunci măcar Într-un spațiu: cel al bătrânei civilizații occidentale. Dar lui Chateaubriand, de pildă, sau lui Fromentin
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
puțin mai blânde pentru ce se Întâmplă În Înalta, dar găunoasa și cinica lume așterne pe hârtie William Hazlitt (1778-1830), eseist strălucit, spirit rebel, apologet al idealurilor Revoluției, adorator al lui Rousseau, intransigent și radical, care nu pregetă să blameze egoismul micii elite, pentru care mizeria celor mulți nu e nici măcar un subiect de conversație 1. Lui i se datorează numele de „Silver Fork Society”, găsit cum nu se poate mai bine pentru high life din perioada regenței și a domniei
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
parte, În stadiu de proiect), Andrea Sperelli din Il Piacere (Plăcerea) sau Giorgio Aurispa din Trionfo della Morte (Triumful morții) sau Tullio Hermil din L’Innocent (Inocentul) par a descinde, ca și autorul lor, din specia baudelairienilor și wildienilor: „Același egoism al senzualității, aceeași descoperire a unui fond thanatic, a unei atracții a morții În experiența erotică trăită până la limită, aceeași luciditate extremă În judecarea propriilor sentimente și acte. ș...ț Ei sunt damnații unei arte care Îi posedă, care Îi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
precum plăcile tectonice. De cele mai multe ori descins din burghezie, cum s-a văzut deja În excursul nostru istoric, el Încearcă să Își găsească o nișă aristocratică. Fapt Îngăduit de „slăbirea” frontierelor sociale datorită democratizării. Voința de ascensiune, uneori de un egoism orb, Își dă acum adevărata măsură. Lucru, În fond, câtuși de puțin nou sub soare, acest egoism fără țărmuri, iar o dovadă că, În firea umană, viciile, dar și virtuțile trec dincolo de țări și de timp ar putea fi și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
istoric, el Încearcă să Își găsească o nișă aristocratică. Fapt Îngăduit de „slăbirea” frontierelor sociale datorită democratizării. Voința de ascensiune, uneori de un egoism orb, Își dă acum adevărata măsură. Lucru, În fond, câtuși de puțin nou sub soare, acest egoism fără țărmuri, iar o dovadă că, În firea umană, viciile, dar și virtuțile trec dincolo de țări și de timp ar putea fi și următoarele fraze decupate de Jean d’Ormesson din La Bruyère. Descriindu-l pe mareșalul de Villeroy, unul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
poate supraviețui chiar la tot ceea ce numim iluzii. Este plăcerea de a uimi și satisfacția orgolioasă de a nu fi niciodată uimit”3. Ar fi important de adăugat aici și ceea ce observă Emilien Carassus atunci când pune În balanță vanitatea cu egoismul dandy-ului. El se Întreabă cu Îndreptățire dacă, În cazul dandy-ului, cultul de sine se poate confunda cu vanitatea și găsește o diferență nu lipsită de semnificație Între caracterul oarecum pasiv, contemplativ al vanității („o autosatisfacție scutită de neliniște
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aceasta: Demon sau Înger?tc "Demon sau Înger?" La o primă vedere, bilanțul moral a ceea ce s-a adunat dintr-o istorie populată de dandy Îi proiectează pe toți În infern. Nemăsuratul orgoliu, narcisismul, disprețul suveran pentru oamenii „de serie”, egoismul cinic, dorința de a domina, fascinația suprafeței, a futilului, spiritul mereu rebel, pofta provocării continue, distanța ironică față de orice și oricine, oroarea de natural, cultul artificiului, misoginismul, spernoginia, oroarea de matrimoniu, refuzul procreării, invertirea, pedofilia, drogul, sadismul, apologia crimei sunt
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]