4,405 matches
-
emoție”, lipsită totalmente de vreun artificiu diversionist de natură a masca lirismul despărțirii) datează din 13 noiembrie 1924 și marchează momentul plecării spre Roma. A doua e trimisă din Zagreb, în drum spre destinație. Restul sunt exclusiv... „scrisori romane”. Toate epistolele sunt semnate „Florio”, un nume care (formulez o simplă ipoteză) ne poate duce cu gândul la Floire, prințul îndrăgostit de Blancheflor, protagoniștii cunoscutei istorii trubadurești din secolul al XII-lea. Ca și eroul de acolo, „Florio” de aici are de
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
sugrumat de monotonia macaroanelor etc., etc. Îmi plac mult, Zizi, sol lucente, rândurile tale, dar mai mult liniile abundente și eloquente cu care brăzdezi scrisorile. Prevăd, vai, o zi în care, alungând orice urmă de convenționalism, îmi vei trimite o epistolă cu linii. Lăsând gluma la o parte, îți mulțumesc sentitamente pentru gentilețe și pentru urări și te rog să-i dai partea cuvenită și Victoriei. N-am putut să-ți răspund mai repede, fiind la Napoli. Mi creda suo Florio
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
pe frunte simt sudoare rece. Să nu mă-nșeli, bomboana mea, Să nu te joci c-o inimă umană Promite-mi că vei fi mereu fideà ( S-ar potrivi un vers cu „macaroană”.) Suspend provizoriu corespondența cu tine până când prin epistole ceva mai numeroase îmi voi da seamă de cum cugeți și cum îți petreci timpul în lipsa mea. È tutto inutile Si pure s’è spezzata sta catena Si pure a chisto core stai luntana Ti voglio bene. (Zadarnic, deși sfărămat, lanțul
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
în Occident spre a completa biobibliografiaacestui istoric și cărturar căruia îi datorăm unele descoperiri fundamentale. Literatura sa epistolară, elaborată în română, franceză, germană și engleză, conține informații și precizări extrem de valoroase pentru știința istorică națională. Elocvente în acest sens sunt epistolele trimise lui Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, Ion Bianu, Vasile Bogrea, Demostene Russo, Nicolae Cartojan, Artur Gorovei, G.T. Kirileanu, Constantin Fortunescu și alții. Revelatoare mi se par a fi și cele trei epistole trimise istoricului Constantin Moisil (1876-1958), specialist în numismatică
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
știința istorică națională. Elocvente în acest sens sunt epistolele trimise lui Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, Ion Bianu, Vasile Bogrea, Demostene Russo, Nicolae Cartojan, Artur Gorovei, G.T. Kirileanu, Constantin Fortunescu și alții. Revelatoare mi se par a fi și cele trei epistole trimise istoricului Constantin Moisil (1876-1958), specialist în numismatică și arhivistică, pentru care Constantin I. Karadja nutrea sentimente de admirație și prețuire intelectuală. Epistolele sunt trimise din satul Grumăzești, situat din ținutul Neamțului, un topos unic în România dar și în
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
Artur Gorovei, G.T. Kirileanu, Constantin Fortunescu și alții. Revelatoare mi se par a fi și cele trei epistole trimise istoricului Constantin Moisil (1876-1958), specialist în numismatică și arhivistică, pentru care Constantin I. Karadja nutrea sentimente de admirație și prețuire intelectuală. Epistolele sunt trimise din satul Grumăzești, situat din ținutul Neamțului, un topos unic în România dar și în Europa, unde înțeleptul și eruditul cărturar își păstra o bună parte din arhiva și biblioteca sa ce cuprindea incunabule privitoare la Țările Române
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
Virgil Carianopol, Gheorghe Mihăilă, Gheorghe Eminescu, Dimitrie Păcurariu, Gabriel Țepelea, Mircea Zaciu, Florin Steriade, precum și cu Alf Lombard și Alain Guillermou, în care se discută sau rediscută probleme de eminescologie și istorie literară contemporană. Remarcabile, sub multiple aspecte, sunt și epistolele trimise istoricului și criticului literar Săluc Horvat (n. 1935), autorul celui mai valoros și complet Dicționar Eminescu 1, publicat în spațiul românesc. Lucrarea aceasta, întru totul esențială, este rodul unei consecvente și susținute cercetări, în țară și în străinătate, în
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
articol al meu despre Ion Șiugariu (se va face acum un volum compact aici). Deci, Gh. Bulgăr - Ion Șiugariu - Trecere prin alba poartă în Cronica, nr. 31, 1938, p. 3. [Baia Mare]. Și iar, Mulțumesc. Cordial, Gh. Bulgăr Note Originalele acestor epistole inedite se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Săluc Horvat, Mihai Eminescu - repere biobibliografie. (Dicționar cronologic). Ediție revăzută și adăugită. Cuvânt despre Eminescu de Mircea Popa. [Iași], Editura Tipo Moldova, [2013], 309 pagini. (Colecția Academica). 2. Săluc
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
Dima Drăgan, Ion Stoica, Mihail M. Robea, Gheorghe Buluță, George Corbu, Tudor Nedelcea, Victor Petrescu, Nedelcu Oprea, Mircea Regneală, Mircea Filip, Gheorghe Pătrar și mulți alții. Interesante și valoroase sub aspectul informațiilor și precizărilor, pe care le conțin, sunt și epistolele lui Dan Simonescu trimise mai tânărului său discipol, Mihail M. Robea (n. 1928), profesor, istoric literar și folclorist, care în studiile, cercetările și cărțile sale a aplicat, inteligent și cu rezultate excepționale, modalitățile de investigare specifice localismului creator teoretizat de
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
și dărui exponate! Aș fi vrut să stăm mai mult de vorbă, dar am pierdut n[umă]r[ul] de telefon ce-l ai. Al meu: 11.01.69, seara, ora 20-22. Dragi salutări, Dan Simonescu Note *Originalele celor șase epistole, necunoscute până acum, se află în biblioteca profesorului Mihail M. Robea din București. 1. Mihail M. Robea - Basme, snoave, legende și povestiri populare. Folclor din Valea Vâlsanului-Argeș. Ediție nouă, adăugită. București, 1979, 232 pagini + ilustrații. (Societatea literară „Relief Românesc“ ). 2
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
conducea această publicație din Transilvania. E necesar să precizez, încă de la început, că publicistul Romulus Cioflec a fost colaborator permanent al ziarului Românul, iar din anul 1912 a fost numit redactor-șef al acestei gazete. Revelatoare sunt și cele trei epistole, inedite până acum, ale jurnalistului și omului politic Vasile Goldiș (1862-1934) trimise lui Romulus Cioflec, în care directorul ziarului se dovedește a fi un excelent cunoscător al vieții artistice, culturale și politice din Transilvania antebelică. Lectura acestor epistole, așa de
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
cele trei epistole, inedite până acum, ale jurnalistului și omului politic Vasile Goldiș (1862-1934) trimise lui Romulus Cioflec, în care directorul ziarului se dovedește a fi un excelent cunoscător al vieții artistice, culturale și politice din Transilvania antebelică. Lectura acestor epistole, așa de bine concepute și scrise acum o sută și ceva de ani, demonstrează inteligență, maturitate și o extraordinară capacitate de a uni forțele scriitoricești din cele mai îndepărtate toposuri ale României. Referirile la scriitori precum George Topîrceanu și Dimitrie
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
Nicolae Scurtu Biografia istoricului literar, comparatistului, epistolografului și cărturarului Liviu Rusu (1901-1985) este extrem de interesantă, atât din perspectiva contemporanilor, cât, mai ales, din cea a unei lecturi integrale a epistolelor sale. Se știe cu exactitate că Liviu Rusu a stabilit temeinice relații epistolare cu un impresionant număr de oameni de litere, artiști plastici, intelectuali și învățați din Transilvania și din întreaga țară. Revelatoare, sub multiple aspecte sunt epistolele trimise lui
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
integrale a epistolelor sale. Se știe cu exactitate că Liviu Rusu a stabilit temeinice relații epistolare cu un impresionant număr de oameni de litere, artiști plastici, intelectuali și învățați din Transilvania și din întreaga țară. Revelatoare, sub multiple aspecte sunt epistolele trimise lui Sextil Pușcariu, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Dumitru Popovici, Ion Breazu, Ion Chinezu, Ion Vlasiu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Al. Dima, N.I. Popa, Demostene Botez, Dumitru Păcurariu, Al. Piru, Constantin Ciopraga și mulți alții. O epistolă incitantă și, totodată
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
multiple aspecte sunt epistolele trimise lui Sextil Pușcariu, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Dumitru Popovici, Ion Breazu, Ion Chinezu, Ion Vlasiu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Al. Dima, N.I. Popa, Demostene Botez, Dumitru Păcurariu, Al. Piru, Constantin Ciopraga și mulți alții. O epistolă incitantă și, totodată, edificatoare e cea pe care o expediază lui Gheorghe Achiței (1931-2011), arhicunoscut estetician și critic de artă, redactor un timp la revista „Luceafărul”, pe când o conducea Eugen Barbu. În urma unei recenzii, datorată lui Ovidiu Papadima, în întregime
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
datorată lui Ovidiu Papadima, în întregime negativă, la cartea sa, Eminescu și Schopenhauer 1, Liviu Rusu trimite revistei „Luceafărul” o amplă și convingătoare replică, în care demonstrează netemeinicia unor aserțiuni și spulberă toate ambiguitățile și falsurile aparținând exigentului critic literar. Epistola aceasta relevă cu luciditate, încă o dată, spiritul justițiar, anularea unor afirmații complet eronate, imensa cultură germană, acumulată sistematic, în anii de studii, și o lectură din cele mai profunde și mai bogate. Cluj, 19 ianuarie [1]967 Str[ada] N.
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
exact așa, „insule de clujeni-neclujeni” (p. 42). Nu e singurul loc în care Zaciu se abate de la tonul călduț al patriotismului local. De la ironii inofensive până la paragrafe aproape pamfletare, modulațiile atitudinii lui acoperă întregul spectru al nemulțumirii fățișe. Până și epistolele dactilografiate fără diacritice îi stârnesc reflecții legate de apucăturile latiniste de care, vrândnevrând, s-a molipsit (p. 53). Își sfătuiește apoi, în repetate rânduri, discipolul preferat să nu urmeze, la întoarcerea de la Roma, o carieră transilvană: București aut nihil. Merge
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
valoroase pentru cercetarea vieții literare din răstimpul 1940-2000. Bogata sa literatură epistolară conține numeroase informații, precizări, note și microportrete care contribuie, astăzi, la întregirea imaginii vieții spirituale, literare, sociale și politice din cea de a doua jumătate a veacului trecut. Epistolele sale, aflate în biblioteci publice și particulare - mai ales în acestea din urmă, așa cum s-a constatat și din cele câteva intervenții similare în această revistă -, necesită o cunoaștere integrală și, evident, o restituire filologică și istorico-literară după modelele textologiei
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
la înțelegerea atmosferei culturale din anii șaptezeci, când Mihail Steriade revenea, după o absență de aproape patru decenii, în literatura română cu o elegantă carte de poezii 1, care a fost corect receptată de o parte a criticii literare. Ultima epistolă, inedită, trimisă poetului, traducătorului și memorialistului Petre Pascu (1909-1994) conține câteva prețioase informații literare privitoare la colaborările sale și ale altor confrați la prestigioasa revistă Cronica din Iași, pe care a coordonat-o și o supervizat-o istoricul și criticul
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
-mi scrie personal despre subiectele pe care le-ar avea în vedere. Primiți, vă rog, salutări cordiale. Const. Ciopraga [Tovarășului Petre Pascu, Strada Constantin Nacu, nr. 4, București, 13; Const. Ciopraga, Strada Golia, nr. 10, Iași]. Note Originalele celor cinci epistole, necunoscute până acum, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Mihail Steriade - Poeme. Ediție îngrijită de Florin Steriade. Prefață de Const. Ciopraga. București, Editura Minerva, 1971, 296 pagini + 1 foto bust Mihail Steriade. (Retrospective lirice). Eseul lui
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
cărții Poeme. 5. Articolul, Eminescu în versiune franceză, propune o riguroasă radiografie a traducerilor pe care le-a publicat Mihail Steriade în presa din Franța, Belgia și România. 6-8. Nu a apărut în revista Cronica nici unul din articolele menționate în epistolă. 9. Maria Holban (1901-1991), medievistă și excelentă traducătoare. A fost o autentică intelectuală. Azi este complet uitată. 10. Const. Ciopraga - Maria Holban - Incantations. Chants de vie et de mort. Transposés du roumain în Curier ieșean, 1, nr. 5-6, 20 mai
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
de bine și o neîntreruptă dispoziție optimistă față de toate aspectele mișcării universale. Dimitrie Cuclin [Ion Bârsan, profesor, comuna Independența, județul Galați, strada Griviței, nr. 14, Oficiul poștal Independenț a; Dimitrie Cuclin, strada Dionisie Lupu, nr. 74, București]. Note Originalul acestei epistole, ce se publică și în facsimil acum întâia oară, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Ion Bârsan - Convorbiri cu Dimitrie Cuclin - filosof, muzician, scriitor - [Ediția a 2-a revăzută și adăugită]. București, Editura „Grai și Suflet
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
Grai și Suflet - Cultura Națională”, 2005, 420 pagini. Prima ediție, publicată în 1995, a fost premiată de Academia Română. 2. Dimitrie Cuclin - Sonate. Ediție critică de Ion Bârsan. București, Editura „Grai și Suflet - Cultura Națională”, 2011, 88 pagini. (Colecția „Hyprion“). 3. Epistola a mai fost reprodusă parțial sau integral fără a fi însoțită de notele de istorie literară și culturală atât de necesare. 4. Liviu Rusu (1908-1991), muzicolog, compozitor și eseist în domeniul disciplinelor muzicale. 5. A munci este omenesc, a persevera
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
abandonat din cauza sărăciei o fată dintr-o legătură anterioară. Internarea lui Eduard la azilul psihiatric condus de Bleuler și Jung o va marca pe viață. Cu excepția menționată, Einstein n-a vorbit niciodată despre Eduard. Seksik i-a descoperit existența în epistola la care ne-am referit. În mod curios, despre un pretins frate vitreg și idiot, Herbert, al savantului e vorba într-un roman de un enorm comic negru al suedezului Jonas Jonashon, netradus la noi, apărut în engleză în 2012
Fiul lui Albert Einstein () [Corola-journal/Journalistic/3257_a_4582]
-
Al. Dima, Al. Piru, Dimitrie Păcurariu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dumitru Micu, Pompiliu Marcea, Alec Hanță, Ion Rotaru, Al. Tudorică, Ion Diaconescu, Ghiță Florea și mulți alții. Revelatoare, în ceea ce privește viața universitară bucureșteană din anii ’70, mi se par a fi cele două epistole trimise confraților săi Alec Hanță și Pompiliu Marcea. * [București], 23 aprilie 1969 Sfântul Gheorghe Dragă Alec, Zilele trec repede, vai (Tempus fugit!) și rar timpul ne slăbește pentru a așterne câteva rânduri către amici. Eu, evident, îmi fac autocritica pentru
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]