2,103 matches
-
sus. Dar este acesta un argument ca ele să fie marginalizate în viața publică și în componenta ei politică? Cu alte cuvinte, este acesta un argument ca ele să fie folosite doar ca mijloace de legitimare electorală a androcrației? Aspectele enunțate mai sus și care sunt feminine sunt mai străine democrației sau, dimpotrivă, practicate în politică ar mai reduce abordarea conflictualist-hegemonică, maniheismul și „fascismul normativ”, de tipul Fiat Justitia, pereat mundus? Pot bărbații să fie atât de empatici încât să nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
spus Rousseau? Unde este, în toate aceste idei, marca geniului său? La predecesorii săi toate aceste precepte pedagogice, adevărate de altfel, erau date aproape din întîmplare, fiind adevăruri izolate, fără nici o legătură între ele, datorate, probabil, perspicacității, insuficient justificate și enunțate dogmatic cu cîte un "trebuie" la începutul lor. La Rousseau, în schimb, educația este, pentru prima oară, fondată pe o concepție științifică asupra copilului. Dacă pentru marii reformatori ai educației copilăria reprezenta o stare tranzitorie, fără valoare proprie, care precede
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
către toți românii pentru a contribui la o subscripție publică națională în scopul strângerii de fonduri pentru propaganda unionistă 55. Diferențele de opinie în cadrul familiei liberale apăreau încă din acest moment. Astfel, în timp ce Dimitrie Brătianu desfășura acțiuni de tipul celor enunțate deja, Mihail Kogălniceanu era preocupat, în primăvara anului 1857, ca mișcările politice ale muntenilor să fie ceva mai moderate în declarații, dar și în acțiuni pentru a nu compromite cumva întreaga mișcare națională. Cel vizat în mod special era I.C.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lui Filip de Flandra. Scopul era de la sine înțeles: marile puteri trebuiau să vadă existența unei susțineri populare față de actul săvârșit la 11 februarie, dar și pentru reprezentantul casei princiare a Belgiei. Atingerea obiectivului amintit era ilustrată prin observațiile deja enunțate ale lui J. Poumay, dar și cele ale lordului Green, care-i raporta lui Clarendon la 15 februarie: "Sunt fericit să pot scrie în a cincea zi că nu s-a raportat nici un singur act de dezordine în întreg cuprinsul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Scarlat Fălcoianu și I.C. Brătianu, în urma hotărârii guvernului român din 25 februarie de a trimite o misiune diplomatică în Apusul Europei pentru a pleda cauza românească 300, depuneau în cadrul întâlnirilor din primăvara anului 1866 toate eforturile necesare pentru atingerea obiectivului enunțat. Dificultatea cea mai mare provenea din nerecunoașterea guvernului provizoriu de către marile puteri, singura acreditare a lui I.C. Brătianu fiind scrisoarea trimisă de Ion Ghica lui Drouyn de Louis, ministrul de externe francez. În aceste condiții, circulara guvernului provizoriu din 11
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
mulți dintre români, a sentimentului că sunt parte a puterii politice și că ceea ce se decide este și în favoarea lor, iar obiectivele puterii să fie descifrate ca fiind etice de către cât mai mulți români. Pericolul neîndeplinirii unui obiectiv precum cel enunțat era ca statul să rămână în continuare doar un producător de hârtie scrisă, un emitent de decizii care construiește o lume în afara realității 474. Stimulată puternic de cadrul politic creat prin îndepărtarea lui Alexandru Ioan Cuza, dezbaterea doctrinară din interiorul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
102 3.4. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <1> / 109 4. Stabilirea textului și construirea obiectului analizei / 114 Ce trebuie reținut la sfârșitul celor două capitole introductive / 119 Capitolul 3. Unitatea textuală elementară: propoziția-enunț / 121 1. Propoziția-enunț ca propoziție enunțată / 121 2. Actul de referință [A] și construirea unei reprezentări discursive / 128 3. Asumarea enunțiativă a enunțurilor / 130 4. Orientarea argumentativă (ORarg) a enunțurilor / 140 5. Micro-acte de discurs / 143 Capitolul 4. Tipuri de legări ale unitățior textuale de bază
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nota lui Saussure amintește, pe alocuri, de un text pe care acesta nu se putea să nu-l cunoască. În dialogul Sofistul de Platon, Străinul îi explică lui Theaitetos că niște substantive rostite izolat, unele după altele, și niște verbe enunțate separat de substantive, precum suita următoare: "merge vorbește doarme", "chiar de le-ar înșira cineva pe toate, încă n-ar alcătui o vorbire [logos]. [...] Și tot astfel, dacă ar spune "leu cerb cal" și ar rosti toate numele celor ce
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
comparées des mythes, Lausanne, Payot, 2003: 187-212. - Silvana BORUTTI: Théorie et interprétation. Pour une épistémologie des sciences humaines, Lausanne, Payot, 2001 (1991). - Henri MESCHONNIC: Poétique du traduire, Paris, Verdier, 1999. Capitolul 3 UNITATEA TEXTUALĂ ELEMENTARĂ: PROPOZIȚIA-ENUNȚ 1. Propoziția-enunț ca propoziție enunțată Unitatea minimală pe care o vom adopta va fi propoziția-enunț. O numim "enunț(ată)" pentru a sublinia faptul că este vorba de produsul unui act de enunțare: este enunțată de către un enunțător la adresa unui destinatar-interpretant cu valoare de co-enunțător1. O
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și/sau cheamă unul sau mai multe alte enunțuri ca răspuns sau ca o simplă continuare. Această condiție de legare este determinată în mare parte de ceea ce numim orientare argumentativă (ORarg) a enunțului. Cele trei dimensiuni complementare ale oricărei propoziții enunțate sînt: dimensiunea enunțiativă [B] care asumă un conținut referențial [A] și îi dă o anumită potențialitate argumentativă [ORarg] care îi conferă o forță sau valoare ilocuționară [F] mai mult sau mai puțin identificabilă. Modalizarea enunțiativă, lucrată în profunzime de argumentație
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
situează [A] și [C] pe aceeași linie (ceea ce corespunde cu codajul clasic F(p) al pragmaticii actelor de discurs) și plasează enunțarea [B] în poziție mediană, între [A] și [C]: Schema 9 Înainte de a detalia cele trei componente ale propoziției enunțate, să exemplificăm pe scurt legăturile lor strînse, în lumina a două texte scurte de Félix Fénéon citate mai sus: T9 [P1-e1] Între Deuil și Épinay s-au furat 1 840 metri de fire telefonice. [P2-e2] La Carrières-sur-Seine, D-l. Bresnu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
34-73. - Alain BERRENDONNER, Marie-José BÉGUELIN: "Décalages: les niveaux de l'analyse linguistique", Langue française 81, Paris, Larousse, 1989: 99-125. - Jean-Biaise GRIZE: Logique naturelle et communications, Paris, PUF, 1996. 2. Actul de referință [A] și construirea unei reprezentări discursive Orice propoziție enunțată are o valoare descriptivă. Activitatea discursivă de referință construiește semantic o reprezentare, un obiect de discurs comunicabil. Acest microunivers semantic se prezintă minimal ca o temă sau obiect de discurs dat și dezvoltarea ei printr-o predicație. Forma cea mai
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel ADAM: capitolele 2 și 3 din partea a doua din Éléments de linguistique textuelle, Bruxelles, Mardaga, 1990:191-253. - Jean-Claude ANSCOMBRE, Oswald Ducrot: L'argumentation dans la langue, Bruxelles, Mardaga, 1983. 5. Micro-acte de discurs Orice propoziție enunțată are o valoare sau forță ilocuționară. După teoria devenită clasică de la filosofia analitică și de la lucrările lui J. L. Austin (1962) încoace, distingem în "sensul" unui enunț un conținut propozițional (p) și o forță ilocuționară (F). Problema clasificării actelor de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
schior extrem: "[e2] Noi NU sîntem niște kamikaze sinucigași: [e3] DESIGUR, ne asumăm riscuri, [e4] DAR sînt calculate". Enunțul de regie [e1] nu se mulțumește să atribuie discursul citat, el atribuie enunțătorului și o calificare ce va fi rediscutată. Propozițiile enunțate sînt unite prin conectorii DESIGUR și DAR și un semn de punctuație. Între punctuație și conector, cele două puncte /:/ semnalează o legătură conjunctivă fără conector. Cuvîntul DESIGUR care vine după cele două puncte subliniază că [e3] (ne asumăm riscuri) este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
reveni în detaliu, sau ironia. Ironia face în genere parte din "tropii" retoricii tradiționale, alături de metaforă, hiperbolă, litotă. În toate aceste cazuri se consideră că este vorba despre "tropi" deoarece enunțul trebuie interpretat ca purtător al altui sens decât cel enunțat "literal". Ironia ar consta în "a spune contrariul a ceea ce gândim sau a ceea ce dorim să lăsăm să se înțeleagă, prin luarea în derâdere fie comică, fie serioasă" (C. Fontanier, 1821). Ne-am afla deci în prezența unui tip de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
vorbească despre modalizare autonimică pentru a insista pe faptul că este vorba despre urmele unei activități prin care subiectul care enunță își marchează distanțarea față de propriul său enunț: enunțătorul își dedublează, ca să spunem așa, discursul, pentru a comenta cuvântul tocmai enunțat, el produce un fel de buclă 164 în enunțarea sa. Noi înșine am operat o modalizare autonimică scriind mai sus că "enunțătorul își dedublează, ca să spunem așa, discursul"; fără să întrerupă fraza, formula "ca să spunem așa" face ca verbul dedublează
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în deschiderea acestui capitol, anume teoretizările lui Paul Cornea privitoare la "expresivitate" și la "regula pragmatică", ce par a fi determinante atunci când avem în vedere abordarea unui text ce este considerat a aparține "literaturii de frontieră". Așadar, premisele fiind deja enunțate și totodată explicate, este potrivit să facem din nou trecerea de la general spre particular, încercând a sesiza eventualele elemente, dincolo de cele mai sus menționate, care vin în sprijinul literarității cărții lui Frossard. Ca și în cazul Jurnalului fericirii, și aici
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
plasmafereză. Radioterapia orbitară (1500-2000 rad), eventual asociată corticoterapiei, este de multe ori eficace. Tarsorafia sau decompresiunea chirurgicală a orbitei sunt uneori necesare. în mixedemul pretibial (dermopatia infiltrativă) se recomandă aplicații locale de corticoizi. Gușa multinodulară toxică non-autoimună. Oricare din tratamentele enunțate anterior este posibil. Se preferă intervenția operatorie după pregătire prealabilă. Poate fi folosit însă și tratamentul cu ATS sau 131I. Adenomul toxic tratamentele clasice erau cel chirurgical sau 131I. Până la decizia terapiei radicale se pot folosi ATS și b blocantele
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
ramuri de drept, este că pentru identificarea raporturilor ce țin de sfera de reglementare a dreptului civil, nu trebuie utilizat în exclusivitate un singur criteriu, ci este necesară o apreciere de ansamblu, globală și nu izolată și disparată a criteriilor enunțate. Raporturile personal nepatrimoniale constituie a doua mare categorie de raporturi reglementate de dreptul civil. Trăsătura comună acestor raporturi se exprimă în faptul că ele nu sunt susceptibile de o evaluare bănească. Fac parte din această categorie: 1. raporturile care au
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
noului produs). Ca rezultat al procesului de producție apar mijloacele de circulație (produsele), care nu trebuie confundate cu mijloacele circulante. De asemenea, în patrimoniul unei întreprinderi se mai află fondurile bănești cu destinații speciale. Clasificarea bunurilor după criteriul mai sus enunțat, prezintă importanță pentru regimul juridic al categoriilor de bunuri precizate. b. După regimul circulației lor juridice bunurile pot fi: în circuitul civil sau scoase din circuitul civil. Se află în circuitul civil acele bunuri care pot fi obiectul actelor juridice
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
dispozițiile normative speciale să nu fi impus, cu privire la dovedirea actelor respective, proba scrisă. Așa, de exemplu, tranzacția, contractul de închiriere de locuințe, contractul de asigurare etc., sunt acte juridice civile care trebuie încheiate în scris, indiferent de valoarea lor456. Regula enunțată mai sus se aplica la toate actele juridice, indiferent dacă erau convenții sau acte unilaterale. De asemenea, dispoziția înscrisă în articolul 1191 alineatul 1, privea nu numai operația încheierii unui act juridic în forma inițială, ci și o eventuală înțelegere
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Decretul nr. 167/1958 care prevedea că: "Debitorul care a executat obligația după ce dreptul la acțiune al creditorului s-a prescris, nu mai poate cere înapoierea prestației, chiar dacă la data executării nu știa că termenul de prescripție era împlinit". Dispozițiile enunțate nu pot fi interpretate decât în sensul supraviețuirii dreptului subiectiv pentru că numai astfel se justifică temeiurile instituției și funcția mobilizatoare și educativă a acesteia. Cum arătam mai sus, intenția legiuitorului a fost să-i stimuleze pe cei îndreptățiți la valorificarea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
acțiune al vânzătorului pentru plata prețului prezintă o latură procesuală (dreptul de a se adresa instanței) dar și o latură materială (constând în posibilitatea vânzătorului de a obține, prin organul de jurisdicție competent, executarea obligației corelative a cumpărătorului). Dar, regula enunțată comportă și unele excepții prevăzute de lege întrucât sunt drepturi la acțiune care, deși au un obiect patrimonial, nu intră sub incidența prescripției extinctive (drepturile reale) după cum sunt drepturi la acțiune, care nu au un obiect patrimonial și totuși sunt
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
rând, încercate și totul pare să se sfârșească în același univers putând pecetea tristă și galbenă a dispariției. La Dimitrie Stelaru, viața și moartea sunt reprezentate cu oarecare teatralitate sau, mai degrabă, cu patosul unui prezentator de circ. Tematica morții enunțată în titlul poemului Cântec de moarte este ilustrată tocmai prin motivul circului 226. Textul, ca de-atâtea ori, este cântec șoptit, recurențele, circularitatea construcției accentueză ideea de lume fără ieșire și conferă gravitate unor imagini aparent banale: "Era un circ
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
astfel împotriva ipocriziei și protecționismului în artă, împotriva epigonismului și se face o pledoarie în favoarea artei autentice. Ideile acestea exprimate în Gândul nostru (numele sub care se continuă, camuflat, Albatrosul) nu sunt, evident, noi, dar, în epocă, se cer parcă enunțate mai mult ca oricând și meritul celor de la Albatros este acela de a o face într-o societate în care cei mai mulți par a uita care este adevărăta artă. Desigur, nu trebuie uitate ingerințele politicului în spațiul literar, dar pentru analiza
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]