4,125 matches
-
pe care îl suferă ionul oxidantului, iar celălalt ionul reducătorului, în funcție de natura mediului de reacție. De exemplu: oxidarea sulfitului de sodiu în mediu acid (a), neutru (b), și bazic (c) cu permanganat de potasiu. Din schemele care redau schimbul de electroni, în cele trei cazuri, și în care se ține seama de natura mediului de reacție se observă o scădere a capacității oxidante a permanganatului de potasiu, în funcție de valoarea pH-lui. 3 CLASIFICAREA REACȚIILOR REDOX Reacțiile redox se clasifică după două criterii
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
care participă la schimbul electronic din procesul redox; natura mediului de reacție: acid, bazic sau neutru: I. Reacții redox-interionice, interatomice și intermoleculare Majoritatea reacțiilor redox se încadrează în această categorie și au loc în soluție. În acest caz, schimbul de electroni are loc între ioni, atomi sau molecule, în diferite medii de reacție ( acid, bazic sau neutru ). II. Reacții de auto-oxido-reducere, reacții de disproporționare. sunt reacțiile redox în care un element dintr-o specie chimică, aflat la un număr de oxidare
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
sau în substanțe diferite, la diferite numere de oxidare, se oxidează și se reduce ajungând la aceeași stare de oxidare, într-un singur compus: clorură de potasiu + clorat de potasiu + acid sulfuric. III. Reacții intramoleculare În aceste reacții transferul de electroni se efectuează în interiorul aceleiași molecule. 2PbO2 → 2 PbO + O2 În lucrările practice se vor studia atât teoretic cât și experimental aceste clase de reacții menționate, des întâlnite în chimia anorganică. Multe din aceste reacții prezintă importanță practică, găsindu-și aplicații
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
cationii metalici în stări de oxidare superioare; oxizii metalici, care conțin cationi în stări de oxidare superioare; nemetalele: F2, Cl2, Br2, I2, O2, etc.; combinațiile chimice care conțin un element în stare de oxidare înaltă; au tendința de a accepta electroni, reducânduse, fiind deci agenți oxidanți. Se vor executa experiențe, cu o serie de substanțe cu caracter oxidant și reducător, în diferite medii de reacție ( acid, bazic și neutru ). 3. Partea experimentală Reactivi, ustensile și aparatură de lucru: Soluții de: KMnO4
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Caracterul oxidant Din punct de vedere chimic, caracteristic pentru halogeni este marea lor reactivitate. Ei au tendința să treacă în ioni monovalenți negativi. Reactivitatea acestor elemente scade de la F la I, sens în care scade și tendința de a accepta electroni, respectiv caracterul oxidant. Deoarece fluorul este un gaz cu miros pătrunzător, iritant, nu se execută cu acesta experiențe în laborator (cu studenții). Scăderea capacității oxidante a halogenilor se poate pune în evidență, astfel: Mod de lucru. Lucrarea 12 SULFUL 1
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
transmisiei T% (exprimate în unități arbitrare) în funcție de numărul de undă (exprimat în cm-1). Pentru analize interesează numai porțiunea din spectru cu lungimi de undă cuprinse între 2,5 și 15 μm. În molecule poliatomice există trei forme de mișcare: mișcarea electronilor, caracterizată prin Eel energia electronică (de ordinal câtorva eV), mișcări de vibrație (variațiile periodice ale așezării relative a nucleelor), caracterizată prin Ev energia de vibrație (de ordinal zecimilor și sutimilor de eV) și mișcări de rotație (variații periodice ale rotației
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
încălzire al radiației IR incidente modifică capacitatea condensatorului, generând un semnal rapid. Acest tip de detectoare este folosit în majoritatea FTIR. Pentru obținerea unor sensibilități mărite se utilizează detectoare fotoconductoare din telurură de mercur și cadmiu, absorbția radiației IR promovează electronii neconductori din banda de valență pe nivele de energie superioare, din banda de conducție. Rezistența electrică a materialului semiconductor scade. Acești detectori îmbină caracteristicile unor pirodetectori cu fotodetectori Pregătirea probelor Probele solide se pot prepara în 3 moduri 1. prin
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
absoarbe maxim radiația cu lungimea de undă de 366 nm) face ca un compus să apară colorat în galben; alte grupări cromofore mai sunt: azo, nitrozo etc.; * substanțele anorganice care conțin ioni ai metalelor tranziționale (orbitali d incomplet ocupați cu electroni) sau ioni ai lantanidelor (orbitali f incomplet ocupați cu electroni) apar deasemenea colorate. Experimental s-a constatat că o anumită substanță nu absoarbe în mod egal radiațiile din domeniul vizibil; aceasta va absorbi mai mult unele radiații și mai puțin
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
face ca un compus să apară colorat în galben; alte grupări cromofore mai sunt: azo, nitrozo etc.; * substanțele anorganice care conțin ioni ai metalelor tranziționale (orbitali d incomplet ocupați cu electroni) sau ioni ai lantanidelor (orbitali f incomplet ocupați cu electroni) apar deasemenea colorate. Experimental s-a constatat că o anumită substanță nu absoarbe în mod egal radiațiile din domeniul vizibil; aceasta va absorbi mai mult unele radiații și mai puțin altele, deci absorbția radiațiilor este selectivă iar prin reprezentarea grafică
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
determinat în domeniile VIS sau UV. Din relația (48) se observă că polarizația electronică (Pel) sau refracția moleculară (Rm) este direct proporțională cu polarizabilitatea electronică medie a moleculei (α), care măsoară deformabilitatea învelișului electronic și tăria cu care sunt legați electronii în interiorul moleculei. Tăria acestor legături nu este influențată de interacțiunile intermoleculare (ce sunt dependente de starea de agregare a substanței), deci refracția moleculară (Rm) va avea aceeași valoare în toate stările de agregare. De obicei, se folosește refracția specifică, rs
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
exclusiv la suprafață) se poate clasifica în: * adsorbție fizică (nespecifică) - caz în care forțele de atracție între adsorbant și substanța adsorbită sunt de tip Van der Waals (forțe slabe realizate între moleculele sistemului: structura internă a particulelor adsorbite, respectiv distribuția electronilor de valență pe orbitalii moleculari nu se schimbă); * adsorbție chimică (specifică sau chemosorbție) - caz în care forțele de interacțiune dintre particulele care alcătuiesc faza adsorbantă și particulele adsorbite presupun modificări în natura legăturilor chimice din structura particulelor adsorbite. Coeficientul de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de studiat substanțe mai complexe, cum ar fi unii viruși sau a unor proteine nefiind indicat în studiu acestora. -Datorită mișcării atomilor imaginea este nespecifică, greu de descifrat, atomul fiind de fapt un nucleu foarte mic înconjurat în exterior de electroni ce se deplasează cu o viteză uluitoare. De fapt atomii se mișcă, similar cu unele alice ce se găsesc pe o tobă în momentul în care se bate toba. Toți atomii se mișcă în toate direcțiile. Mișcare Browniană -Identificarea atomilor
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
0342 cm3 căruia îi corespunde masa: = 340,2 mg Ținând cont de randamentul de curent, se calculează curentul electric efectiv care parcurge soluția: = 7,5 A Aplicând legile electrolizei și știind că la reducerea ionului de argint este acceptat un electron (n = 1), se calculează durata electrolizei: = 40,53 s b) Masa molară a azotatului de argint este: = 170 Cantitatea de azotat de argint ce conține masa de argint care se depune prin metoda galvanică este: = 535,5 mg⋅ Volumul de
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
dacă s-a utilizat un exces de 10%; d) cantitatea de metal care s-ar fi obținut prin descompunerea termică a oxidului, cu un randament global de 60%. 5. STUDIUL ELEMENTELOR CHIMICE CU CARACTER METALIC 5.1 ELEMENTE METALICE CU ELECTRONUL DISTINCTIV ÎNTR-UN ORBITAL ns 5.1.1 Grupa 1 a sistemului periodic (Metalele alcaline) Considerații teoretice Metalele alcaline (litiul Li, sodiul Na, potasiul K, rubidiul Rb, cesiul Cs și franciul Fr), având configurația ns1, cedează cu ușurință electronul de pe
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
CU ELECTRONUL DISTINCTIV ÎNTR-UN ORBITAL ns 5.1.1 Grupa 1 a sistemului periodic (Metalele alcaline) Considerații teoretice Metalele alcaline (litiul Li, sodiul Na, potasiul K, rubidiul Rb, cesiul Cs și franciul Fr), având configurația ns1, cedează cu ușurință electronul de pe ultimul strat, formând ioni monopozitivi cu configurația ultimului strat electronic identică cu cea a gazului rar care le precede în sistemul periodic. Ca urmare a marii reactivități a acestor elemente chimice, nu se găsesc în natură în stare liberă
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
5.1.2 Grupa a 2-a a sistemului periodic (Metalele alcalino-pământoase) Considerații teoretice Metalele alcalino-pământoase (beriliul Be, magneziul Mg, calciul Ca, stronțiul Sr, bariul Ba și radiul Ra) au configurația ns2; prin urmare, acestea au tendința de a ceda electronii de pe ultimul strat, formând ioni dipozitivi cu configurația ultimului strat electronic identică cu cea a gazului rar precedent. Excepție face beriliul, care formează combinații prin punere în comun de electroni. Ca și metalele alcaline, metalele alcalino-pământoase nu se găsesc în
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
configurația ns2; prin urmare, acestea au tendința de a ceda electronii de pe ultimul strat, formând ioni dipozitivi cu configurația ultimului strat electronic identică cu cea a gazului rar precedent. Excepție face beriliul, care formează combinații prin punere în comun de electroni. Ca și metalele alcaline, metalele alcalino-pământoase nu se găsesc în natură în stare liberă, ci doar sub formă de compuși. Obținerea acestor metale se realizează prin electroliza halogenurilor sau hidroxizilor în stare topită sau prin reducerea oxizilor sau halogenurilor cu
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
O cutie de sulfat de bariu având masa de 135 g, să se calculeze: a) numărul de moli de ioni de bariu dintr-o cutie; b) numărul ionilor de bariu și sulfat dintr-o cutie. 5.2 ELEMENTE METALICE CU ELECTRONUL DISTINCTIV ÎNTR-UN ORBITAL np 5.2.1 Grupa a 13-a a sistemului periodic (Metalele pământoase) Considerații teoretice Configurația electronică a elementelor metalice din grupa a 13-a (aluminiul Al, galiul Ga, indiul In și taliul Tl) este ns2
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
rezultați sunt prelucrați ulterior, apoi supuși procedeului electrochimic. Conform configurației electronice, ar fi de așteptat ca aceste metale să formeze compuși la starea de oxidare +3. Aceasta ar însemna ca elementele chimice respective, în reacțiile la care participă, să cedeze electronii de pe ultimul strat, formând ioni pozitivi trivalenți. În realitate, pe măsură ce se accentuează caracterul metalic al acestor elemente (respectiv pe măsură ce crește n), metalele au o tendință din ce în ce mai mare de a ceda doar electronul np, formând ioni cu o configurație ns2, asemănătoare
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
respective, în reacțiile la care participă, să cedeze electronii de pe ultimul strat, formând ioni pozitivi trivalenți. În realitate, pe măsură ce se accentuează caracterul metalic al acestor elemente (respectiv pe măsură ce crește n), metalele au o tendință din ce în ce mai mare de a ceda doar electronul np, formând ioni cu o configurație ns2, asemănătoare cu a heliului. Astfel, cea mai stabilă stare de oxidare pentru taliu este +1. De asemenea, caracteristic aluminiului este formarea de combinații covalente (trivalente), asemănător beriliului. Din acest motiv, se constată formarea
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
configurație ns2, asemănătoare cu a heliului. Astfel, cea mai stabilă stare de oxidare pentru taliu este +1. De asemenea, caracteristic aluminiului este formarea de combinații covalente (trivalente), asemănător beriliului. Din acest motiv, se constată formarea de combinații covalente nesaturate în electroni; pentru formarea configurației de octet, moleculele acestor compuși dimerizează sau acceptă o pereche de electroni de la un ligand. Aceste metale reacționează cu oxigenul, cu halogenii, cu sulful. Cu azotul reacționează doar aluminul, celelalte formând azoturi. Reacționează cu fosforul. Numai aluminiul
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
este +1. De asemenea, caracteristic aluminiului este formarea de combinații covalente (trivalente), asemănător beriliului. Din acest motiv, se constată formarea de combinații covalente nesaturate în electroni; pentru formarea configurației de octet, moleculele acestor compuși dimerizează sau acceptă o pereche de electroni de la un ligand. Aceste metale reacționează cu oxigenul, cu halogenii, cu sulful. Cu azotul reacționează doar aluminul, celelalte formând azoturi. Reacționează cu fosforul. Numai aluminiul reacționează cu carbonul. Aluminiul, galiul și indiul nu descompun apa, dar amalgamul de aluminiu reacționează
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
15-a fac parte următoarele două elemente cu caracter metalic - stibiul Sb și bismutul Bi. Acestea au configurația electronică ns2 np3, ceea ce face ca în combinații să manifeste, cu preponderență, starea de oxidare +3 (ca urmare a prezenței perechii de electroni inerți). La stibiu, care se apropie din punct de vedere al proprietăților sale de nemetale, există și compuși în care are starea de oxidare +5. În seria tensiunilor electrochimice, aceste elemente sunt situate după hidrogen, ceea ce indică o slabă reactivitate
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
o cantitate de 0,15 mg/kg, se cer: a) cantitatea de trioxid de arsen introdusă zilnic în organism unui pacient cu masa de 80 kg; b) să se calculeze necesarul zilnic de soluție injectabilă. 5.3 ELEMENTE METALICE CU ELECTRONUL DISTINCTIV ÎNTR-UN ORBITAL (n-1)d 5.3.1 Grupa a 3-a a sistemului periodic Considerații teoretice Cele patru metale din grupa a 3-a (scandiul Sc, ytriul Y, lutețiul Lu și lawrențiul Lr) prezintă, în afara electronilor ns
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
CU ELECTRONUL DISTINCTIV ÎNTR-UN ORBITAL (n-1)d 5.3.1 Grupa a 3-a a sistemului periodic Considerații teoretice Cele patru metale din grupa a 3-a (scandiul Sc, ytriul Y, lutețiul Lu și lawrențiul Lr) prezintă, în afara electronilor ns și un electron (n-1)d, ceea ce face ca aceste elemente chimice să fie constant trivalente, electronii fiind ușor cedați în interacțiune cu elemente electronegative. Au configurația electronică ns2 , cu excepția lutețiului și lawrențiului care conțin un orbital (n-2
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]