KorAP: Find »[drukola/base=emancipare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...129 >

3,224 matches

Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359

de emancipare religioasă. Ceea ce îi apropie pe exponenții ei de seamă este năzuința de interiorizare a religiei, de accentuare a conținutului ei moral, o tendință inaugurată deja de Reformă și promovată de ceea ce am putea numi „spiritul general al protestantismului”. Emanciparea a fost gândită nu ca emancipare de religie, ci drept emancipare prin religie și ca emancipare religioasă. Una din dominantele evoluției intelectuale și spirituale în secolul al XVIII-lea german, emanciparea religioasă, va căpăta expresia cea mai elaborată și cea

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
pe exponenții ei de seamă este năzuința de interiorizare a religiei, de accentuare a conținutului ei moral, o tendință inaugurată deja de Reformă și promovată de ceea ce am putea numi „spiritul general al protestantismului”. Emanciparea a fost gândită nu ca emancipare de religie, ci drept emancipare prin religie și ca emancipare religioasă. Una din dominantele evoluției intelectuale și spirituale în secolul al XVIII-lea german, emanciparea religioasă, va căpăta expresia cea mai elaborată și cea mai înaltă în filosofia religiei a

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
este năzuința de interiorizare a religiei, de accentuare a conținutului ei moral, o tendință inaugurată deja de Reformă și promovată de ceea ce am putea numi „spiritul general al protestantismului”. Emanciparea a fost gândită nu ca emancipare de religie, ci drept emancipare prin religie și ca emancipare religioasă. Una din dominantele evoluției intelectuale și spirituale în secolul al XVIII-lea german, emanciparea religioasă, va căpăta expresia cea mai elaborată și cea mai înaltă în filosofia religiei a lui Kant. Câteva sumare considerații

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
religiei, de accentuare a conținutului ei moral, o tendință inaugurată deja de Reformă și promovată de ceea ce am putea numi „spiritul general al protestantismului”. Emanciparea a fost gândită nu ca emancipare de religie, ci drept emancipare prin religie și ca emancipare religioasă. Una din dominantele evoluției intelectuale și spirituale în secolul al XVIII-lea german, emanciparea religioasă, va căpăta expresia cea mai elaborată și cea mai înaltă în filosofia religiei a lui Kant. Câteva sumare considerații istorice sunt în măsură să

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
de ceea ce am putea numi „spiritul general al protestantismului”. Emanciparea a fost gândită nu ca emancipare de religie, ci drept emancipare prin religie și ca emancipare religioasă. Una din dominantele evoluției intelectuale și spirituale în secolul al XVIII-lea german, emanciparea religioasă, va căpăta expresia cea mai elaborată și cea mai înaltă în filosofia religiei a lui Kant. Câteva sumare considerații istorice sunt în măsură să susțină această afirmație. Așa-numita „teologie luministă protestantă” sau „teologie protestantă a luminării” a fost

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
expresia cea mai elaborată și cea mai înaltă în filosofia religiei a lui Kant. Câteva sumare considerații istorice sunt în măsură să susțină această afirmație. Așa-numita „teologie luministă protestantă” sau „teologie protestantă a luminării” a fost o mișcare de emancipare religioasă. Autori ca Hermann Samuel Reimarus și Johann Salomo Semler distingeau religia adevărată, religia naturală sau lăuntrică ce îi unește pe toți oamenii ca ființe raționale și sensibile, de religiile istorice și confesionale care îi despart. Forma particulară de expresie

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
în primul rând ca învățătură atemporală, morală, este instituită drept instanță de evaluare și de critică a religiilor istorice 11. Gândirea lui Gotthold Ephraim Lessing, un autor încă surprinzător de puțin cunoscut la noi, ilustrează foarte bine înțelegerea luminării ca emancipare religioasă. În evoluția spirituală a omenirii în general, în istoria ideilor și credințelor religioase în particular, Lessing percepe și relevă o mișcare treptată, dar irezistibilă, spre desăvârșire, spre absolut. Prin acest motiv fundamental al gândirii sale, el a fost socotit

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
ale religie naturale 13. Mesajul unei asemenea viziuni nu poate fi decât îndemnul la o deplină toleranță religioasă. Într-o transfigurare poetică remarcabilă, acest mesaj străbate și cunoascuta dramă a lui Lessing Nathan înțeleptul. Ca și Lessing, Kant a înțeles emanciparea religioasă drept ridicare de la religiile pozitive la religia rațiunii. În scrierile sale, acest concept capătă însă contururi clare, schițate prin delimitarea netă față de conceptul deist al „religiei rațiunii”. Una dintre concluziile majore ale criticii kantiene a întinderii și limitelor cunoașterii

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
bazată pe rațiunea practică poate răspunde preocupării morale, va trebui să ținem seama de slăbiciunea ființei omenești și să apreciem tradiții religioase întemeiate pe dogme revelate în măsura în care ele nu resping interpretarea morală a acestor dogme și, în acest fel, progresul emancipării religioase. Kant aprobă, bunăoară, rugăciunea dacă prin ea sunt consolidate convingerile morale, dar o respinge de îndată ce rostul ei va fi împlinirea unei dorințe egoiste. Filosoful aprobă cuminecătura ca semn simbolic al unitătii comunității morale, dar o respinge în calitate de garanție a

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
uz de rațiune, atunci ei au în egală măsură acces la adevărata religie. Dincolo de diversitatea dogmelor și a riturilor prescrise de religiile istorice, ei vor putea despărți ceea ce este adevăr de rătăcirile fanatismului și ale intoleranței raligioase. O consecință a emancipării înțeleasă în acest fel va fi o toleranță religioasă neîngrădită de nici un fel de considerații doctrinare sau de practică religioasă. Căci ceea ce îi desparte, din această perspectivă, pe oamenii cu adevărat religioși din toate timpurile este neesențial, iar ceea ce îi

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
Religia universală se impune drept consecință inevitabilă a recunoașterii imperativelor rațiunii practice pure, imperative accesibile, în principiu, oricărei ființe omenești. Iar dacă, așa cum spune Kant, determinarea originară a firii omenești este progresul rațiunii, urmează că luminarea va însemna întotdeauna și emancipare religoasă. Ce ne spune nouă ideea kantiană a luminării? Tragediile ultimului secol, crime îngrozitoare și imense suferințe, pot fi privite și drept consecințe ale investirii cu autoritate absolută a unor instanțe cum ar fi neamul, rasa, sângele, poporul muncitor, partidul

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398

-mi pierd și ultima picătură de stăpânire. Oriunde te-ai afla pe lumea asta, nu ți se întâmplă prea des să primești asemenea invitații de la o astfel de femeie. Scena - fără precedent în romanele lui Chandler - vorbește despre procesul de emancipare prin care a trecut Marlowe. Într-o măsură mai mare, „eliberarea sexuală” a detectivului este și o probă a opțiunii decisive pentru realism - un realism cu nuanțe naturaliste, în tonul vremii, departe de edulcorarea romantică ce menținuse un embargo tematic

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

Dezvoltarea unei societăți în care femeia nu mai este discriminată nici direct, în cadrul relațiilor interpersonale, nici structural, în virtutea poziției sale profesionale, economice și social-politice, nu s-a dovedit o sarcină ușor de realizat. Un instrument esențial în acest proces de emancipare îl reprezintă promovarea problematicii de gen pe agenda politică. Introducerea problematicii femeii în programele politice se face atât la nivelul conținutului propriu-zis al acestora, cât și la nivelul mecanismelor politice, în sensul asigurării unei prezențe sistematice a intereselor femeii în

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
1999, „Financing Reproductive Health under Health Reform in Romania: Policy Challenges and Milestones”, Policy Project/Romania, Policy Brief No. 3. Stănescu, A.; Marcu, L., „Politica sănătății reproducerii. Evaluarea disponibilității serviciilor de planificare familială în România”, raport final. Șerbănescu, R., 1997, „Emanciparea profesională a femeii în România”, în Moroianu Zlătescu, I.; Șerbănescu, R. (coord.), 1997, Drepturile femeii. Egalitate și parteneriat, Institutul Român pentru Drepturile Omului, București. Șerbănescu, R., 1997b, „Organizațiile neguvernamentale și democrația paritară”, în Moroianu Zlătescu, I.; Șerbănescu, R. (coord.), 1997

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Carte universitară, în curs de apariație. Brisset-Chapman, S., 1995, Child Abuse and Neglect, Direct Practi. Bell, C.C., 1999, Youth Violence: Prevention, Intervention and Social Policy, editată de Flannery, D.J.; Huff, R.C., American Psychiatric, Washington. Ciupercă, C., 2000, Cuplul modern între emancipare și evoluție, Editura Tipoalex, Alexandria. Dallos, R.; McLaughlin, E., 1993, Social Problems and the Family, Open University, Londra. Desurmont, M., 2001, De la violence conjugale à la violence parentale. Femmes en detresse, enfants en souffrance, Editions Eres, Ramonville. Ferréol, G.; Neculau

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

Din istoria feminismului românesc Cuprinstc " Cuprins" Notă asupra ediției 13 Studiu introductiv - Amplificarea și maturizarea mișcării de emancipare a femeii române între anii 1929 și 1948 15 1. „Moțiunea votată la ședința Comitetului Uniunii Femeilor Române din România Mare”, Brașov, 21 aprilie 1929, privitoare la condițiile acordării dreptului de vot femeilor, prevăzute în anteproiectul de lege pentru reforma

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Congresului al X-lea al Federației «Uniunea Femeilor Române», ținut la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie 1931” 133 14. Grigore Trancu-Iași, „Drepturile civile ale femeilor”, Ziarul nostru, nr. 1, ianuarie 1932 135 15. „Întrunirea Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române”, cuvântarea Elenei C. Meissner, rostită în sala Teatrului „Ventura” din București, pe 28 februarie 1932, Ziarul nostru, anul VI, nr. 2, februarie 1932 140 16. „Moțiunea votată la întrunirea publică a A.E.C.P.F.R.” șdin

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
din septembrie 1933 198 33. „De la Congresul Asociațiunii pentru E.C.P.F.R., ținut la București la 13 mai a.c. ș1934ț Cuvântul d-nei Maria Baiulescu”, Ziarul nostru, nr. 6-7, iunie-iulie 1934 205 34. „Moțiune șvotată la Congresul al X-lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române, București, 13 mai 1934ț”, Cuvântul femeilor, nr. 35-36, din 27 mai 1934 208 35. „șApelț Către femeile muncitoare, intelectuale, gospodine și țărance din România. șLansat deț Comitetul de inițiativă pentru participarea la Congresul Mondial

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
copiilor”, Buletinul muncii și asigurărilor sociale, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1935 232 41. Zoe Olteanu, „șApelț Către femei”, Cuvântul liber, nr. 18, din 7 martie 1936 245 42. Elena C. Meissner, „Darea de seamă a activității Comitetului Central al Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române în anul 1935”, 27 aprilie 1936 249 43. „După primul deceniu al Ziarului Nostru, sărbătorirea publicației A.E.C.P.F.R.”, Ziarul nostru, nr. 4-5, din aprilie-mai 1936 255 44. Marga Ghițulescu, „De la asociațiile de asistență socială

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
309 60. Veturia Manuilă, „Evoluția profesiunii de asistentă socială”, Asistența socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței, nr. 2, 1938 315 61. „Ocrotiți femeia muncitoare!”, Lumea nouă, nr. 12, din 20 martie 1938 323 62. „Marea întrunire festivă a «Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române»”, Gazeta femeii nr. 63-64, din 31 martie 1938 327 63. „Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino”, Graiul femeii, nr. 5, din mai 1938 330 64. „O

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Maria Rosetti, „Spre unirea tuturor femeilor democrate”, Almanahul femeii, 1948 431 95. Gabriela Bernachi, „Activitatea F.D.F.R. în anul care a trecut” ș1947ț, Almanahul femeii, 1948 434 Indice de nume 439 Sumartc "Sumar" Notă asupra ediției Amplificarea și maturizarea mișcări de emancipare a femei române intre 1929-1948. 1. Moțiunea votată la ședința Comitetului Uniunii Femeilor Române din România Mare, întrunită la Brașov, pe 21 aprilie 1929, privitoare la condițiile acordării dreptului de vot femeilor, prevăzute în anteproiectul de lege pentru reforma administrației

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Femeilor Române”, ținut la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie 1931. 14. Articolul „Drepturile civile ale femeilor, de Grigore Trancu-Iași publicat in Ziarul nostru nr. 1, ianuarie 1932. 15. Cuvântarea Elenei C. Meissner, la Întrunirea Asociației pentru Emanciparea Civ șl Politica a Femeilor Române, rostită în sala Teatrului „Ventura” din București, pe 28 februarie 1932. 16. Moțiunea votată la întrunirea publică a A.E.C.P.F.R. din 28 februarie 1932, București. 17. Amendament propus de către Gruparea femeilor și Consiliul Național

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
septembrie 1933. 33. De la Congresul Asociațiuni pentru E.C.P.F.R., ținut la București la 13 mai a.c. ș1934ț Cuvântul d-nei Maria Baiulescu, text reprodus din Ziarul nostru, nr. 6-7, iunie-iulie 1934. 34. Moțiunea votată la Congresul al X-lea al Asociațiunii pentru Emanciparea Civ șl Politica a Femeilor Române, București, 13 mai 1934ț reprodusă din Cuvântul femeilor, nr. 35-36 din 27 mai 1934. 35. șApelț Către femeile muncitoare, intelectuale, gospodine și țărance din România șlansat deț Comitetul de inițiativă pentru participarea la Congresul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Popovici, reprodus din Buletinul munci și asigurărilor sociale, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1935. 42. Apel către femei, semnat de Zoe Olteanu în Cuvântul liber, nr. 18 din 7 martie 1936. 43. Darea de seamă a activității Comitetului Central al Asociației pentru Emanciparea Civ șl Politica a Femeilor Române în anul 1935, prezentată de Elena C. Meissner pe 27 aprilie 1936. 44. După primul deceniu al «Ziarului Nostru»,sărbătorirea publicației A.E.C.P.F.R., în Ziarul nostru, nr. 4-5 din aprilie-mai 1936. 45. De la asociațiile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
profesiunii de asistentă socială, articol de Veturia Manuilă în Asistența socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței, nr. 2,1938. 62. Ocrotiți femeia muncitoare, articol în Lumea nouă, nr. 12 din 20 martie 1938. 63. Marea întrunire festivă a „Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române”, articol în Gazeta femeii nr. 63-64, din 31 martie 1938. 64. Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu Alexandrina Gr. Cantacuzino, reprodusă din Graiul femeii, nr. 5 din mai 1938. 65

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]