1,057 matches
-
pe scara Beaufort. Ne-am salvat părăsind totul și înotând până la țărm. A trebuit mai întâi să-mi fac rost de haine, apoi m-am angajat pe o pubelă plutitoare, un charter fluvial cu tabla ruginită și lemnăria putredă, o epavă care făcea curse spre satele din savană unde o groaznică nenorocire se abătuse asupra populației. De câțiva ani nu plouase deloc, vitele mureau de sete și de foame. Noi transportam, în numele unei societăți filantropice, hrană destinată înfometaților, păstrând o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
înainte de a închide ochii. L-am aruncat printre hoiturile animalelor răpuse de secetă, după care ne-am încăierat fiindcă nu ne înțelegeam cum să-i împărțim lucrurile. Din această istorie am ieșit rău: fără nici un ban și dat jos de pe epava plutitoare. Noroc că am întâlnit o echipă care venise să facă un film despre o vânătoare de bivoli sălbateci în care trebuia să se folosească doar arcul. Eram șase în avion. Pilotul, un bărbat tăcut, cu barba scurtă, roșcată; nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
simplă indiferență. Vânzările din fiecare titlu nu au Însumat decât câteva mii de exemplare. Ar fi fost destul de descurajant, dar ceea ce l-a aruncat În starea de depresie, ipohondrie și disperare aproape suicidă, ceea ce l-a redus la situația de epavă bâlbâită, plângăcioasă, imobilizată În pat, pe care a găsit-o nepotul său Harry la sosirea la Lamb House la Începutul lui 1910, a fost eșecul total al Ediției Newyorkeze a operelor sale complete, la care trudise ani Îndelungați, selectând, revizuind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de beat încât să nu-i mai pese de ce zicea, iar familia Gribb era suficient de bine-crescută încât să pretindă că nu era beat deloc. Totuși Elfrida stătea la masa de prânz într-o tăcere posomorâtă. — Virgil Jones este o epavă umană, spuse Ignatius Gribb. O dovadă vie a idioțeniei a ceea ce lui îi place să numească ideile sale. Sunt bucuros că te-ai distanțat de el, domnule Vultur. Sunt într-adevăr foarte bucuros. Acum mai trebuie să te rupi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ea -consumând un pachet de ciocolată, rupând metodic câte o bucățică tare din ea și vorbind despre biroul unde lucra. De o parte a șinelor, deasupra smârcurilor albăstrui, fumul Întunecat al turbei care ardea se Îmbina cu focul mocnit al epavei unui imens apus de soare chihlimbariu. Cred că se poate dovedi prin consemnările publicate că Aleksandr Blok descria chiar atunci În jurnalul lui fumul de turbă pe care l-am văzut eu și epava cerului. A existat ulterior În viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
se Îmbina cu focul mocnit al epavei unui imens apus de soare chihlimbariu. Cred că se poate dovedi prin consemnările publicate că Aleksandr Blok descria chiar atunci În jurnalul lui fumul de turbă pe care l-am văzut eu și epava cerului. A existat ulterior În viața mea o perioadă când aș fi considerat poate că toate acestea au fost relevante pentru ultima privire aruncată Tamarei, când s-a Întors pe scară, privindu-mă peste umăr, Înainte de a coborî În mica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
duceau pe vapor, mereu la ordinele unui căpitan bețiv și autoritar, prost plătiți și Încă mai prost hrăniți. Aflîndu-se la bord numai pentru a supraviețui cumva, expuși mereu miilor de primejdii din larg, date fiind condițiile de viață execrabile de pe epava respectivă, se mărginiseră probabil să creadă că Își schimbaseră Închisoarea plutitoare cu alta, mai stabilă și mai sigură, În așteptarea, ca Întotdeauna, a unor improbabile vremuri mai fericite. Deocamdată erau mulțumiți că-și salvaseră pielea, devenind singurii supraviețuitori ai unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
S-ar putea ca în curând să fim împinși în rezervații alături de bizon și de capra neagră. Nu ne mai mănâncă nici lupii. Pentru că avem modificări genetice. Speranța noastră de viață s-a dublat în ultimul secol. Am devenit niște epave longevive. Neatractivi sexual, cu memoria opacă și gândirea rigida la ce ne-ar mai ajuta, oare longevitatea? Mai există riscul să devenim și populație majoritară. Datoria noastră e să colaborăm cu ereditatea, nu să o compromitem. Există opinia că nimic
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de cruce, de prostie, de orgolii etc. Țările mici dau șăgalnic din coadă când spre Est, când spre Vest. După revoluție, libertatea se livrează brusc și fără prospect de utilizare. Istoria ar trebui să înregistreze numai substanța vie, nu și epavele. Zidul „părăsit și neisprăvit” ne menține lideri în zona improvizației. Tranziția de la o societate la alta aduce la suprafață ciocoi, nu boieri. Cele mai multe utopii s-au bazat pe complicitatea terorii. Istoria - acest uriaș ecran al eșecurilor umane. Istoria - acest perpetuu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ori, suntem victimele imaginației celorlalți. Poți să fii rupt în fund. Important e să ai papion. Are și calomnia doctorii ei docenți. Când nu poți învinge pe cineva, coboară - l în derizoriu ! Cârciuma este portul în care ancorează aproape toate epavele condiției umane. Să fim realiști. Vodca se va vinde întotdeauna mai repede decât arta. Crisparea poate fi semnul unui deranjament, nu al inteligenței. Bețivii se sprijină de garduri. În semeni nu mai au încredere. Părinții de astăzi nu - și mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
azi, d-le Valy, fostele lui dezamăgiri și înfângeri: nu numai pe cele ale lui Horia înainte de fi tras pe roată, dar și pe cele ale lui Mihai Viteazul-altă personalitate din care împăratul de la Viena a reușit să facă o epavă atrăgându l în curse nedorite, dar văd dezamăgirea chiar și a celor mai mari personalități românești, unele ajunse în exil, altele abia ieșite din penitenciare... Ha, ha, ha! - mă întrerupe aluziv și nervos Valy-Românul nostru face ce face și pornește
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
celor mai mari personalități românești, unele ajunse în exil, altele abia ieșite din penitenciare... Ha, ha, ha! - mă întrerupe aluziv și nervos Valy-Românul nostru face ce face și pornește iarăși de la Adam și Eva.Dar, mă rog, ce fel de epavă a ajuns Mihai Viteazul? A fost mercenar în marea armată a împăratului de la Viena. Altfel cum reușea el să cucerească Ardealul și să fie ucis mișelește? Folosindu-l împotriva lui Ștefan Bathory, ca de altfel și pe Horia mai târziu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Dinte abia are mărimea unui păduche și, când o s-ajungă la dimensiunile lui maxime, n-o să fie mai mare decât un deget, dar, de obicei, sunt atât de mulți și lucrează cu atâta sârguința, încât pot transforma Marara într-o epavă. —Cum? —Mâncând-o. Niho-Nui se hrănesc cu lemn, orice fel de lemn și oricât de dur ar fi, dar care să se afle în apă. Iar asta este perioada anului când se înmulțesc. Când apa este atat de caldă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
poți învia mortul? Gata, acum chemați preotul. Pandele lucrase acolo 35 de ani și i se rupea inima de felul cum rugina, pînzele de păianjen, geamurile murdare, creau un peisaj de cimitir părăsit. Nepăsarea aceasta generală, lipsa de regrete, părăsirea epavei, toate la un loc îl amărau profund. Cît n-ai fost director, nu erai chiar așa de afectat, zîmbea pe sub mustăți Mitocaru. Atunci era altceva, nu... Nu conduceai tu dricul, nu? Nu era vina mea. Adică nu eu eram... asasinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
apă. Nava se îndrepta spre Cuba cu un transport de tricouri chinezești, de pantofi și de chiclazuri. Numai că pe drum a fost surprinsă de o furtună iscată din senin, neanunțată de stațiile meteorologice, sau anunțată, dar ignorată. Nava, o epavă bulgărească, scîrțîia și se legăna ca naiba. Căpitanul, un libanez,întreba ce să facă și fiecare din cei 21 de lucrători la Turnul Babel își dădea cu părerea. Sașenka, un ucrainean cît un munte, dorea să rezolve acum problema cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
viața deșirîndu-se la margini ca pulovărul unui sfînt flamand. Nino, ce faci? Stau. Nino, ce faci? Fumez. Nino, ce faci? La douăzeci de leghe sub mări plînge un baobab. Între perne sînt o cloșcă Înfoiată. El Înoată acum În jurul unei epave. Își caută armata. Mănîncă puțin. E slab ca un adolescent. Din piatră În piatră bărbatul se cațără pe femeie. Din piatră În piatră se trece Rubiconul. Am plecat să cumpăr unt. M-am răsgîndit. Am cumpărat un săpun. Săpunul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sînt cioburi și bucăți de tablă și sîrme la fiecare pas. Am Învățat să fiu prudentă. Exteriorul Își amplifică agresivitatea de la o zi la alta. În fiecare clipă sîngele se simte amenințat, În fața mea se profilează containerele de gunoaie ca epavele unor vapoare eșuate pe bancurile de nisip. Deasupra lor plutește o dîră subțire de fum care atenuează mirosul penetrant de putreziciune. Unde pămîntul suge din plin zemurile acelea organice, unde mîlul e lacom și cald și alunecos, apar cîteva flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Sanderson. Eric Sanderson. Când m-am auzit rostindu-l, numele mi-a părut solid și real și bun și normal. Dar nu era. Era ruina unui zid sfărâmicios, a unor geamuri sparte și-a unor prelate albastre, fâlfâitoare. Era o epavă. O relicvă a unui lucru năruit în proporție de nouă zecimi. — Îmi închipui că ai o mulțime de întrebări, Eric. Am încuviințat. — Da. Da? Era greu să știi ce să spui. Era greu să spui orice. În pofida fricii și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
descoperire m-a încurajat puțin. Cum nu e vorba, strict vorbind, de un obiect „găsit“, l-am împachetat în plastic transparent împreună cu două piese protectoare de corespondență și l-am depozitat separat, în buzunarul de sus al rucsacului meu. 10 Epave din larg și de pe uscat Ploaia căzu atât de tare că avu o greutate reală, lovindu-mă peste cap și umeri cât ai clipi, revărsându-se din abundență peste hainele mele ude leoarcă și scurgându-se în pârâiașe din gluga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
poziții și întinzându-se. Înainte să mă arunc în pat, mi-am exersat o vreme în oglindă vechile expresii faciale. Din cauza ploii, Tușa Ruth rămăsese fără bucătar, dar, peste vreo două ore, avea să pregătească un bufet rece pentru voi, epavele din larg și de pe uscat în barul hotelului. Am setat alarma noului meu telefon mobil, am tras păturile peste mine, m-am întors pe-o parte și m-am ghemuit cu genunchii la gură. Dictafoanele zumzăiau și șușoteau. Am întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
aveai totul. Am împachetat din nou teancul și l-am îndesat înapoi în rucsac. Peste o sută nouă minute Tușa Ruth avea să termine de pregătit sendvișurile. Am închis ochii, reamintindu-mi în gând să aduc niște carne pentru Ian. Epave din larg și de pe uscat, așa ne numise Tușa Ruth pe cei pe care ploaia torențială ne împinsese într-acolo în seara aceea, și exact asta eram. Refugiați din calea furtunii. Ar fi greșit să spun că umpleam până la refuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
din apă, încet la început și apoi mai repede, iscând spumă albă și făcând zgomot. — Uite-mă aici. Durerea din genunchiul rănit îmi făcu dinții să se încleșteze și buzele să se strângă, dar am continuat să bat din picioare. Epava prinse viteză, ridicând valuri haotice de-o parte și de cealaltă, proiectând în aer nori albi de stropi. Țrr, țrr, țrr, țrr — Haide, am strigat. Uite-mă aici. Haide. Înotătoarea se ridică, despicând apa din fața butoaielor și răsturnând ca-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spate ca să pipăi și-am găsit vederea în buzunarul din spate al pantalonilor scurți. Am atins-o din nou și, da, părea că micuțul dreptunghi de carton zumzăia. Am scos-o cu grijă din buzunar, sprijinindu-mă cu coatele de epavă ca să mă uit mai bine. Acum vederea era udă leoarcă, muiată și se rupea pe la margini, dar eu n-am observat asta. Ceva uimitor îmi reținu toată atenția: imaginea în alb-negru a casei mele se mișca. Sub privirile mele uluite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
am plâns. Trecură clipe mohorâte, spălăcite. Și-atunci. Spatele îmi fi atins de-o căldură. Am ridicat ochii. Raze de soare, lumină răzbătând prin ceață și decupând mici petice călătoare de albastru pe oceanul rece. Mi-am schimbat poziția pe epava lui Orpheus, încercând să văd prin ceața tot mai rară bărcuța lui Ian. M-am întors din nou, încercând să văd mai bine și-n clipa aceea am observat ce se întâmpla cu vederea din mâna mea. Imaginea în alb-negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
gaură în cușcă, zise ea. Când s-a încâlcit, eu, nu știu cum, m-am strecurat afară. — Nu știi cum te-ai strecurat afară, am repetat, uitându-mă neîncrezător la ea, clătinând din cap. Atunci ne-am sărutat. Ne-am sărutat lângă epava plutitoare, strâns îmbrățișați, ca și când ar fi fost sfârșitul și începutul lumii, ca și când altceva n-ar mai fi existat și n-avea să mai existe niciodată. — Nu-mi vine să cred că ești aici, am spus încet când ne-am depărtat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]