2,028 matches
-
Producția de emițătoare radio-televiziune, echipamente și aparate telefonice și telegrafice 3220 Producția de emițătoare radio-televiziune, echipamente și aparate telefonice și telegrafice Această clasă include: - fabricarea de aparate de transmisie pentru televiziune, inclusiv fabricarea de relee de emisie pentru televiziune și emițătoare de televiziune pentru uz industrial; - fabricarea camerelor de televiziune; - fabricarea aparatelor de transmisie pentru radiodifuziune; - fabricarea aparatelor de transmisie pentru radiotelefonie: . emițătoare și emitatoare-receptoare fixe, aparate de radiotelefonie pentru mijloace de transport, radiotelefoane, alte emițătoare etc.; - fabricarea de aparatură pentru
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
clasă include: - fabricarea de aparate de transmisie pentru televiziune, inclusiv fabricarea de relee de emisie pentru televiziune și emițătoare de televiziune pentru uz industrial; - fabricarea camerelor de televiziune; - fabricarea aparatelor de transmisie pentru radiodifuziune; - fabricarea aparatelor de transmisie pentru radiotelefonie: . emițătoare și emitatoare-receptoare fixe, aparate de radiotelefonie pentru mijloace de transport, radiotelefoane, alte emițătoare etc.; - fabricarea de aparatură pentru linii de telefonie: . telefoane, fax-uri, echipament automat și neautomat de comutare și schimbare, aparatură pentru telex sau telefotografiere etc.; - fabricarea de
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
de emisie pentru televiziune și emițătoare de televiziune pentru uz industrial; - fabricarea camerelor de televiziune; - fabricarea aparatelor de transmisie pentru radiodifuziune; - fabricarea aparatelor de transmisie pentru radiotelefonie: . emițătoare și emitatoare-receptoare fixe, aparate de radiotelefonie pentru mijloace de transport, radiotelefoane, alte emițătoare etc.; - fabricarea de aparatură pentru linii de telefonie: . telefoane, fax-uri, echipament automat și neautomat de comutare și schimbare, aparatură pentru telex sau telefotografiere etc.; - fabricarea de echipamente pentru transmisii de date. Această clasă include, de asemenea: - instalarea echipamentului de
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
În acest scop, în cadrul Societății Române de Radiodifuziune și al Societății Române de Televiziune funcționează departamente de emisiuni pentru străinătate. ... Articolul 17 Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune au următoarele drepturi: a) să utilizeze rețelele proprii de emițătoare și relee, precum și cele puse la dispoziție prin închiriere; ... b) să transmită sau să înregistreze, fără plata, dezbateri publice ale autorităților publice, mitinguri, demonstrații, manifestații și alte evenimente sau acțiuni la care accesul publicului este neîngrădit. Transmiterea radiofonică ori prin
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110172_a_111501]
-
b) dispune, controlează și răspunde de executarea hotărârilor consiliului de administrație, precum și a convențiilor încheiate de societate; ... c) aproba, la propunerea comitetului director, normative, regulamente și instrucțiuni de serviciu pentru exploatarea, întreținerea, siguranța în funcționare și utilizarea rețelelor proprii de emițătoare și relee, a echipamentelor din dotare, proiectarea și repararea construcțiilor și a tuturor utilajelor din dotarea societății, precum și pentru operațiunile comerciale, financiar-contabile specifice, recrutarea, pregătirea și perfecționarea personalului; ... d) aprobă angajarea și concedierea personalului societății și numește șefii departamentelor și
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110172_a_111501]
-
instruirii. Un rol important în funcționarea procesului didactic îl are conexiunea inversă (feedback), care este asigurată în bună măsură de actul evaluării (Bunescu V., 1967; Planchard E., 1972; Neacșu I., 1990, 1999, Cucoș C., 1994, 1996, 1998). Datele pe care emițătorul și receptorul le pot primi și transmite, simultan sau succesiv, prin cele două feed-back-uri, se referă la: * obstacolele comunicării/ învățării; * personalitatea receptorului/cerințele emițătorului; * gradul de adecvare al mesajului/învățării. Schematic, în prezentarea lui Mucchielli R. (1992), comunicarea apare ca
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
prin descrierea mediului în care se desfășoară activitatea de învățare și a numărului mare de studenți (receptori) dintr o grupă: * procesul de predare-învățare a tehnicii jocului de fotbal se desfășoară pe terenul de fotbal (în aer liber), informația transmisă de emițător (profesor) fiind întotdeauna compromisă de diferiți factori obiectivi (vânt, ploaie, frig, căldură, prezența unor spectatori la lecțiile practice; * informația verbală a profesorului este în mare măsură compromisă pentru unii studenți situați în momentul explicației mai departe de emițător, datorită suprafeței
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
transmisă de emițător (profesor) fiind întotdeauna compromisă de diferiți factori obiectivi (vânt, ploaie, frig, căldură, prezența unor spectatori la lecțiile practice; * informația verbală a profesorului este în mare măsură compromisă pentru unii studenți situați în momentul explicației mai departe de emițător, datorită suprafeței mari a terenului de fotbal, etc.) * datorită numărului mare de receptori (studenți) raportat la numărul de emițători (un singur profesor), cantitatea calitativă a informației transmisă de emițător nu este întotdeauna optimă pentru fiecare student în parte. * factorii subiectivi
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
compromisă pentru unii studenți situați în momentul explicației mai departe de emițător, datorită suprafeței mari a terenului de fotbal, etc.) * datorită numărului mare de receptori (studenți) raportat la numărul de emițători (un singur profesor), cantitatea calitativă a informației transmisă de emițător nu este întotdeauna optimă pentru fiecare student în parte. * factorii subiectivi (starea de sănătate a profesorului sau a studentului, concepția studentului: fotbal știe toată lumea care duc la tratarea cu indiferență a explicației și demonstrației profesorului, demonstrația practică greșită a profesorului
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
eliminăm și factorul subiectiv (demonstrația incorectă a profesorului) prin prezentarea temei lecției (un anumit procedeu tehnic) cu ajutorul casetelor video (casete metodice sau casete cu execuții tehnice ale marilor jucători de fotbal, din partide oficiale). De asemenea, calitatea informației transmisă de emițător (în cazul acesta sistemul video) este superioară calității informației transmisă în primul caz, receptorii (studenții) fiind mult mai atrași de acest fel de informație care datorită mediului în care este transmisă este mult optimizată în comparație cu primul caz prezentat. În continuare
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
mare importanță în actul de recepție a mesajului verbal. Exprimarea în limbaj, nu este independentă și nici completă, fără receptarea corectă, adică înțelegerea sensului expresiei de interlocutor. Relația între emisie și recepție este reversibilă, căci receptorul poate oricând să devină emițător, dialogul fiind în fapt esența comunicării umane. Între ambele momente există legături de interdependență. Dacă receptarea este corectă, ea se va raporta la modul de organizare a emiterii unui act perceptiv, în care nu este vorba numai de recunoașterea ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
perceptiv, în care nu este vorba numai de recunoașterea ca atare a unor semne, ci și de o completare, o precizare a lor, o prelucrare adecvată. Receptarea „implică o continuă creație, prin însăși încercarea de a restabili semnificația intenționată de emițător în jurul unui nucleu iar nu o acceptare pasivă a unei valori”. În fiecare moment emițătorul este determinat de relația sa cu receptorul, de situația fizică în care se află, de contextul mai larg, social istoric, de dispoziția psihică din timpul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și de o completare, o precizare a lor, o prelucrare adecvată. Receptarea „implică o continuă creație, prin însăși încercarea de a restabili semnificația intenționată de emițător în jurul unui nucleu iar nu o acceptare pasivă a unei valori”. În fiecare moment emițătorul este determinat de relația sa cu receptorul, de situația fizică în care se află, de contextul mai larg, social istoric, de dispoziția psihică din timpul comunicării. Aceasta determină modificări permanente în mesajul virtual. Se poate vorbi de o organizare contextuală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acționat potrivit legii. sau ca dativ al comparației: Aleargă asemeni unui cal de curse. Vocativultc "Vocativul" Conținutul semantic al cazului vocativ este determinat de natura sa deictică; este una din modalitățile de concretizare a funcției conative a limbii: prin vocativ, emițătorul atrage în comunicare un interlocutor: „ - Maicelor!/ - Blagoslovește, cinstite părinte!” (I.Creangă, p. 98) sau orientează spre el în mod explicit mesajul lingvistic: „ - Moșnege, zise ea, lasă-mi și mie niște galbeni.” (I. Creangă, p. 136), condiție indispensabilă desfășurării unui dialog
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a Gramaticii Academiei recunoaște existența a patru tipuri de enunțuri, " în funcție de scopul comunicării": asertive, interogative, imperative, exclamative. ( vol.II, pp.25-44) Enunțurile exclamative corespund , în aceasta interpretare, propoizițiilor enunțiative exclamative. Sub aspect semiotic, în funcție de specificul implicării celor trei factori principali (emițătorul, destinatarul și mesajul) în desfășurarea procesului de comunicare lingvistică și, implicit, a categoriei modalității, enunțurile sintactice, în ansamblu sau numai unele componente ale lor (propoziționale, cel mai adesea) pot fi: 1. asertive 3. imperative 2. interogative 4. exclamative Enunțuri asertive
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunț neutru (obiectiv). Caracterul subiectiv al propoziției subordonate este marcat de elemente exclamative și de topică: „N-am reușit să-i spun ce greu a fost totul.” Enunțuri interogative În enunțurile interogative raportul emițător-mesaj-destinatar este dominat de destinatar, în funcție de care emițătorul le organizează; subiectul vorbitor cere interlocutorului să-i comunice sau să-i confirme o serie de „date” în legătură cu realitatea extralingvistică. Informațiile pot privi însăși actualizarea, prin predicație, a interpretării lingvistice a realității extralingvistice sau pot numai veni să completeze, cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoșul, să-l zvârle într-un cuptior plin cu jăratic și să puie o lespede la gura cuptiorului...” (I. Creangă) Enunțuri exclamative În enunțurile exclamative, raportul emițător-mesaj-destinatar este dominat de emițător; prin absolutizarea componentei subiective a mesajului, enunțul exclamativ devine expresia sintactică a reacțiilor sale față de realitatea extralingvistică sau, mai ales, față de interlocutor. Sub aspect semantic, enunțurile exclamative exprimă: • diferite stări afective provocate subiectului vorbitor de către destinatar, sau de contactul cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tip de redresare în punte, se obțin tensiuni continui mari și de joasă frecvență. 4.2. Tranzitorul Tranzitorul este format dintr-un cristal de germaniu sau siliciu, cu trei regiuni a căror tip de conducție alternează. Cele trei regiuni sunt: emițător (E), bază (B) și colector (C). tipuri de tranzitoare: pnp și npn: curent de goluri curent de electroni. montaj electric de amplificare cu tranzitor pnp: În circuitul emitorului se introduce o sursă de tensiune alternativă e, iar în circuitul colectorului
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
dezintegrare α și β se obțin radiații ?. 8.2.5. Emisia, propagarea și recepția undelor electromagnetice de radiofrecvență. Schema electrică a emisiei, propagării și recepția undelor electromagnetice de radiofrecvență este: Un sistem de radiocomunicație este alcătuit din trei părți: emițător, mediu de propagare și receptor. Emițătorul este alcătuit dintr-un oscilator, amplificator de radiofrecvență (RF), modulat, amplificator de andiofrecvență (AF) prevăzut cu un microfon și antenă de emisie. Mediul de radiocomunicațiilor terestre este atmosfera terestră. Receptorul este format din: antena
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
radiații ?. 8.2.5. Emisia, propagarea și recepția undelor electromagnetice de radiofrecvență. Schema electrică a emisiei, propagării și recepția undelor electromagnetice de radiofrecvență este: Un sistem de radiocomunicație este alcătuit din trei părți: emițător, mediu de propagare și receptor. Emițătorul este alcătuit dintr-un oscilator, amplificator de radiofrecvență (RF), modulat, amplificator de andiofrecvență (AF) prevăzut cu un microfon și antenă de emisie. Mediul de radiocomunicațiilor terestre este atmosfera terestră. Receptorul este format din: antena de recepție, amplificator de RF, detector
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
electronice emise și vizualizarea acestora după reflectarea lor de către obiectul detectat. radar: aparat care emite prin impulsuri unde electromagnetice și apoi le recepționează, după ce au fost reflectate de un obiect aflat la o anumită distanță deosebită. instalația radiolocație: cuprinde un emițător, un receptor și mai multe antene. schema unei instalații de radiolocație: Distanța de la care se găsește obiectul de detectat față de instalația radiolocație, și se află cu relația: r = v? 2 , unde v reprezintă viteza undelor electromagnetice, iar t este intervalul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
dilatare semnificativă a pupilei, pe când cele cărora li se arată numai un desen sau trei nu au nici o reacție. Strategia schimbului de priviri dezvăluie natura relației dintre interlocutori. În cadrul rasei albe receptorul este cel care îl privește mai mult pe emițător, dovedindu-i astfel că îl ascultă cu atenție. Totuși atunci când există o diferență sensibilă de statut social între colocutori situația se inversează: șeful care își cheamă subalternul la raport se preface că are de lucru și răsfoiește diverse hârtii fără
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
răsfoiește diverse hârtii fără importanță tocmai pentru a evita să-și privească interlocutorul. El îi dă astfel de înțeles acestuia că nu pune mare preț pe spusele lui, fiind preocupat de probleme mult mai importante. În schimb subordonatul, deși în calitate de emițător ar trebui să-și ferească privirea, stă cu ochii țintă la șeful lui ca să poată sesiza toate reacțiile faciale ale acestuia și să se poată adapta la situație în timp util. Un indicator util al sentimentelor care îi animă pe
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
nu să o învețe. De asemenea, el cerea ca în procesul instructiv-educativ să fie folosite jocul și exercițiile. Tot în ghidul intitulat Învățarea activă 275 se mai menționează și faptul că metodele active implică o comunicare ale cărei elemente sînt: - Emițătorul: cel care gestionează posibilitățile mediului educațional, facilitează activitatea, intervine în situații dificile, cooperează cu subiectul în activitate; - Destinatarul, agentul activ al învățării: cel care posedă toate resursele necesare unei experiențe de învățare, capacitate de decizie, inițiativă, autonomie, angajare activă în
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
să dovedim, astfel, că suntem superiori. (ne aducem aminte de bine-cunoscuta zicală populară: "Ca să iasă cu bătaie, trebuie să existe cel puțin doi nebuni"). Însă și lipsa totală de emotivitate nu este utilă în comunicare. Dacă ea este evidentă la emițător, receptorul va fi mai puțin interesat de o persoană care vorbește fără emoție, considerând-o plictisitoare. Personalitatea De multe ori, percepția ne este afectată de personalitatea celui cu care comunicăm, și invers: comportamentul nostru comunicațional îl influențează pe interlocutor. Dacă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]