4,077 matches
-
101. C. I. Parhon, Opoterapia orhitică, România medicală (București), 1927, nr. 8, p. 5. 102. C. I. Parhon, Constituție, temperament, character, Almanahul Sănătății și al higienei, București, 1909. 103. C. I. Parhon, Cercetări asupra conformației somatice la adulți (demență precoce, epilepsie, paralizie generală), Comunicare la cel de al 2-lea Congres al psihiatrilor români, Iași, sept. 1921, Buletinul Asoc. psihiatrilor din Rom., Iași, 1922, nr. 1. 104. C. I. Parhon, Constituția somato-psihică și raporturile ei cu criminologia, Revista de drept penal
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de la contracture dans l'hémiplégie (în colaborare cu M. Goldstein), Roumanie Médicale, martie-aprilie 1899. 115. C. I. Parhon, Sur quelques troubles vaso-moteurs dans l'hémiplégie, Roumanie Médicale, 1899, nr. 3. 116 C. I. Parhon, Contribuțiuni la studiul tulburărilor vasomotorii în epilepsie, Teză, iunie 1900. 117. C. I. Parhon, Contributions à l'étude du rôle du cerveau dans l'innervation des organes de la vie végétative a propos de deux cas d'hémiplégie, (în colaborare cu M. Goldstein), Revue Neurologique, 30 octombrie 1902
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
găsește sugestia". 135 "Ce este și ce nu este isteria", Noua revistă medicală, București, 1936, nr. 1. 136 Bulletins et mémoires de la Société médicale des hôpitaux de Paris, 1930, nr. 15. 137 "Cercetări asupra conformației somatice la alienați (Demență precoce, epilepsie, paralizie generală)", Comunicare prezentată la al II-lea Congres al psihiatrilor din România, Iași, 25 septembrie 1921, publicată în Buletinul Asociaților psihiatrilor din România, 1922, an I, nr. 1. 138 "Raportul dintre psihiatrie, știința dreptului și criminologie", în Revista de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ochilor). Afectarea bazei creierului se poate solda cu paralizie de tipul rigidității (rezistență musculară la mișcări pasive), iar a cerebelului cu ataxie (pierderea simțului echilibrului) sau tremor (agitație necontrolată ce interferă cu coordonarea). Printre complicații se numără și crizele de epilepsie. Pe lângă tratamentul medicamentos, efecte benefice au kinetoterapia, terapiile fizice și ocupaționale. Înafara tremorului intențional caracteristic sindromului cerebelos (tulburări preponderent de echilibru în cazul lezării vermisului și de coordonare a mișcărilor în situația afectării emisferelor cerebeloase), mai există tremorul senil, tremorul
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
narcolepsiei, encefalopatiilor, psihozelor alcoolice depresive, bolii Parkinson (ca adjuvant) iar la copil este utilă în tratarea sindromului hiperkinetic, enurezisului nocturn (scade profunzimea somnului și mărește tonusul sfincterului vezical) și somnolenței apărute ca reacție adversă la tratamentul cu anticonvulsivante administrat în epilepsie. Există derivați de amfetamină (Dexamfetamina, Metilfenidatul și Metamfetamina) care prezintă activitate psihostimulantă în condițiile unor efecte secundare atenuate, iar alte metamfetamine (Amfepramona, Mefenorexul, Cathina, Fentermina, Fenmetrazina, Fendimetrazina, Fenfluramina) au un puternic efect anorexigen, putând fi folosite în tratamentul obezității. Cafeina
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
în boabele de cafea și în frunzele de ceai, exercită o acțiune excitantă asupra scoarței cerebrale, centrilor bulbomedulari, miocardului, glandelor gastrice, fiind utilizată în tratamentul intoxicației acute cu alcool și al migrenelor, sau pentru potențarea efectului barbituricelor folosite în tratarea epilepsiei la copii. Acțiunea psihostimulanta este de intensitatea moderată, hipertonia musculaturii striate fiind una dintre reacțiile adverse, pe lângă irascibilitate, tremor și insomnie. Următoarele psihostimulante se află pe lista substanțelor interzise sportivilor: Amineptine, Amfepramone, Amiphenazole, Amphetamine, Bambuterol, Bromantan, Bupropion, Caffeine, Carphedon, Cathine
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Phendimetrazine, Phentermine, Phenylephrine, Phenylpropanolamine, Pholedrine, Pipradrol, Prolintane, Prophylhexedrine, Pseudoephedrine, Reproterol, Selegiline, Strychnine [28]. Un loc important este ocupat de deprimantele motorii centrale, substanțe destinate corectării tulburărilor de motricitate: antiepilepticele, antiparkinsonienele și miorelaxantele centrale. Antiepilepticele au efect anticonvulsivant, suprimând crizele de epilepsie; pot fi utilizate și pentru combaterea convulsiilor din meningită și a celor febrile. Trebuie menționat și efectul analgezic în durerea neuropată. Unele antiepileptice au efecte adverse importante asupra aparatului neuro-mio- artro-kinetic. Astfel, reacțiile adverse ale Carbamazepinei sunt somnolența, deprimarea performanțelor
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
alergice, ulcer și crampe musculare. Indometacin este un alt antiinflamator nesteroidian derivat de acid acetic, care se găsește sub formă de supozitoare sau capsule. Ameliorează afecțiunile reumatoide, artrita psoriazică, osteoartroza, guta și pseudoguta, dar printre efectele adverse se afla agravarea epilepsiei și a bolii Parkinson. Indacid®, Indocaf® și Reusin® sunt trei unguente ce conțin ca principiu activ Indometacin, folosite ca analgezice în caz de contuzii, mialgii, bursite, tendinite, tenosinovite. În tratarea artropatiilor reumatismale sunt eficiente și următoarele substanțe din categoria oxicamilor
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
agonie; ajutorare; amărît; ambulanța; amețit; analize; aproape bărbat; boala; bolnav; bolnăvior; bunelul; bunic; bunica; bunicul; de cancer; carne; catastrofă; chinuit; cîrje; compasiune; copii; coșmar; convalescență; creangă; credință; cronic; cuminte; curabil; demult; depresie; destin; diabet; diagnostic; distrus; de dragoste; elev; epidemie; epilepsie; farmacie; flămînd; găunos; handicap; hepatită; hernie; ignoranță; imunitate; incapacitate; incertitudine; indispus; infectat; de inimă; inimă frîntă; injecție; injecții; invalid; de iubire; înfricoșare; îngrijire; îngropat; întotdeauna; leșin; malefic; măr; microbi; micuț; miros urît; mîhnire; moare; pe moarte; muritor; nașpa; neatenție; necaz
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); foame (4); lipsă de bani (4); lipsuri (4); neplăcere (4); politică (4); banii (3); bolnav (3); foamete (3); grea (3); greu (3); neajunsuri (3); nimic (3); agitație (2); atac (2); conflict (2); criză (2); de timp (2); economic (2); epilepsie (2); epileptică (2); finanțe (2); gelozie (2); insuficiență (2); iresponsabilitate (2); îngrijorare (2); lefter (2); Moldova (2); neavuție (2); neliniște (2); nervoasă (2); nervozitate (2); neștire (2); perioadă (2); politic (2); război (2); situație (2); suferință (2); supărare (2); teamă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tonifiere puternică Nieji, 36S. Înnecare 1R, 40S, 9I, 4Du Mai, 18V, 23V. Comă Punctele HM Shixuan în tonifiere puternică Nieji, 26Du Mai, 36S, 40S. Convulsii 20VB, 36S, 3F, 4Ren Mai, 1V, 1VB Apoplexie 20Du Mai, 26Du Mai, 40S, 3F, 36S. Epilepsie 40S, 3IS, 26Du Mai, 15V, 18V. Concluzie Trăim într-o lume în continuă mișcare și, mai mult decât oricând, trebuie să ne adaptăm la nesfârșitele metamorfoze ale corpului și spiritului impuse de progres și de cunoaștere. De asemenea, este esențial
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
decât cucoana. Ajuns aici, ca-ntotdeauna, senzație de rău fizic. Hotărât lucru, nu voi atinge indiferența decât după moarte” (II, 123). Iată-l, deci, pe Cioran chinuit de ce altceva decât de demonul demenței. Sunt momentele pe care le numește de „epilepsie” (I, 35) Ă pune el însuși cuvântul între ghilimele Ă, când se simte „supărător de aproape de sfântul Pavel” (idem). E, firește, un nou prilej de a se nega pe sine: „Afinitățile mele cu înverșunații, cu toți cei pe care-i
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
înverșunații, cu toți cei pe care-i detest. Cine a semănat cu dușmanii săi mai mult decât mine?”. Apoi, generalizează: „Pătimașii, înverșunații sunt în general niște prizăriți, niște «stârpituri». Pentru că trăiesc într-o veșnică ardere, pe socoteala trupului lor”. Despre epilepsie, Cioran vorbește și cu altă ocazie, când este epuizat de insomnie: „E trecut de miezul nopții. Tensiune nervoasă vecină cu epilepsia. Îmi vine să țip. Mă dor toate membrele. Mă stăpânesc ca să nu explodez în bucăți” (II, 30). Altundeva, amintindu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
înverșunații sunt în general niște prizăriți, niște «stârpituri». Pentru că trăiesc într-o veșnică ardere, pe socoteala trupului lor”. Despre epilepsie, Cioran vorbește și cu altă ocazie, când este epuizat de insomnie: „E trecut de miezul nopții. Tensiune nervoasă vecină cu epilepsia. Îmi vine să țip. Mă dor toate membrele. Mă stăpânesc ca să nu explodez în bucăți” (II, 30). Altundeva, amintindu-și de voința de scandal din tinerețe, invocă o „isterie irepresibilă”: „În tinerețe, oriunde mă duceam, îmi plăcea să semăn dezordine
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
m-am lecuit de tot de propriul meu trecut” (I, 206). În fond, cum să se lecuiască Cioran de sine însuși? În fine, spaima de a nu putea scrie îi provoacă valuri de furie. După ce scrisese despre momentele lui de „epilepsie” și despre pătimașii care sunt niște prizăriți, Cioran aduce în discuție faptul că el însuși nu înaintează în nici un plan și că nu produce nimic. Altundeva, e mult mai tranșant: „Din nou, criză de furie. E oare cu putință să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
meu, ca să mă izbăvesc în sfârșit de el” (idem). Se însumează aici stările de exasperare, iar Cioran, cu atât mai disperat, se simte neputincios să profite de aceste experiențe teribile. Iată: „E trecut de miezul nopții. Tensiune nervoasă vecină cu epilepsia. Îmi vine să țip. Mă dor toate membrele. Mă stăpânesc că să nu explodez în bucăți. Nu ești nimic, dar poți fi ceva prin ceea ce simți. / Sunt nedemn de senzațiile mele” (II, 30). Nedemn, probabil, pentru că nu transformă senzațiile în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mi-a povestit că bunicul folosea această plantă atât la tratamentul unor afecțiuni la copii, adulți și chiar la animale. De fapt se pare că spânzul a fost utilizat încă din Antichitate în terapia umană și animală. In Grecia antică, epilepsia și alte tulburări mintale se numărau printre afecțiunile tratate cu Helleborus, de unde și expresia “hellebore” adresată persoanelor cu tulburări mintale. Doctorul Vasile Boici a obținut un extract purificat din Helleborus pentru tratamentul în boli reumatismale articulare cu caracter degenerativ (artroza
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cei doi parteneri este marcată de o tensiune comună care atinge intensitatea maximă în cadrul actului sexual, descărcându-se în momentul organismului. Referitor la actul sexual, Macrobius (Saturnaliile, II, VIII, 15Ă, citându-l pe Hipocrate, spune că „actul sexual este o epilepsie de scurtă durată”. Același autor latin afirmă în continuare că „abuzul de voluptate este rușinos și vinovat”, motiv pentru care se impune ca el să fie controlat și reprimat. Macrobius îl pune pe seama excitațiilor sexuale și a emoțiilor produse de
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
deviantei comportamentale cuprinde atât cauze endogene cat si cauze exogene, acestea din urma fiind oarecum mai vizibile si mai ușor de supus controlului. Intre cauzele endogene pot fi enumerate bolile psihice ( debilitate mintala, schizofrenie, nevroza, sindroame depresiv anxioase, stări psihopatoide, epilepsie etc.), bolile cronice severe ( hemofilie, boli cardiace congenitale, hepatite cronice evolutive etc. ), tulburări ale vieții afective ( impulsivitate, toleranta redusa la frustrare, agresivitate, labilitate afectiva etc.). La acestea se pot adăugă tulburările de voință și caracter, cu manifestări fervente de tipul
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
o boală gravă. Părinții descriau manifestările ei cam așa: „Uneori, fetița noastră rămâne cu ochii în tavan, este foarte roșie, transpiră mult pe frunte și pare să intre într-un fel de transă. Ne e foarte frică: nu cumva este epilepsie?“ Într-adevăr, atunci când îi era somn, fetița se așeza pe spate, își lua ursulețul în brațe și începea să se legene. După ce se legăna, strângea puternic picioarele unul lângă celălalt și începea să le frământe puțin. Tot așa, legănându se
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
verbală și cea fizică, pentru altele cu risipirea zestrei și umbletele soțului pe la cârciumă. Suferința feminină nu se măsoară niciodată după aceiași parametri cacea masculină, ea se simte și se exprimă în cuvinte, gesturi, emoții, trăiri, răni, crize crunte de epilepsie și îmbracă forma durerii fizice. Suferința masculină pare mai de grabă simbolică și se construiește în jurul reputației, onoarei. Gâlceava poate izbucni din orice: ruperea unei ramuri din grădină, neprepararea hranei, lipsa focului din vatră, urletele copiilor, gelozia. Alteori motivele sunt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
motiv pentru divorț, dar nu orice boală și nu orice bolnav poate cere separarea. După Pravilă se acordă despărțirea pentru le pră, indiferent care dintre soți se află bolnav și indiferent în ce moment al vieții a intervenit boala. În ceea ce privește epilepsia, lucrurile se complică, fiindcă dacă boala a intervenit după căsătorie, separarea nu se mai poate face nici pentru soț, nici pentru soție. Cele două maladii sunt singurele pentru care se poate invoca separarea; se adaugă impotența. Boala apare ca motiv
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
i-au făcut, nici cămășile nu i-au spălat“. În timp ce un alt soț cere dreptul de a se recăsători cu o femeie sănătoasă, „nemaiputând răbda văduvia și necăutarea de soție“. Bolile invocate sunt teribile: lepra, ologeala, lingoarea (febra tifoidă), orbirea, epilepsia, sifilisul, nebunia. Aceste maladii apar de obicei după căsătorie, căci dacă ar fi existat înainte bărbatul ar fi refuzat să se însoare cu o femeie bolnavă. există însă și cazuri când atât femeia, cât și rudele ei ascund boala numai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
căsătorie, căci dacă ar fi existat înainte bărbatul ar fi refuzat să se însoare cu o femeie bolnavă. există însă și cazuri când atât femeia, cât și rudele ei ascund boala numai și numai pentru a efectua căsătoria. De asemenea, epilepsia este prezentă și în alte cazuri de despărțire, dar ea nu constituie singură un motiv de divorț, ci este asociată cu traiul rău sau cu curvia, acestea din urmă devenind motive principale, în timp ce maladia ca atare trece în plan secundar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ani de la căsătorie, soțul a mai aș tep tat-o încă un an după care a cerut separarea. La Sta na din satul Voi vo da, sud Tele or man, se declanșează imediat după căsătorie o serie de crize de epilepsie care devin cu fiecare zi din ce în ce mai puternice și mai dese. Boala este comparată cu îndrăcirea datorită simptome lor, „lovituri ca de iele“, spune Stana. Ea semanifestă aproape „în toate zilele“, și atunci numai poate face nimic, deoarece „zac ca o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]