9,846 matches
-
mea este de a argumenta, pe temeiul acestei interpretări, ideea că personalismul energetic este o specie a filosofiei personaliste, o variantă a personalismului contemporan. Opțiunea pentru o asemenea încercare se întemeiază pe faptul că în opera sa, C. Rădulescu-Motru formulează enunțuri despre om care alcătuiesc împreună o unitate teoretică înlăuntrul căreia noțiunea personalității (a omului, în înțelesul filosofului) reprezintă o dominantă conceptuală. Am ținut seama însă și de observațiile exegeților personalismului energetic, ale celor ce au semnalat posibilitatea interpretării sale ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
avem de-a face, în mod direct, cu o "filosofie a omului" explicit construită de autor, dar nici cu una construită ca atare, dar ascunsă, cumva, în sistem, înseamnă că înlăuntrul ei nu vom putea găsi decât un set de enunțuri despre om, pe care se întemeiază discursul privind proiectul metafizicii. Aceste enunțuri, deși formează o unitate teoretică, nu se structurează ca antropologie filosofică, ontologie a umanului, sau "ontologie fundamentală" (Heidegger) discipline, e drept, așezate în model în secolul nostru, dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
explicit construită de autor, dar nici cu una construită ca atare, dar ascunsă, cumva, în sistem, înseamnă că înlăuntrul ei nu vom putea găsi decât un set de enunțuri despre om, pe care se întemeiază discursul privind proiectul metafizicii. Aceste enunțuri, deși formează o unitate teoretică, nu se structurează ca antropologie filosofică, ontologie a umanului, sau "ontologie fundamentală" (Heidegger) discipline, e drept, așezate în model în secolul nostru, dar cu "antecedente" încă de la începuturile filosofiei -, ci în forma unui proiect antropologic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ontologia); iar ceea ce realizează el este proiectul metafizicii. Prin urmare, filosofia critică a lui Kant nu este caz al nici unuia dintre aceste trei modele de reconstrucție a umanului; ea cuprinde însă un proiect antropologic. Acesta constă dintr-un set de enunțuri despre om pe care se articulează teoria filosofică, în cazul filosofiei kantiene, proiectul metafizicii. Ideea principală a proiectului antropologic kantian este aceea a omului ca scop final al existenței. Întrucât finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive, aparținând, astfel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din punct de vedere practic, care cercetează "ceea ce omul, ca ființă liberă, face din el însuși sau poate și trebuie să facă"39.) Discursul kantian despre om nu ia însă forma antropologiei filosofice, ci forma unui proiect antropologic. Iar prin enunțurile amintite mai sus, proiectul antropologic kantian este numai confirmat, căci el fusese construit prin demersul critic anterior (în Critici, concepute de Kant înaintea Antropologiei). Actul de reîntemeiere a antropologiei este repetat de Max Scheler. Cu noul înțeles de "filosofie a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
alte modele la fel de semnificative nu sunt prezente. Însă alături de aceste trei modele aflăm, ca un discurs despre om cu o identitate aparte, proiectul antropologic. Acesta nu reprezintă propriu-zis un model de reconstrucție a umanului, fiindcă apare ca un set de enunțuri despre om cuprins într-o metafizică, sau, în general, într-o filosofie ale cărei dominante aporetice nu țin direct de ceea-ce-este omul. Prin urmare, discursul prin proiectul antropologic nu este autonom, asemenea modelelor de reconstrucție a umanului, aflându-se în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
orizontul lui de semnificații vom găsi conceptul finalității, iar din perspectiva structurii formale a acestuia va fi croită interpretarea "antropologică" a filosofii lui C. Rădulescu-Motru. În cap. "Metodologia facultății de judecare teleologice" din Critica facultății de judecare, Kant formulează un enunț potrivit căruia omul este "scop final al creației" sau "scop final al existenței lumii". Acest enunț poate fi corelat cu altul formulat în Antropologie: "omul își este propriul și ultimul său scop"55. Pentru filosoful german, scopul final este acela
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi croită interpretarea "antropologică" a filosofii lui C. Rădulescu-Motru. În cap. "Metodologia facultății de judecare teleologice" din Critica facultății de judecare, Kant formulează un enunț potrivit căruia omul este "scop final al creației" sau "scop final al existenței lumii". Acest enunț poate fi corelat cu altul formulat în Antropologie: "omul își este propriul și ultimul său scop"55. Pentru filosoful german, scopul final este acela care nu pretinde, ca posibilitate a sa, alt scop; este scopul necondiționat pentru a cărui producere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unitatea rațională a omului încă nu reprezintă ceva; este necesar tocmai conceptul finalității, care să pună alături cunoașterea și libertatea (în fond, moralitatea). Așa încât, finalitatea constituie temeiul unității umane; ea este expresia "materială" a unității raționale de existență a omului. Enunțurile: Omul este ființă cunoscătoare și Omul este ființă liberă, deși exprimă atribute discernabile ale ființei umane, au așadar, în modul în care pot fi gândite ca premise ale unei reconstrucții a umanului, un reper comun: finalitatea, care este, potrivit celei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mediază între conceptele naturii și cel al libertății (și, mai departe, cel al sufletului nemuritor și al lui Dumnezeu) și exprimă subordonarea cunoașterii și a naturii față de moralitate și libertate, a rațiunii speculative față de rațiunea practică. Așa cum spuneam mai sus, enunțurile despre om din filosofia kantiană alcătuiesc o unitate teoretică ce poate fi interpretată ca proiect antropologic. Dar care sunt sensurile acestui termen? Desigur, semantica pe care o vom semnala așază termenul într-o anumită relație cu ceea ce se înțelege, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cunoașterii, întâi, apoi, dată fiind originaritatea acestei aprehensiuni, de unitatea de "existență" umană ca atare. De altfel, omul poate fi totodată ființă rațională și ființă liberă numai ca unitate de existență; iar faptul acesta este întărit de Kant printr-un enunț care se află în planul "criticii facultății de judecare", dar al cărui loc este printre faptele întemeietoare ale proiectului critic: omul este scop final al existenței lumii. Ideea despre unitatea de existență a omului va constitui tema secțiunii de față
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Deși conceptele acestor două ipostaze ale finalității sunt prezente încă în filosofia antică, după cum vom vedea, abia H. Bergson, în Evoluția creatoare 85, consacră numele lor. Aristotel a intuit și a pus în concept, pe lângă finalitatea externă, limpede în următorul enunț: "natura există în vederea unui scop"86, și o finalitate internă, la fel de vizibilă în următoarea formulare: "căci în lucrurile în care există un scop al unei mișcări continue, scopul acesta este și termen și cauză finală"87. Diferența dintre acestea este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
kantian, teleologia nu este posibilă decât în supoziția unei anume viziuni asupra omului ca scop final al creației, o viziune care ia forma proiectului antropologic (acesta constituind forma kantiană a antropologiei) și al cărei conținut poate fi concentrat în două enunțuri, "Omul este ființă cunoscătoare" și "Omul este ființă liberă", enunțuri ce par a fi, prin raportare la primele două Critici, "judecăți analitice", dar care, dată fiind întreaga reconstrucție kantiană din Critica facultății de judecare, trebuie socotite "judecăți sintetice". Nu este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
viziuni asupra omului ca scop final al creației, o viziune care ia forma proiectului antropologic (acesta constituind forma kantiană a antropologiei) și al cărei conținut poate fi concentrat în două enunțuri, "Omul este ființă cunoscătoare" și "Omul este ființă liberă", enunțuri ce par a fi, prin raportare la primele două Critici, "judecăți analitice", dar care, dată fiind întreaga reconstrucție kantiană din Critica facultății de judecare, trebuie socotite "judecăți sintetice". Nu este însă scopul acestui studiu construirea unei astfel de dovezi. Detaliat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi, prin raportare la primele două Critici, "judecăți analitice", dar care, dată fiind întreaga reconstrucție kantiană din Critica facultății de judecare, trebuie socotite "judecăți sintetice". Nu este însă scopul acestui studiu construirea unei astfel de dovezi. Detaliat gândind cele două enunțuri ca fiind judecăți sintetice -, conținutul proiectului antropologic cuprinde o descriere a omului cu valoare pentru întemeierea teleologiei (a "criticii facultății de judecare") și, în general, pentru susținerea demersului critic kantian. În Critica facultății de judecare, "locul natural" al conceptului kantian
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
anatomic-biologice și sociale. Acest discurs nu este despre ceea-ce-face-omul-din-sine, ci despre ceea ce face natura din el, cum ar spune Kant, așa încât spațiul său de desfășurare este "știința personalității", un fel de "filosofie secundă", omul apărând sub determinare "fizică". Dominant însă, enunțurile de tip antropologic din personalismul energetic nu aparțin acestui orizont; ele vizează, în ultimă instanță, limitele (datele) problemei unității și identității conștiinței individuale cu universul (înțeles ca ansamblu al corelațiunilor energetice). De asemenea, C. Rădulescu-Motru consideră că aceasta ar fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
structurante pentru personalismul energetic? Presupoziția de lucru, în construcția unui răspuns, este ideea după care "schema intelectuală" a determinismului prin finalitate este alcătuită în analogie cu "structura formală" a conceptului kantian al finalității și că celelalte trei concepte care introduc enunțuri cu rol de postulat în personalismul energetic, anume realitatea originară ca energie, evoluția și personalitatea, își dobândesc sensurile în orizontul semantic (tematic) al acestei analogii. În capitolul de față, după consemnarea câtorva înțelesuri cu care termenul determinism prin finalitate apare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
eficientă și cea finală, I. Scheffler, în contextul discuției despre modul în care pot fi legate noțiunile teleologice de cele cauzale, apreciază că există două strategii, una dintre ele (cea care are semnificație pentru discuția de față) constând în "interpretarea enunțurilor teleologice ca descripții ale comportamentului plastic sau autoreglat, comportament care în principiu este explicabil în termeni cauzali obișnuiți"143. Iar matematicianul și logicianul român Grigore Moisil, într-un studiu de filosofie a științei, socotește că finalitatea are "un înțeles pur
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Legiuitorul nietzschean are, în spațiul unei reconstrucții antropologice, un alt loc decât vocația personalist energetică. Încadrarea teoretică a vocației este ontologia (umanului); a legiuitorului este filosofia culturii. Capitolul Ce este aristocrația? din Dincolo de bine și de rău începe cu un enunț ce exprimă, pentru Nietzsche, o evidență: "oate înălțările tipului "om" au fost și vor fi și de acum înainte opera unei societăți aristocratice, a unei societăți care crede într-o lungă scară a ierarhiei și a diferențelor valorice dintre om
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dialogul, păstrîndu-și aplombul, nu evită cu totul un nume fals, exprimînd deliciul, de o simpatică pedanterie, al filosofării, întîlnim și dincoace, pe alocuri, gustul, solemn, pentru sentențios. Dar nu-i mai puțin adevărat că autorului nu-i lipsește vocația pentru enunțul aforistic. Dacă, mizînd pe iradierea în spectru politic a textelor sale, Constantin Popa ar fi înclinat să-și renege una din temele recurente, aceea a cuplului în impas, m-aș feri să alunec în acest exclusivism care sărăcește oferta. Părerea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mai multe funcții ale discursivității religioase: funcția de comunicare (de transmitere a unor informații specifice), funcția de apel (ce-l vizează pe destinatar), funcția expresivă (centrată pe receptivitatea locutorului), funcția metalingvistică (orientată spre cod), funcția poetică (ce are ca obiect enunțul) și funcția fatică (ce vizează contactul dintre participanții la comunicare). În cazul discursului religios, limbajul are și funcția de instituire a realității sacre, de reiterare simbolică a morții și Învierii lui Isus Hristos, din centrul liturghiei creștine. De fapt, Întreaga liturghie
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
actuale După 16 ani, cred că este momentul să reflectăm asupra unor probleme/puncte critice cu care comunitatea sociologică se confruntă. 1. Coagularea întârziată a comunității sociologice românești. Formula lui Dimitrie Gusti - „sociologia este știința națiunii” - cred că este un enunț care trebuie să stea la baza dezvoltării sociologiei noastre. În foarte mare măsură, sociologia românească a onorat această chemare: ea s-a orientat spre cercetarea realității societății românești și a construcției sociale provocate de tranziție. Complementar însă, coagularea unei comunități
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
concepte-cheie ale programului - „optimizare, inginerie psihosomatică” - atât în sensul de practici terapeutice, cât și în accepția de atribute ale creației. Pasajele revelatoare sunt etalate în volumul Viață și semn: „Spuneam: o inginerie psihosomatică prin cuvânt. [...] În ce mod versetul nostru, enunțul nostru poate lovi tăcerea genetică, poate coborî până la acel nivel de profunzime de unde vin exigențele ereditare? Iată întrebările acestei întretăieri între literatură și practicile optimizării, între care, repetăm, relația este bilaterală, influența reciprocă.” După 1990, trecute prin filtrul noilor experiențe
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
mai conformați acelei unități al cărei principal beneficiu este Înscăunarea unui fericit echilibru Între forțele producătoare pe care vă bazați și forma exterioară pe care o arborați. O asemenea greșeală capitală duce la apariția unei Întregi fizionomii. Prim termen al enunțului, avariția a fost deja examinată; fără a putea fi acuzați de un viciu rușinos, mulți sunt Însă cei care, dornici de a obține două câștiguri, se străduiesc să ducă o viață elegantă cu economie. Ei reușesc cu siguranță să obțină
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sub semnul veșnicei enigme a genezei, traversând un spațiu lipsit de repere, călătorie sfârșită cu „un naufragiu” „în toamnă și ceață”, iar „sensul poetic” „deformează cuvintele până la sânge”, textele sale au și ele o formă incoerentă și ludică. Aglomerări de enunțuri și imagini, uneori foarte îndepărtate ca sens, domeniu de referință, scop, efect etc., par expresia unei viziuni globale a diversității haotice a lumii. Puțin diferit, cu o opțiune stilistică ceva mai apropiată de modul obișnuit de a scrie poezie, este
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]