1,266 matches
-
doi clusteri genici, diferențiindu-se gena ε în clusterul β-globinic cu specificitate embrionară, precum și pseudogenele din cei doi clusteri genici. La majoritatea mamiferelor, protogena γ a fost programată să funcționeze doar în etapa embrionară. Acum 55-60 milioane de ani, odată cu emergența primatelor, acestă genă a fost reactivată să funcționeze și în etapa fetală, iar acum 35-50 milioane de ani o nouă duplicație genică s-a finalizat cu diferențierea genei pentru catena δ-globinică, aceasta fiind menținută în liniile evolutive care au condus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
umană este importantă analiza contextului social și a factorilor ce o provoacă, fără a ignora, totuși, rolul de moderator pe care îl joacă unii factori non sociali. Pentru a înțelege comportamentul agresiv, două aspecte sunt foarte importante: (a) dezvoltarea și emergența diferențelor individuale relativ stabile și (b) identificarea antecedentelor acestor diferențe individuale și a factorilor situaționali ce ar putea influența apariția diferențelor. Fără o analiză aprofundată a acestor aspecte, tentativele de a interveni pentru a reduce sau chiar a înlătura comportamentul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nivelul familiei, atunci când începe să imite comportamentele adulților și să trăiască emoțiile ce însoțesc aceste comportamente. Învățarea și dezvoltarea competențelor socio-cognitive și socio-afective (personalitatea, inteligența cognitivă și afectivă, realizările școlare și sociale) reprezintă factorii cei mai importanți pentru apariția și emergența diferențelor individuale relativ stabile. Chiar dacă psihologii admit o influență relativă a factorilor genetici în dezvoltarea agresivității, psihologii sociali privilegiază rolul factorilor psihosociali și de mediu pentru a explica comportamentul agresiv al oamenilor. Locurile de socializare ale copilului (familia, școala, mijloacele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
puterea de aspirație a grupului este cea care ne atrage și că uneori resimțim nevoia pierderii în mulțime. Ca exemplu, ne putem referi la spectatorii unei competiții sportive urmărirea unei competiții sportive pentru susținerea echipei favorite ne poate oferi sentimentul emergenței în mulțime. Această imersiune poate produce un efect de eliberare asupra agresorului. Pentru a o demonstra, cercetătorii au realizat un experiment în care subiecții au fost informați că, în urma unei anchete naționale (bineînțeles fictive), s-a constatat că 87% dintre
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se află într-o stare de activare emoțională, fiind activată totodată și reprezentarea mentală a conceptului "furie". Formarea acestei reprezentări depinde de anumite procese biologice, de dezvoltarea și socializarea copilului într-un mediu particular. În conformitate cu modelele socio-cognitive, factorii individuali favorizează emergența proceselor cognitive și a cognițiilor specifice agresivității. Cognițiile se dezvoltă în timpul interacțiunilor copilului cu mediul său înconjurător și se reorganizează în funcție de experiențele lui ulterioare pentru a-i permite să facă față unor situații contextuale diverse. În ceea ce privește factorii contextuali ai agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
drept un comportament intenționat săvârșit de către un organism împotriva unei ținte cauzându-i un anumit prejudiciu. Comportamentul reprezintă partea evidentă a activității psihologice și poate fi urmărit de unul sau mai mulți observatori care trebuie să țină cont de posibilitatea emergenței sau absenței acestuia. Definiția agresivității conform căreia comportamentul agresiv este un comportament obiectiv nu trebuie să ignore condițiile sale interne precum existența sentimentelor, atitudinilor și gândurilor agresive ce-l însoțesc, chiar dacă aceste condiții interne depind de felul în care indivizii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asupra comportamentelor agresive îmbrățișează două mari orientări metodologice: chestionarul și observația sistematică. Pentru fiecare categorie în parte pot fi folosite diferite tehnici de lucru. Întrebări cu privire la agresivitate (chestionarul) Studiul direct al agresivității se poate realiza prin intermediul unor întrebări puse cu privire la emergența comportamentului. Există un număr important de surse din care ne putem inspira. * Studiul arhivelor Pot fi studiate documentele arhivate ale diverselor servicii publice cu privire la evenimentele agresive. Arhivele poliției sau cele ale Ministerului Justiției ce conțin statistici, dosare despre accidente rutiere
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
organizații. "Fenomenologia actualizării și dezvoltării cosmosului civilizațional, atît în aspectele sale practice, cît și teoretice, implică faptul ca organizațiile să opereze în sistemele lor de valori procese de reconceptualizare și regîndire a tuturor elementelor componente: simboluri, credințe, idei"17. Legea emergenței civilizației spune că pot exista decalaje între civilizație și cultură. Care din ele ridică sau trage în jos organizația depinde de aranjamentele interne și de relația cu mediul extern. În mod normal, orice organizație, inclusiv penitenciarul, trebuie să accepte toate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a lucrării se ocupă de proiectul orașului, a cărui "reușită depinde de solidaritatea urbană": "la proba concurenței, se naște orașul strateg", în condițiile în care începe "marea frică de săraci și de imigranți". În această parte a cărții, Oblet urmărește "emergența guvernanței urbane" și arată de ce în aceste noi condiții "democrația riscă". În partea de concluzii, autorul încearcă să rezume "căile urbane ale democrației moderne". Putem identifica trei mari perioade istorice în devenirea politicilor urbane în Franța. Lucrările baronului Haussmann la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
impactul schimbării domiciliului, a locului de muncă, ritmurile mobilității, interacțiunile, schimbările de rol și statut, efectele mobilității produse de "dorința de a evada" etc. 4. Ce fel de oraș vrem? Specialiștii 1 ne spun că ar trebui să asistăm la emergența unui nou tip de sistem urban, în care orașele să fie noduri de importanță decisivă pentru coordonarea internațională, transnațională, că ar trebui să gândim o nouă "strategie de reconstrucție a semnificației sociale a orașelor" prin proiecte spațiale și sociale, prin
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
s-o agraveze ne oferă o idee despre dificultățile cărora trebuie să le facă față conducerea orașului. Trebuie încurajat spiritul întreprinzător al "forțelor sale vii" și difuzat un mesaj de solidaritate a cărui importanță nu mai vine de la sine. Oare emergența orașului perceput, în același timp, ca nou actor colectiv și ca entitate pe cale de dezintegrare inaugurează o nouă manieră de conducere? Odată cu "întoarcerea orașului 3", asistăm oare la o reînnoire a acțiunii publice, la o detașare față de formele tehnocrate și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acelor momente excepționale în care oamenii se angajau să decidă laolaltă și în cunoștință de cauză normele ce urmau să le ghideze pentru un timp viața 1. Astfel, din secolul al XV-lea până în secolul al XVIII-lea, în Franța emergența statului-națiune are loc în detrimentul funcționării politice a orașelor. Sigur, construcția statului modern fusese facilitată de faptul că revoluția urbană din secolele al XI-lea și al XII-lea fusese mult mai timidă decât în alte părți. La fel ca în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și companiile private concesionare ale serviciului public (gaz, electricitate, omnibuze, tramvaie, căi ferate), ale căror prestații, considerate scumpe și de calitate nesatisfăcătoare, au provocat protestele utilizatorilor. În concepția ultraliberală a serviciului public, rentabilitatea financiară nu ținea seama de calitatea serviciului. Emergența planificării urbane corespundea astfel grijii principale de a asigura dezvoltarea industrială și de a găsi soluții sociale. Planificarea urbană pusă la proba proprietății funciare Făcând un bilanț al acestei perioade, Alain Cottereau concluziona: "În ansamblu, planificarea urbană a anilor 1920
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dozându-și subtil formele de angajare sau dezangajare. Urbanul contra orașului Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii Michel Foucault 45 a fost primul care a desemnat prin termenul de "biopolitică" proliferarea tehnicilor puterii care, în coerență cu emergența logicii industriale, vor tinde, începând cu secolul al XVIII-lea, să amplifice forțele populației fără să le facă mai dificil de controlat. Intervenția asupra orașului este condiționată de această practică de guvernare 46. Problema urbană este în secolul al XIX
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Convingerea că liberul arbitru al pieței nu garantează nici solidaritatea, nici o guvernare eficace a dezvoltării urbane nu este doar a comuniștilor și a solidariștilor. Este una împărtășită și de un mare număr de conservatori, juriști, igieniști, ingineri, care așteptau de la emergența unei științe urbane enunțarea "raționalității superioare globale, care să exprime adevăratele interese ale corpului social"71. Recurgerea la știința orașului era asociată cu depolitizarea în tratarea problemelor urbane, adică evitarea confruntării punctelor de vedere politice în determinarea alegerilor publice. Ar
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dispar în fața regiunii urbane"99. Nu există politici de dezvoltare regională sau de amenajare teritorială care să nu caute sprijin în polii de creștere. În practică, este vorba de favorizarea "metropolelor regionale de echilibru" capabile să antreneze dezvoltarea regiunii lor. Emergența acestor metropole trebuia să revigoreze armătura urbană a Franței. Această operațiune a "constat în alegerea orașelor bine plasate pentru a echilibra influența Parisului, apoi în aflarea mijloacelor de acțiune care permit dezvoltarea în aceste orașe a funcțiilor care vor asigura
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rezuma Henri Lefebvre -, departe de a favoriza legăturile de vecinătate și sociabilitate, le-a distrus"196. Într-un articol devenit de referință, Jean-Claude Chamboredon și Madeleine Lemaire au elaborat, în 1970, o critică a lucrărilor "sociologice" care plecau de la ipoteza emergenței în marile ansambluri a unei noi societăți structurate de cultura de masă care avea să atenueze diferențele dintre clase. Ei au arătat că proximitatea spațială a unei populații eterogene, "preconstituită" prin reguli de distribuire a locuințelor, a fost departe de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
profesiunilor socioeducative va antrena profesionalizarea definitivă a animației socio-culturale urbane 259. Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale Vestitorii Educației populare nu văd profesionalizarea în domeniu ca pe ceva făcut la repezeală. Scopul animatorilor profesioniști era acela de a favoriza emergența unei elite în cadrul populației noi a marilor ansambluri, animând localul în același timp cu construcția imobilelor și a locuințelor. Acești profesioniști trebuiau să învețe locuitorii să-și exprime nevoile. Din momentul în care locuitorii se arătau capabili să-și ia
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
explicitat în declarațiile directorului acțiunii culturale a epocii. Echipamentul cultural al Franței trebuia să permită democrației să reziste efectelor vătămătoare ale propagandei subversive a societății de masă și acaparării noii vieți politice de către vechii notabili. Acțiunea culturală viza explicit 261 emergența unei noi clase de notabili "culturali", capabili nu numai să aplice politicile înaltei administrații, ci și să dea dovadă de inițiativă. Fenomenul apare flagrant în conflictele care opun notabilii și Casele Tineretului și Culturii. În aceste dispute, încă din 1968
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și urbanizării 271. Atunci apare discursul care face din comună o entitate substanțială, nu ultima piesă a decupajului teritorial"272. Totuși, în contextul în care consistența puterii statale 273 asupra urbanului contrasta cu caracterul insesizabil al punerii sale în practică, emergența acestei noi puteri locale ridica întrebarea dacă ea putea inaugura o adevărată dezbatere asupra politicii urbane. În loc să impună sau să opună orientări posibile ale guvernării orașului, noii actori urbani s-au lăsat în voia luptelor pentru putere sau pentru păstrarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
loc care, pe de o parte, încă nu e structurat de votul universal și, pe de alta, scapă birocrației verticale a statului sunt învestite cu speranța de schimbare"276. În anii 1970, "asocierea" a câștigat titlul de noblețe politică odată cu emergența asociațiilor contestatare de tip nou, care în domeniul urban respingeau urbanizarea decretată de sus. Desigur, majoritatea asociațiilor rămâneau cel mai adesea strict gestionare, limitându-și misiunea la animarea anumitor sectoare ale vieții sociale, fără să-și asume o funcție critică
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
marketing, miza fiind vinderea cât mai profitabilă a teritoriului. Analogia între întreprinderi și orașe trebuie însă limitată. Dacă întreprinderile au concediat adesea masiv pentru a câștiga în competitivitate, populația "supranumerică"309 devine o problemă nevralgică pentru orașe. La proba concurenței, emergența orașului-strateg O concepție lărgită despre intervenția economică a comunelor De fapt, descentralizarea nu a creat concurența între orașe, ci le-a pus pe acestea într-o competiție fără sfârșit pentru atragerea întreprinderilor care oferă locuri de muncă și beneficii bănești
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în dezvoltarea economică. Însă ar trebui, pentru a aprecia acest elan, să nu ne luăm doar după textele legislative, rubrica "intervenții economice". Formal, intervențiile economice ale comunelor nu depășeau, în 1985, 1 % din bugetul lor316. În practică însă, se remarcă emergența unor politici globale de dezvoltare economică ale căror elemente nu răspund posturilor bugetare specifice. Intervenția economică nu se mai disociază acum de campaniile de marketing teritorial, de operațiile culturale de prestigiu, de investițiile comerciale, de programele de renovare urbană, care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a prăbușit odată cu alegerile locale din 1983. Fără îndoială, alegătorii marilor ansambluri au votat în majoritate cu stânga, însă s-a înregistrat o scădere semnificativă a celor înscriși pe listele electorale, o creștere a absenteismului 382 și, în același timp, emergența votului de extremă dreaptă. Marile ansambluri pierd această rentabilitate electorală care explica o parte din îngăduințele față de gestionarea HLM. Acestea devin acum "o sursă de probleme pentru municipalitățile care le găzduiesc, ca și o creștere a propagandei de dreapta, care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
radicale care afectează ceea ce ne reprezentăm că ar fi "un oraș". Ele ilustrează acuitatea acestei probleme politice caracteristice democrațiilor moderne: găsirea acelor modalități de comunicare între guvernanți și guvernați care ar putea împăca eficiența deciziei politice cu respectarea suveranității populare. Emergența unei guvernări urbane Intervenția crescândă a marilor grupuri de servicii urbane Identificarea noilor forme de guvernare urbană necesită parteneriatul public-privat asociat emergenței marilor grupuri industriale implicate în serviciile urbane. Implicarea operatorilor privați în conceperea, realizarea și gestionarea anumitor politici urbane
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]