2,456 matches
-
, revistă apărută la Iași, bilunar, între 1 aprilie și 15 mai 1914, sub conducerea unui comitet. Redactorii, câțiva tineri entuziaști, recunosc în articolul-program „scopul modest” al publicației, „doritoare de a răspândi în pătura noastră socială [...] sentimente înălțătoare, imagini frumoase”. În numărul 3 debutează cu sonetul Dorm florile B. Fundoianu, care publică în numărul următor și poezia Idilă. Cu versuri mai
VALURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290420_a_291749]
-
cuprind impresii prilejuite de o călătorie în China - susținute de o documentare livrescă și impregnate de sensibilitate -, articulând un lung reportaj, pe alocuri cvasieseistic. Impresionează bogăția de aspecte observate, puse în pagină cu o tehnică sigură, comentate consistent și deseori entuziast, valorificate într-un registru liric fără excese. Sub titlul La masa de lucru. Dialoguri despre literatură (1958), V. a reunit o suită de convorbiri realizate cu scriitorii sovietici Ilya Ehrenburg, Mihail Isakovski, Nikolai Pogodin, Valentin Kataev, Konstantin Fedin, Leonid Leonov
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
legătură cu primul segment al activității lui V. - că publicistica este mediată de două grile livrești, dintre care cea caragialeană (concretizată și în titlurile secțiunilor volumului) este evidentă. A doua ar putea fi presa interbelică, preocupată de mulajul propriei identități, entuziast apreciată de comentator. SCRIERI: „Iubite cetitoriule...”. Lectură, public și comunicare în cultura română veche, București, 2001; Mass-comedia. Situații și moravuri ale presei de tranziție, București, 2001; Intelectualul român față cu inacțiunea. În jurul unei scrisori de G. M. Tamaș, București, 2002
VASILESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290454_a_291783]
-
1848 o colecție din poeziile lui, omagiu al noilor generații pentru poetul înaintaș. În timpul revoluției V., membru al Înaltei Curți și rudă cu domnitorul Gheorghe Bibescu, se va păstra într-o rezervă prudentă, nu și ostilă; va fi însă partizanul entuziast al ideii de Unire. După revoluție, într-o lume care evolua rapid, omul nu și-a mai găsit locul, supraviețuind propriei legende de fondator cultural. Poezia lui V. poartă, adânc încrustată, pecetea unui gust de epocă. Vizibile mai mult decât
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
formatul, se specifică „Fondat de E. Lovinescu”. Apărută din inițiativa și prin eforturile poetului Gheorghe Izbășescu, Z. își propune dintru început să dea prioritate tinerilor scriitori, mai precis generației optzeciste și celei nouăzeciste, bucurându-se, în acest sens, de sprijinul entuziast al unor scriitori cunoscuți, între care Marin Sorescu. Deși nu va deveni exclusiv, criteriul generaționist se face simțit în selecția colaboratorilor, în tematică, în conținutul rubricilor și al textelor selectate. Astfel, poeții aparțin în majoritate generației afirmate în jurul anilor ’80
ZBURATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
îndrăgostiți, narațiunea fiind împânzită cu prea multe detalii și digresiuni, cu lungi fragmente de dicteu automat, menite să sporească ambiguitatea sentimentală și neliniștea personajului principal. Mai dinamic, O partidă de remi (1974) are în centru aventura unui profesor onest și entuziast, venit să predea într-o școală sătească. El intră în conflict cu directorul, un tip de activist „corect” din punct de vedere ideologic, dar, de fapt, corupt și fățarnic. De obicei, pentru a sugera complexitatea trăirilor sau pentru a introduce
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
Radu Stanca - D. R. Popescu. Piesa Regina Iocasta, apărută în revista ieșeană „Arlechin” (1981), tradusă în franceză, engleză, germană, rusă, cu premiera absolută abia în 1991 la Târgu Mureș (Premiul Festivalului Național „I. L. Caragiale”), s-a bucurat de o primire entuziastă din partea criticii teatrale. Autorul operează o mutație în prezentarea mitului Labdacizilor, frecventat din literatura Antichității până la André Gide, Jean Cocteau și Jean Giraudoux. Regina Iocasta, scoasă din umbra lui Oedip și adusă în prim-plan, ajunge cea dintâi în posesia
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
poeți, riscă să compromită însuși lirismul acestora. Despre literatura română Z. a scris puțin și oarecum întâmplător. Prețuitor al Junimii, cu care și-a descoperit atâtea afinități (lupta contra imposturii, a falsității, a prostului gust), a fost și un admirator entuziast al lui Mihai Eminescu, pe care îl compară cu Homer, Eschil, Dante, Shakespeare și îl consideră „un dătător de legi, un începător de tradiție artistică”. Cele mai ample considerații le-a făcut asupra lui I. L. Caragiale, cunoscut bine și ca
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
idei, informații și resurse. Promovează un climat pozitiv, de prietenie și înțelegere, pot identifica sau întreține relațiile de colaborare. Au bune abilități de lucru în echipă. Modelează calitățile echipei precum respectul, cooperarea și întrajutorarea,atrag toți membrii echipei în activități entuziaste și participative, construiesc identitatea echipei, spiritul de echipă și implicarea . O altă concluzie ce se desprinde din cercetare este faptul că reprezentanții medicali manifestă tendința de fațadă. Sunt mult mai preocupați decât profesorii de a se face plăcuți, de a
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
studenților mei de la Facultatea de psihologie a Universității din București, care au audiat cursurile predate și au participat la dezbaterile teoretice și a analizei cazurilor clinice din Spitalele de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obreja” și „Bălăceanca”. Acestor tineri studioși și entuziaști le închin lucrarea ca îndemn pentru studiile viitoare de cunoaștere a persoanei umane și a celei mai răscolitoare drame sufletești. București, 2001 Autorul Prefață la ediția I Orice încercare de abordare a psihopatologiei se confruntă cu dificultăți inerente, dintre cele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a râs în nas: „Francis Bacon al vostru era rozicrucian!”18. În 1668, a fost publicată la Amsterdam cartea lui Comenius Via Lucis. O scrisese în Anglia, în plin elan de reformă pansofică, în urmă cu 26 de ani. Prefața entuziastă era dedicată Societății Regale. Comenius era acum bătrân și nu știa ce schimbări avuseseră loc în Anglia. El mai credea că acolo lucrează „iluminați pansofici” și li s-a adresat ca atare: Către Purtătorii de Faclă ai acestei Vremi Luminate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ști dacă unele nu erau fictive, creații ale servililor activiști. Oare ce face acum Rita Henț din Petrești, care-i îndemna toți pionierii din țară să învețe legătoria, specialitatea școlii ei, oferindu-se să împărtășească din experiența ei oricărui pionier entuziast la chemarea ei exaltată? Convivialitate și privacitate: oralitatea ca măsură a libertății Vorbind despre viața intelectuală sub dictatură, Andrei Pleșu (1994) arată că „imperfecțiunea răului e și condiția strict necesară a adaptării la rău, cu beneficiile și riscurile sale de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
producție”3 sau despre „rasele inferioare, în primul rând evreii”. Fiecare se pretinde „filantrop”, invocă autoritatea științei și își asumă drept misiune reeducarea întregii omeniri creând un „om nou”, arian sau sovieticus 4. Fiecare vizează, de asemenea, să suscite devotamentul entuziast și acte eroice impunând în același timp dreptul și datoria de a ucide. Pe de o parte, intensitatea crimei (camerele de gazare); pe de altă parte, o extindere fără egal (peste șaizeci de milioane de morți). Acest puternic grad de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
localități precum Gyula, Lõköshaza, Békéscsaba, Kétegyhàza, Méhkerék. „Dă Doamne să fie și la noi magazinele pline de marfă!”: experiența din Ungaria Călătoriile, dar mai ales șederea propriu-zisă a celor ce practicau micul trafic provocau curiozitate și, în egală măsură, admirație entuziastă față de ceea ce vedea acolo și față de maghiari. Obiectul admirației era determinat de înțelegerea fiecăruia a situației din Ungaria. Cei mai mulți erau uimiți de standardul de viață și de relativa afluență din magazine. Opersoană cu care am vorbit, absolventă de liceu, ne-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
continuându-și studiile la preparandiile din Gherla și Deva (1864-1873). Din 1873, când este numit învățător la Orlat, lângă Sibiu, se dedică educării și instruirii țăranilor, considerând că emanciparea națională se poate înfăptui numai pe calea progresului material și cultural. Entuziast și energic, dornic să cunoască lucruri și oameni noi, activează ca învățător în sate din zonele Hațeg, Făgăraș, Lugoj, Blaj și Năsăud, preocupat în același timp de culegerea folclorului de aici. Citea, de predilecție, studii de pedagogie, folcloristică și etnografie
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
general, o atmosferă [...] intelectuală și emoțională decât o doctrină și un ideal bine hotărât”, care își propune să cultive „iubirea nemărginită pentru popor - sub care se înțelege totalitatea concretă a maselor muncitoare și producătoare -, apărarea devotată a intereselor lui, lucrarea entuziastă și sinceră spre a-l ridica la înălțimea unui factor social și cultural conștient și neatârnat”. Raționamentul, care prezintă diferențieri vizibile față de doctrina narodnicismului rus, își trăgea argumentele din climatul politic, ideologic, cultural specific României sfârșitului de veac, dezvoltând convingerea
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
postulată de E. Lovinescu în epoca interbelică, fusese asumată ca o datorie în mediile literar-artistice și academice umaniste, mai cu seamă de facțiunea lor novatoare și prooccidentală. În cei aproximativ cincisprezece ani anteriori avuseseră loc și alte preluări rapide și entuziaste de curente de gândire, teorii sau metodologii în vogă în cultura occidentală - structuralismul, semiotica, contribuțiile de teorie literară ale Școlii formale ruse, venite tot prin filieră occidentală, precum și diferite metode de hermeneutică literară etc., în oarecare măsură și poststructuralismul și
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
estetică și teorie literară, „Cronica artelor minore”, „Note”, „Revista revistelor”. Ion Negoițescu deschide primul număr cu articolul intitulat Perspectivă, în care amintește scrisoarea-manifest a Cercului Literar de la Sibiu (publicată în „Viața” din 13 mai 1943), o adevărată declarație de „atașare entuziastă la critica estetică ce descindea din Maiorescu”, exprimând aici și dorința de a promova „un gen mai apropiat eposului, baladescul”. Ostilitatea arătată de „presa de extrema dreaptă”, ce îi etichetase drept „comuniști esteți”, modul în care era repudiat „un manifest
REVISTA CERCULUI LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289189_a_290518]
-
către colaboratori de la „Sămănătorul”, „Floarea darurilor” și de la seria mai veche a „Neamului românesc literar” și, trecând peste marea inimiciție față de redactorul revistei, Ion Sân-Giorgiu, va colabora și la această publicație, dominată de personalitatea lui N. Iorga. Admirator constant și entuziast al lui Iorga, i-a și dedicat un amplu articol referitor la teatrul său. Ilustrând orientarea spre formele literaturii tradiționaliste, alte articole sunt consacrate dramaturgiei lui Octavian Goga și a lui Lucian Blaga, acestea fiind în epocă printre puținele studii
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
nu dintre cei mai înzestrați - nu a fost un obstacol în fața acestor poziții. În perioada 1947-1954, M. era pentru domeniile ideologic, cultural, de creație literar-artistică, jurnalistic etc. un personaj important și temut, un executant energic și devotat, autoritar, neobosit și entuziast, supraveghetor, evaluator și păstrător al rectitudinii ideologice, și nu un ideolog propriu-zis. Era o adevărată „sperietoare” pentru scriitori în perioada dur dogmatică, stalinistă a regimului totalitar comunist. A publicat volume de critică și ideologie literară, însemnări de călătorie, de proză
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
îl provoacă, stimulând eonul contemplativ, episoadele pedagogului care descoperă, catalizează și îndrumă talente („vânătoarea de oameni”) ș.a. Discutabilă este - cum au observat toți comentatorii cărții - interpretarea relației poetului cu Titu Maiorescu, nu o dată ironizat de biograf. Lucrarea a obținut sufragiile entuziaste ale lui Mircea Eliade („pentru întâia oară înțeleg viața lui Eminescu”, mărturisește savantul într-o scrisoare) și Edgar Papu (prima „biografie metafizică a poetului”). Seria deschisă de Viața... trebuia să continue cu biografia interioară. O primă aproximare a acesteia e
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
în trecere prin București (1979), scriitorul apare în inedita ipostază de reporter. Observator atent și lucid, el se dovedește și un abil regizor, ce știe să își lase „personajele” să evolueze fără permanenta lui intervenție. Comentariul succint (uneori chiar laconic), entuziast sau ironic, sentimental ori sarcastic, punctează, atât cât e necesar, atitudinea omului de bun-simț. Amintirile lui Harap Alb (subintitulate Confabule, 1983) reamintesc nonconformismul afișat - aproape bătăios - din primele cărți. Reacția critică față de poncife se manifestă aici prin modul extrem de original
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
în poezia lui Octavian Goga”, VRA, 1943, 10 ianuarie; Iulian Vesper, Un studiu despre poezia lui Octavian Goga, CRE, 1943, 26 ianuarie; Petru Comarnescu, Scriitori români de azi văzuți din perspectiva folclorului, TIL, 1943, 1 mai; Melania Livadă, O viziune entuziastă a folclorului nostru, UVR, 1943, 30 august; Valeriu Ciobanu, Anton Pann und die Weltlichen Lieder, „Demos. Volkskundliche Informationen” (Berlin), 1962, 90-95; I. Oprișan, „Anton Pann, «Cântecele de lume» și folclorul Bucureștilor”, RITL, 1963, 3-4; Dumitru Pop, O valoroasă antologie, ST
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
anume înclinație spre lirismul duios și o notabilă facilitate în versificarea locurilor comune. Chemarea primăverii și Stele roșii (1960) cuprind versuri în care sunt enumerate conștiincios avantajele noii societăți, virtuțile omului erei socialiste, aici abundând piesele cu caracter ocazional, adeziunile entuziaste la fenomenul social contemporan. Uneori, în poemele de dragoste, când autorul își strunește facilitatea lirică, tonul devine elegiac și trăirea sentimentului se impune pregnant (Cântec trist). Nici în Perspective (1963), care continuă tematic cărțile anterioare, nu lipsește versul ocazional (Lui
PETRESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
în deșert numele Domnului, domină ciclurile din Frigul și frica. Poemele afirmă nădejdea creștină, susținută de „bucuria întrebării”, care caută să descifreze secretul pietății și al fervorii create în jurul divinității, iubirea și ardoarea în a celebra „mormântul gol”. Autorul „amalgamului entuziast” prezent în culegerea Admirații ortodoxe (2003) știe că metafizica poetică echilibrată duce mult mai direct spre întâlnirea cu divinul decât versurile ce repetă canoane teologale sau dau frâu liber fantasmelor lirice sanctoide. Poemele glisează înspre exercițiul spiritual, intră treptat într-
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]