4,870 matches
-
fixă de a vedea dacă și ce anume se mai citește, m-am înarmat cu o atitudine, un spirit detectivistic și... zis și făcut: am demarat operațiunea de tragere cu ochiul pe cearceaful colegului de plajă... Din păcate cu tot elanul meu aventuros și cu lentilele reglate de curând la oftalmolog, m-am văzut nevoită, la un moment dat, mai curând decât îmi plănuisem, să îmi caut un alt subiect pentru articol. Luptând și cu lumina soarelui care nu-mi dădea
Cărțile de pe cearșaful de plajă by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13572_a_14897]
-
titlul Revista scriitorilor români din exil și chiar să înființeze o editură. Ca și Vintilă Horia, voia să-i strângă pe toți scriitori românii risipiți prin străinătate, urmând ca revista să fie trimisă clandestin în țară. Busuioceanu e plin de elan și convins că va reuși. Capacitează pe câțiva dintre oamenii politici și intră în corespondență cu confrații. Are sprijinul lui Victor Buescu și al lui Vintilă Horia. Acesta se gândea să ceară colaborarea unor nume ilustre, ca Papini, Croce, Montale
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
fi / auzindu-l / tot vei răspunde.” Ultimul volum publicat de Cezar Baltag, Chemarea numelui (1995) pare a continua obsesia numirii asupra identității umane, într-un mod complex. Este chemat, pe de-o parte, numele de taină al iubitei, într-un elan ce se aseamănă cu implorarea de a reveni în lume - de fapt, de a se recunoaște unul pe altul când se vor regăsi în acel înaltăparte de neînchipuit - ; pe de alta, poetul se auzea, poate, chemat pe nume de propriul
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
preoteasă a vrut să știe dacă ne-au plăcut sărmăluțele ei cu orez și am dat din cap, aveam gura plină. Popa îi spune Cocuța, după felul cum își strînge părul. Tocmai a cuprins-o cu brațul, într-un neașteptat elan tineresc și a zis că momentul căsătoriei este piatra de încercare a unui bărbat: de atunci o ia în sus sau în jos. Eu, unul, am luat-o în jos și nu mă supăr că a plecat, era tînără și
Izvorul tămăduirii by Răsvan Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13642_a_14967]
-
neputință. 24 decembrie 1993 „Poate mâine nu va mai fi Crăciunul”! Un titlu al lui Paul Goma de prin anii’60. Și nici nu mai este decât un rest obosit, în ciuda sfințeniei trompetarde care binecuvântă stagnarea. Nu mai am nici un elan de încredere în ziua de mâine. Înainte de’89 măcar uram; și ura ne da putere, speranță (cum zicea prof. Iorgu Iordan cândva: Nu mai e nici de trăit - dar nici de murit). „Trebuie să trăim, să vedem căderea ăstora...” De
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
am “blurat” și fața): La câteva minute după asta, am văzut că nu numai eu fusesem asaltată de Marian: Deci Marian era într-o dispoziție romantică și se pornise a pupa, la grămadă, toate fetele de pe Facebook. Sper ca, în elanul lui amoros, să fi nimerit, din viteză, și vreun domn la 1,95 m și 200 de kile. Care să-i fi întors sărutul printr-o aplicație de trimis pumni...
Cutărescu te-a sărutat. Trimiţi un sărut înapoi? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19421_a_20746]
-
podurile vremii, bufnițe și cucuvele. Învățul n-are dezvăț, au furat și-or să mai fure În politică-i dezmăț,munții nu mai au pădure. Să mai fim uniți o dată, într-un glas să spunem:pas! Și să le tăiem elanul, ducând degetul la nas! Citește mai mult Toate bune și frumoase-n țărișoara noastră dragă,Toți cei ce-au furat odată vor imaginea să-și dreagă,Merg la moaște, dau cu mir, se-nscriu la TeologieFac orice pentru chimir,numai bine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
-n podurile vremii, bufnițe și cucuvele.Învățul n-are dezvăț, au furat și-or să mai fureîn politică-i dezmăț,munții nu mai au pădure.Să mai fim uniți o dată, într-un glas să spunem:pas!Și să le tăiem elanul, ducând degetul la nas!... XII. SUPERSTIȚII, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016. Se zbate pleoapa de la ochiul drept, Se zbuciumă din nou sub tâmplă pulsul, Prea tare-mi bate inima în piept, În gât
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
aglomerare de vietăți și întâmplări fără legătură între ele, ci se dovedea a fi rezultatul unei voințe unice și irezistibile. Așa cum mi se revela ea din lecțiile lui Moisescu, profesorul meu de Științe naturale, Natura>> era însuflețită de un singur elan: acela de a crea viața și de a o menține, în pofida tuturor piedicilor și dezastrelor” (Mircea Eliade). Împotrivindu-se cu înverșunare acestei „Naturi”, tocmai mamele speciei umane își ucid copiii în pântece fără cea mai mică remușcare ori dacă îi
PRIMĂVARĂ, MAMĂ ŞI MOARTE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385273_a_386602]
-
marcată, dar difuză, supradeterminat fizic, dar numai prin câteva însușiri: „ochi verzi”, „brațe nici groase, nici subțiri”, „degete subțiri și osoase”, „picioare de înotător” - este întru totul privilegiat. Dar rămâne incert, tenebros. Forța lui estetică izvorăște din intensitatea plăsmuirii, din elanul celei care-l invocă și îl interpelează. „Peste mai toate prozele mele plutește o boare de dragoste precum ceața medievală”, declară, la un moment dat, autoarea. Și i se adresează astfel Iubitului, în Autodialog XII: „Dai impresia că ești din
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
sumele care vor trebui achitate de autorii unor fapte ilicite în acest domeniu. Dintre mamifere, „campion” este ursul, cu cei 20 000 de lei noi pe care braconierii vor trebui să-i scoată din buzunar. În acest clasament ad-hoc urmează elanul (10 000 de lei noi), castorul (5 000 de lei noi) și vidra (1 000 de lei noi). Pentru vânarea ilegală a unui lup se va aplica o amendă de 500 de lei noi, pentru nutrie și nurcă a fost
Agenda2005-41-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284295_a_285624]
-
la omul de sub el, comportamentul deviat în saltimbanc, tristețea copleșitoare, speranța regenerării prin puritate, eșuarea într-o imposibilă renaștere. Bacovia girează, fără îndoială, tabloul naturii și al nevrozei. Chiriașul grăbit ar vrea să o ia "razna prin țară, cu un elan nou de vagabond" (p. 56), dar nu e capabil de un asemenea act de voință. Declarațiile personajului ne pot înșela. Se închide în cameră și trage storurile, în timp ce imaginează evadări și rătăciri aiurea. E un bolnăvicios și un melancolic care
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
început în 1950 și e presărată de amintiri dintre cele mai inedite. Ceea ce urma să devină marea lui aventură de o viață a fost momentul unei descoperiri care i-a marcat existența, devenind apoi pasiune. Era momentul când comuniștii, în elanul lor nefast, începură să se războiască cu „vechile vestigii” și „reminiscențe mistico-burgheze”, lozinci atunci la modă. În greii ani de epurare comunistă, Ion Brădeanu, un tânăr cu dragoste de carte, a salvat de la pieire un octoih tipărit la 1826, ultimul
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
de la limba română la limba spaniolă, despre incertitudinile creației, ajungând și la complicități sentimentale (,Dacă vrei să vezi de cine mă îndrăgostesc a patra oară, ia oglinda ta de mână și uită-te în oglindă" - îi scrie, cu prea mult elan, confidentul imprudent în 26 aprilie 1954, p. 119), complicități ce trebuie însă cenzurate (după un flirt mai de tinerețe cu maestrul Busuioceanu, Antoaneta se căsătorește cu un scriitor estonian și, prin urmare, cere discreție și limitarea comunicării epistolare la problemele
Un român la Madrid by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10515_a_11840]
-
sau familiile acestora. Abia atunci indivizi negrii în cerul gurii de importanța nesperată pe care le-au dat-o niște interesați politic, vor avea o strângere de inimă și vor cumpăni îndelung înainte de a distruge vieți și înainte de a tăia elanul unor oameni, care poate au fost orientați spre bine, dar care prin poziția lor au deranjat persoane sus-puse. De asemenea, pentru ca schimbarea să fie completă, ar trebui să se legifereze în sensul de a nu mai exista nicio imunitate, cu excepția
VINE D.N.A.! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384829_a_386158]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ROSTUL MEU DE-ABIA ÎNCEPE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Rostul meu de-abia începe. Semăn vise și-aștept lanuri de mirabile elanuri în pustiuri și în stepe. În sfârșit pot azi pricepe de ce nu mai am limanuri și regretele-n noianuri sunt tăuni ce știu să-nțepe. Vreau ca trista mea ursită să înceapă să zâmbească, lumea-mi să fie firească și
ROSTUL MEU DE-ABIA ÎNCEPE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384944_a_386273]
-
și n-avea la cine: Băă! Am succes, băă! Astăzi mi-a intrat în cont o sumă frumușică! Afacerea rulează ca unsă. Îi dau în mă-sa pe alde Casapu, Spârcâiac și ai lor! Însă, când a ajuns la Mândrileanca, elanul i s-a topit ca zăpada la vederea soarelui. Încă de la poartă, Dora a aruncat în el cu săgeți de foc: --N-ai decât să petreci cât vrei cu putorile tale, dar măcar să nu știu eu, să nu mor aici de
SRL AMARU-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384459_a_385788]
-
fel ca iarba ce crește din pământ, în jurul lui. - Alo ,da ! Nu-i recunoaște vocea. Erau niște copii, acum sunt chiar bărbați. Iar unii dintre ei,bărbați adevărați . - Răzvan Vasilescu ? - Da... Ce doriți ? Tonul ăsta rece îi cam taie din elan. Și-l imagina cu zâmbetul pe buze,pus mereu pe șotii, nicicum atât de gutural. - Sunt eu...Mihai Tănase ! - Cine ?? - Mihai Tănase,prietenul tău din liceu ! - Aaaa.... Micky ! înțeleg acuma . Ce faci, profesore ? Îi simte unda de ironie în eter
VIATA LA PLUS INFINIT (1) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382281_a_383610]
-
miracole. Obosise și să mai accepte viața așa cum este. Se afla la o răscruce de drumuri. Plafonarea de la serviciu se repeta și în viața obișnuită, de familie. Reținuse un pasaj, citind o carte a lui Alexandru Paleologu: „(Nostalgia) E un elan al sufletului înapoi, un dor de întoarcere, către o veche iubire, un tărâm părăsit, o vârstă de aur. / (Melancolia) E un fel de amintire a prezentului, un dor de chiar clipa actuală, pe care o percepi ca și trecută fiindcă
SFÂRȘIT DE AUGUST de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382343_a_383672]
-
suprem care vă comandă și dă porunci la toți luptătorii? - Bine! îi zise Negru-Cioară. Atunci te rog să dai porunci vreunui luptător viteaz care să îndeplinească această misiune. Te sfătuiesc să-i dai o decorație înainte de plecare, ca să lupte cu elan. - Că bine zici! Ia să plece Viscorilă și Nămețilă cu ale lor armate, că tot nu pot să-i sufăr! Prea fac ei pe vitejii și locul vor să-mi ia. - Bine-ai gândit! îi spuse Negru-Cioară. Și nu uita
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
-i voce, dovedind și cu ea același lucru: măiestria și melodicitatea plăcută, caldă, atrăgătoare! Foarte personal în compoziție și interpretare, muzicianul Horia Moculescu se asociază prin melodiile sale de muzică ușoară puținilor oameni de azi care mai dăruie iubitorilor muzicii elanuri și îmbrățișări, într-un timp în care zișilor artiști li se năzare ochilor și urechilor că sunt vedetele vedetelor, frumoase și frumoși, supreme și viteji...! Fals, nimic mai fals...! A revela miracolele muzicii în artificialitate, extravaganță, inautentic, antimuzical, e imposibil
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
fremătătoare. Nu pierde nicio fracțiune de secundă din câmpul vizual grupul Ștefaniei. Chiar în momentul în care a ajuns, una din brute întindea brațul să-i prindă mijlocul tinerei. Surprinsă, aceasta nu s-a pierdut cu firea, i-a tăiat elanul,respingând ferm gestul. Dar omul de Neanderthal iritat nu renunță ...vrea să treacă peste regulile de politețe și să-și facă propria lege...adică a celui cu mușchi mulți, cu tupeu cât cuprinde și creier cât un bob de fasole
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
acele efluvii de parfum îmbietor care o particularizează doar pe ea și simte un gol în stomac. Ar fi vrut să-i strângă mâna, să-i simtă căldura, să o atingă în materialitatea ei. Ceva nedefinit l-a oprit din elan. Efectiv el, un tip cu zece ani mai mare decât ea, se îndrăgostise de această ființă ca un licean și teama determinată de opunerea ei, și mai grav de respingere totală, îl descurajează, panicându-l. “Dacă o sperii își ia zborul
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
regăsim, să le observăm. Rezultatul e limpede: structura morală originară și fundamentală a omului este făcută pentru societăți simple și închise”. Dar, mai spunea în continuare că voința omului, gândirea lui și geniul, desfid orice previziune: „Prin intermediul acestor voințe geniale, elanul de viață care străbate materia obține de la aceasta, pentru viitorul speței, promisiuni despre care nu putea fi vorba când se constituia speța. Mergând de la solidaritatea socială la fraternitatea umană, noi rupem cu o anumită natură, dar nu cu orice natură
EXTREMISM ȘI MODERAȚIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383305_a_384634]
-
-mi spui povești și să te-ascult înfiorat de bucurie că retrăiesc acel demult sperând c-ar mai putea să fie. Să ni se facă iarăși dor de-a alerga desculți prin lanuri intrând voioși în viitor cu-aceleași tinere elanuri. Să ningă florile de tei peste iubirea noastră nouă, uimită că în ochii mei se-așterne a speranței rouă. Să se-mplinească tot ce-a vrut iubirea noastră minunată, când locuiam într-un sărut și nu-n acest „A fost
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383363_a_384692]