1,134 matches
-
Paris, PUF Oehler, Klaus, 1985 "Compendiu al semioticii lui Peirce" in S. Marcus (ed) Semnificație și comunicare în lumea contemporană, București, Editura Politică Paillart, Isabelle (ed.) 1993 Les territoires de la communication, Presses Universitaires de Grenoble Pârvu, Ilie, 1984 Introducere în epistemologie, București, Editura Științifică și Enciclopedică Pavel, Toma, 1993 Mirajul lingvistic, București, Ed. Univers Peirce, Charles Sanders, 1935-1966 Collected Papers of. C.S. Peirce, eds Charles Hartshorne, Paul Weiss, Arthur Burks, Cambridge, Harvard, Univ. Press Peirce, Charles Sanders, 1990 Semnificație și acțiune
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Cartea Românească) Morin, Edgar, 1973 Le paradigme perdu. La nature humaine, Paris, Seuil Nouss, Alexis, 1994 La Modernité, Paris, PUF Pârvu, Ilie(ed), 1981 Istoria științei și reconstrucția ei conceptuală, București, Editura Științifică și Enciclopedică Pârvu, Ilie, 1984 Introducere în epistemologie, București, Editura Științifică și Enciclopedică Popper, Karl, 1981 Logica cercetării, București, Editura Științifică și Enciclopedică Postmodernismul-deschideri filosofice (antologie îngrijită de Aurel Codoban), 1995, Cluj-Napoca, Dacia Prigogine, Ilya, Stengers, Isabelle, 1984 Noua Alianță, București, Editura Politică Sebeok, Thomas, 1994 An Introduction
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cunoaștere) Noțiune introdusă de Michel Foucault în Les mots et les choses pentru a desemna axiomele ireductibile ale unei epoci determinate. Epistema privește condițiile de posibilitate ale cunoașterii în ansamblu pentru epoca respectivă și nu pentru o disciplină anume. Obiectul epistemologiei va fi în opinia lui Foucault identificarea și descrierea episte-melor succesive. EXPRESIE (opus lui conținut) Teoria lui Hjelmslev numește expresie ceea ce Saussure denumește semnificant. Planul expresiei este în relație de presupoziție reciprocă cu planul conținutului; distincția între aceste două planuri
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
probleme pe care ar fi trebuit să nu le las spre rezolvare în viața de apoi sau pe seama celor mai ambițioși decât mine. Nu încape îndoială că termenul „îndemânare” din subtitlu sună în dezacord cu vocea rafinată și subtilă a epistemologiei. Dar antinomia ține direct de realitate, epistemologia Economiei fiind în faza ei de travaliu autoimpus pentru a-și dezvolta tehnica interpretativă, a-și struni mâna să scoată vibrațiile specifice instrumentului numit Economie. Eu cred că epistemologia Economiei este în faza
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nu le las spre rezolvare în viața de apoi sau pe seama celor mai ambițioși decât mine. Nu încape îndoială că termenul „îndemânare” din subtitlu sună în dezacord cu vocea rafinată și subtilă a epistemologiei. Dar antinomia ține direct de realitate, epistemologia Economiei fiind în faza ei de travaliu autoimpus pentru a-și dezvolta tehnica interpretativă, a-și struni mâna să scoată vibrațiile specifice instrumentului numit Economie. Eu cred că epistemologia Economiei este în faza ei de dezvoltare meșteșugărească, de consolidare a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
rafinată și subtilă a epistemologiei. Dar antinomia ține direct de realitate, epistemologia Economiei fiind în faza ei de travaliu autoimpus pentru a-și dezvolta tehnica interpretativă, a-și struni mâna să scoată vibrațiile specifice instrumentului numit Economie. Eu cred că epistemologia Economiei este în faza ei de dezvoltare meșteșugărească, de consolidare a deprinderilor cu performanța explicativă a societății cunoașterii. În fine, ca orice carte, și aceasta este victima, expusă public, a limitărilor proprii, care au determinări interioare extrem de greu de anulat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dedic această carte, ca dovadă cu putere de simbol că sunt cu tot ce reprezint și fac al lor, dintotdeauna și necondiționat decât de destin. Cu respect, mulțumesc tuturor celor ce citesc aceste rânduri, Marin Dinu Partea I Pretexte de epistemologie economică Din metafizică, un alt fel de fizică (Faptul care contrariază) A. Provocări din exterior Deficitul ipotezei Economia ca știință are o dublă provocare: să se asigure permanent de consistența enunțurilor sale și să ofere un model explicativ al sistemului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pentru că i s-a atribuit rolul de mecanism rațional, ceea ce echivalează cu aserțiunea că ipoteza fundamentală a pieței nu poate fi ocolită, validată sau testată, ci trebuie luată - ca și clasicii acum două secole și jumătate - ca o lege naturală. Epistemologia aduce simplificarea drept argument liniștitor pentru a sublinia avantajul construirii Economiei în jurul unui mecanism, devenit sursă și model ce alimentează înțelegerea funcționării economiei de piață. Poziția simplificatoare în acest caz are un viciu: ea exclude orice altă alternativă. Ce-i
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o opțiune pentru calea scurtă a performanței recunoscute. Și atunci - chiar așa! - de ce trebuie să ne întrebăm despre validitatea metodei prin care s-a stabilit ipoteza fondatoare și, chiar mai rău, să punem la îndoială consistența, logică, inclusiv în raport cu consecințele? Epistemologia ne învață că rolul fundamental în reziliența la falsificare a ipotezelor îl are comunitatea oamenilor de știință. Regulile democratice sunt adânc instalate în exercițiul dreptului constituțional al adevărului din Cetatea Științei (Kuhn, 2009). Educația noastră de cetățeni ai țării țărilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
reale și ele rezidă într-o capacitate mai redusă a Economiei de a-și interoga ipotezele, așa cum am văzut în prima parte a acestui capitol. Sincronicitatea și reflexivitatea reprezintă provocări serioase oarecum evitate de Economie, dovadă și puținătatea studiilor de epistemologie aplicată. Interogarea conceptelor fondatoare ar trebui să intre în reflexele cunoașterii economice pentru că pe această cale se nuanțează enunțurile, se aproximează adevărurile cu care operează, inclusiv pentru reinterpretarea problemei ciclurilor și din perspectiva ideilor, al unui balans al preferințelor pentru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a nu zădărnici pretenția de știință a Economiei în această situație? Întrebarea nu are un răspuns unanim acceptat și nici corect formulat. Mai toate pretențiile de răspuns sunt, de fapt, forme de nonrăspuns. Atitudinea teoreticianului economist este în probleme de epistemologie asemănătoare cu cea a struțului în fața pericolului: își ascunde capul în nisipul ignoranței! Și totuși, în orice variantă, a evitării soluționării problemei sau a încercării ei de rezolvare, problema ca atare s-a dovedit de nedezlegat mulțumitor. Ceea ce cred eu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
va gândi pentru noi, oferindu-ne minunea întoarcerii în Eden, unde ne așteaptă vina primordială. Omenirea reia jocul pur de-a Adam și Eva, iar sub pavăza paradigmei nu va ajunge prea repede la episodul cu mărul. Grila kuhniană de epistemologie cade perfect peste așteptările oamenilor de a mai fi copii, o împlinire a obsedantei amintiri a stării placentare și a comuniunii cu naturamamă. Paradigma ca metaforă ne tutelează și ne întreține predispoziția irepresibilă și spre nevoia de paternalism. Căderea conceptului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de haos și au funcțiuni dedicate raționalizării surselor de haos localizate în logica intersubiectivității. SME sunt esențial diferite de sistemele și modelele fizice pentru că orice legitate, orice recurență și orice singularitate se originează în subiectivitate și intersubiectivitate. SME, cum spun epistemologii, conțin observatorul, iar acesta influențează evoluțiile ca parte indisolubilă. SME, deși pot fi analizate ca macroentități precum planetele, ele au comportamente de tip cuantic; incertitudinea și nelocalizarea sunt la ele acasă, deși într-o formulă inefabilă. Configurarea setului de valori
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
închise (considerând, bunăoară, derizorie publicarea în volum) au ajuns reguli ce par să exhibe formula „cine nu face ca noi nu există!”. Adică, un fel de renaștere a prejudecăților doctrinare în cercetarea științifică, ce riscă să însemne că substituie argumentele epistemologiei cu cele ale ideologiei la modă, reîncărcând difuz sensurile elitei intelectuale. Și asta în timp ce se manifestă o mică preocupare pentru inventarea suportului pe care să se testeze inovarea ca o componentă a localizării și a efectivizării presupuse de glocalizare. Diversitatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
În realitate volumul abordează o problematică complexă care omagiază și continuă analiza preocupărilor lui Mircea Eliade în studiul ipostazelor sacralității. 181 Ioan Petru Culianu, "Avers și revers în istorie. Câteva considerații cvasi-epistemologice", în vol. Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, ediție îngrijită de Mona Antohi și Sorin Antohi, studiu introductiv de Sorin Antohi, Iași, Ed. Polirom, 2002, pp. 147-169. 182 J. Maxwell, Magia, ed. cit. 183 Christian și Miriam Dikol, Magia neagră și vrăjitoria. Despre facerea și desfacerea vrăjilor descântece
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spațiul virtual presupune actualizarea cunoașterii inductive, de tip empiric, un tip de cunoaștere obținută prin încercări și erori, prin tatonări repetate, conținută în aceste încercări, motiv pentru care este (aproape) imposibil de codificat la nivel abstract (este similară cu ceea ce epistemologia numește cunoaștere tacită). Aflat în prezența unui gadget copilul nu se repede imediat să citească instrucțiunile, ci va începe să butoneze în conformitate cu anumite scheme de acțiune pe care nu le conștientizează, dar care se vor finaliza cu anumite regularități empirice
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
susține Nassim Taleb, lumea în care trăim conține un grad ridicat de volatilitate. Am spune că aceasta este cea mai importantă discrepanță dintre școală și mediul virtual, discrepanță care le plasează inevitabil într-o inadecvare reciprocă; se constituie astfel o "epistemologie" a învățării, care pleacă de la activitate pentru a dobândi cunoaștere (precizăm, dobândirea de regularități empirice, care sunt eficiente în situații concrete) trimițând în același timp la nevoia de explorare continuă, de investigare și cartografiere a teritoriului, calități esențiale pentru supraviețuirea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
civil, nu emoțiile acestuia cu cifre, foi de calcul, statistici, mai multe foi de calcul și teorii". (Taleb, 2014, p. 103) Moralitatea de vecinătate este pandantul în plan etic al gândirii slabe din plan epistemic. Putem vorbi, deci, de o epistemologie și de o moralitate ale proximității, una care se întinde până la extremitatea pe care o atingem cu simțurile noastre: la distanță de un braț dacă ne referim la simțul tactil, la distanța până la care mirosurile sunt percepute și ne spun
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
tip de dezbatere e forte surprinzător pentru alte culturi științifice și îndeosebi pentru colegii americani. Iar "literatură" à la française! Asta e, nu vreau să evit dezbaterea 24, mai ales că ne permite să tranșăm nu prin ideologie, ci prin epistemologie fundamentală în favoarea unei științe deschise, multidisciplinare și internaționale. Vom nota, de altfel, că este o dezbatere în care pragmatismul între alții, al unui filosof american va juca un rol important. Unei speranțe iluzorii într-o definiție perfectă îi vom opune
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rol important. Unei speranțe iluzorii într-o definiție perfectă îi vom opune realizarea pragmatică a unor puncte de vedere parțiale care ne permit să precizăm încetul cu încetul obiectul de cercetare. Și apoi, în lumea asta savantă și aridă a epistemologiei, o cămilă va veni să-l lămurească pe cititor..., un elicopter va zbura pe deasupra și lumina va țâșni! Să ne ținem bine de scaune! Până să ajungă, cămila are nevoie de câteva pagini ca să-și producă efectul, răbdare! O primă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la "fapte" obiective sau obiectivate într-un text juridic apare drept singura garanție a distanțării necesare pentru a înțelege violența. Argumentele par solide și nu pot fi înlăturate cu ușurință: trebuie să le răspundem pe același teren, cel al unei epistemologii a științelor sociale. Elogiul diversității Definiția restrânsă aici restrânsă la penal și la violența cea mai dură ridică dificultăți epistemologice la fel de redutabile. Prima dificultate este că ea eternizează un text juridic marcat de temporalitate și el însuși relativ, Codul penal
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fi avut loc, aș fi vrut să iau în discuție extraordinara slăbiciune filosofică a acestei poziții "antipedagogice" care consideră cunoașterea drept o acumulare de cunoștințe numai bune de "transmis", în ceea ce Finkielkraut numește atât de frumos "dialogul cu morții". Ca și cum epistemologia cea mai simplă nu ne-ar arăta că, între "obstacole epistemologice" și argumentul autorității, știința s-ar pierde ca atare, dacă nu cumva credem că și Copernic, și Galilei s-au înșelat. 47 Observatorul European îi propusese o asemenea formare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
diferitelor tipuri de modernism și la trupul eclectic, reciclat și remediat al postmodernismului, transformările perceptive asupra conceptului de corp s-au petrecut concomitent cu modificarea noțiunilor de realitate, spațiu și timp, adică a conceptelor „tari” care stau la baza ontologiei, epistemologiei, fenomenologiei, științelor cognitive sau a altor discipline. Nu ne oprim asupra perspectivei diacronice asupra corpului, întrucât există diverse studii care au făcut acest lucru, inclusiv în manieră interdisciplinară. Abordăm în schimb o perspectivă preponderent sincronică asupra trupului, cu toate că vom încerca
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
înțelesurile conceptelor de minte, conștiință, experiență, rațiune, cunoaștere, creativitate, etică se modifică grație inventării și avansării tehnologiilor computării, deși voci extreme afirmă posibilitatea creării de minți artificiale în corpuri computerizate (vezi Bynum și Moor, 1998Ă. De la utilizarea științelor computaționale în epistemologie (vezi Pollock, 1998; Kyburg, 1998Ă și în genere în filosofia științei (vezi Thagard, 1998; Darden 1998Ă, până la integrarea filosofiei minții în studiile cybersociale (vezi Churchland, 1998Ă, nu se dovedește a fi o mare distanță. Numită „ecologie cognitivă” (vezi Lévy, 1994Ă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
postumană (vezi mai jos subscrierea la poziția lui Haylesă și în același timp își propune să sublinieze continuitatea acestei atitudini cu anumite caracteristici ale umanului (vezi analiza fenomenologică a cyborgului la sfârșitul acestui eseuă. La intersecția cu granițele ontologiei și epistemologiei condiției virtuale propunem antropologia tehnologică, disciplina care „măsoară” caracterul celuilalt (adică tehnologiaă, identificat cu străinul sau cu exoticul. Spre deosebire de antropologia tradițională care îl privește pe Celălat (pe primitiv sau alteritatea etnicăă cu detașare, antropologia tehnologică încearcă să interiorizeze sau să
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]