32,222 matches
-
ținta unității în înțelegere, la nivel intelectual, în timp ce, la nivelul înțelegerii interglobale, ținta este respectul reciproc și reconcilierea graduală spre binele tuturor. Vechea problemă a adevărului constă în întrebarea: este ceva care poate fi cunoscut ca o idee, calitate sau esență neschimbătoare? Poate exista această idee, calitate sau esență, pentru cei care vor să o testeze spre folosul lor? Desigur, nu ne-am propus trecerea în revistă a teoriei adevărului. Nici nu ar fi posibil în câteva rânduri, câtă vreme există
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
la nivelul înțelegerii interglobale, ținta este respectul reciproc și reconcilierea graduală spre binele tuturor. Vechea problemă a adevărului constă în întrebarea: este ceva care poate fi cunoscut ca o idee, calitate sau esență neschimbătoare? Poate exista această idee, calitate sau esență, pentru cei care vor să o testeze spre folosul lor? Desigur, nu ne-am propus trecerea în revistă a teoriei adevărului. Nici nu ar fi posibil în câteva rânduri, câtă vreme există specialiști care susțin că întreaga filosofie s-ar
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
fi „obligat" să accepte pentru o vreme „un guvern, cel care este acum în funcțiune". „Însă pot să spun că la mine nu va exista nici un pact de coabitare, fiindcă o coabitare este un fel de troc politic, îi lipsește esența unui bun compromis politic, care este transparența. Nici până în ziua de astăzi nu ne-a spus primul-ministru ce l-a determinat pe el să meargă la Cotroceni să semneze acel pact de coabitare. Ceea ce vreau eu este să arăt că
Klaus Iohannis: Nu voi coabita cu Victor Ponta by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21815_a_23140]
-
bogat fond metaforic. Când abordăm universul unei opere poetice, scriem de fapt despre forța cu care poetul a știut să-și construiască paleta sa de înțelesuri, subânțelesuri înglobate într-un sistem de semnificații, de specificitatea sa, deci despre metafora sa. Esența filozofică, la unii poeți profunzi, se află în câmpul metaforic. Când poetul este el însuși, adică în metaforă, se realizează o apartenență intimă, de profunzime la Idee, într-un univers al conștienței și inconștienței. Metafora este de sorginte filozofică. Un
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
este, în fiecare Timp al său, o structurare ce tangențiază filozofia implicată, a noțiunilor fundamentale ale existenței. În măsura în care poetul răspunde în existența sa despre existență, avem clar ritmul interior al operei sale. Acesta, adică ritmul, nu este cadențare, ci o esență, un ritm ce exprimă o intimitate spirituală cu poetul, prin care cititorul este sensibilizat, apropiindu-l de ceea ce rămâne inefabil, adică esență. Poetului poezia îi devine o interiorizare și o interioritate necesare. Dacă pentru Mazilescu, poezia este un fel de
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
sa despre existență, avem clar ritmul interior al operei sale. Acesta, adică ritmul, nu este cadențare, ci o esență, un ritm ce exprimă o intimitate spirituală cu poetul, prin care cititorul este sensibilizat, apropiindu-l de ceea ce rămâne inefabil, adică esență. Poetului poezia îi devine o interiorizare și o interioritate necesare. Dacă pentru Mazilescu, poezia este un fel de expulzare a eului, pentru Stănescu ea este o adâncire a sinelui. Dar, pentru amândoi sistemul gândirii poetice disimulează realitatea, câtă vreme gândirea
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
Stănescu ea este o adâncire a sinelui. Dar, pentru amândoi sistemul gândirii poetice disimulează realitatea, câtă vreme gândirea poetizantă a poeților din secolul XIX numește o realitate. Dar nu se poate disimula o realitate mai înainte de a-i fi înțeles esențele, de a o fi trăit printr-o experiență proprie. O profundă și puternică experiență de viață naște un sistem poetic. Nu întâmplător că Eminescu, O. Goga, Nichita Stănescu, Virgil Mazilescu, Radu Gyr, etc. care au trăit mari experiențe de viață
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
căutat un nou limbaj poetic. Sistemul de gândire poetică se construiește din semnificații care rămân mult timp printre noi, și apoi trec în ecou, ca un sistem de citate.Ele sunt, și devin și ale noastre, pentru că cuprind și exprimă esența umană. Deoarece este revelat eternul uman. O chemare lansată, o invitație disimulată, spre Întrebare, spre Neliniște este opera poetică. Aceasta trezește latențe spirituale. Ea se identifică uneori cu speranța, deoarece este și ea o tensiune spirituală spre viitor. Poetul este
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]
-
a arătat dimensiunea impactului creșterii taxării asupra rezultatelor noastre financiare". Toate taxele sunt critice, așa cum s-a văzut și în rezultatele aferente primului semestru, pentru profitabilitatea și capacitatea noastră investițională. Noi fără investiții nu putem continua activitatea, pentru că investițiile sunt esența businessului nostru. Pe de o parte, avem volumul de taxe obișnuit, adică cele legate de CAS, de impozitul pe profit, TVA și așa mai departe, unde există un dialog de piață, iar noi ne exprimăm părerea prin participarea la grupurile
Șefa Petrom, despre taxele guvernului Ponta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21919_a_23244]
-
expoziție Elron în țara în care artistul s-a născut este un eveniment firesc și așteptat. Iașul cultural este, de asta dată, gazda unei expoziții retrospective, cuprinzând o parte din lucrările pictate în anul 1990 și care reprezentă, de fapt, esența tematică a operei sale. Am mai afirmat despre moștenirea artistică a lui Baruch Elron că ea se constituie într-o expresie complexă situată între aparențele vizibile ale lumii și vis. Aceasta ca sursă a creativității. Arta sa reflectă nu numai
O aventură spirituală Expoziția Baruch Elron în România. In: Editura Destine Literare by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/85_a_466]
-
la coordonatele lui esențiale de către un soare necruțător. într-un mod paradoxal și imprevizibil, Sultana Maitec folosește materia cromatică, dar una puternic împregnată de energii spirituale (valorile fundamentale - alb/negru - și culorile sacre - aurul și purpura), pentru a reprezenta imaterialul, esența intangiblă a unor forme recognoscibile - fructe, pietre etc., după cum folosește tocmai aceste repere ale lumii materiale pentru ca, finalmente, prin abandonul lor într-un spațiu al purei virtualități să dematerializeze culoarea însăși, a cărei substanță părea acceptată ca o fatalitate. Fascinantă
Nunta lui Cripto cu lapona Enigel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16688_a_18013]
-
că lucrurile s-au petrecut pe un fond de triumf românesc, și nu de înfrângere pe toate flancurile, cum ni s-a mai întâmplat. încă n-am învățat că Occidentul, dacă respectă ceva, respectă regulile și respectă performanța: sunt chiar esența funcționării acelei părți de lume la care ne uităm din ce în ce mai chiorâș. Dar, obișnuiți cum suntem să judecăm numai în termeni de "iubire" și "ură", de "alb" și "negru", ne scapă inevitabil nuanțele, jumătățile de pas care, adeseori, decid totul. Cazul
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
de rău. Impresionează "nu fîșîitul de mătase al despicării/ ci ruperea meschină și atroce a substanței vii" (Încheieri). Evident, dispoziția analitică nu putea ocoli aici tema textului. Obsedantă, aceasta se instituie precum o oglindă vorbitoare, în care lumea retrăiește în esența sa, potențîndu-și strigătul și îngăduindu-i cuvîntului o comportare de arlechin: "scria perfect senin un poem senin/ despre reflectarea apei în aer/ nota lumina de pe obrazul iubitei/ clătinîndu-se încolo și-ncoace/ era în timpul serviciului printre colacii de sîrmă/ călcînd prin
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
affranchit également de șes racines. A l'inverse des artistes naïfs, de ceux qui șont encore nature, îl va du moț au vécu: l'expression constitue la seule experience originelle dont îl soit capable". Cioran o reduce în volum la esență ei: "L'artiste va, lui aussi, du moț au vécu: l'expression constitue la seule..." (cursivele sînt ale autorului) etc. Pasajul introductiv al eseului se termină cu constatarea, care reapare și în alte contexte, ca "în viață spiritului există un
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
o "cucerire" de orizonturi imprevizibile și uneori șocante, proiecție în obiectivitatea necunoscutului, altul al nostos-ului ca revenire la climatul pierdut al punctului de plecare, ergo ca egalitate cu sine, la triumful subiectivității. Vrednicia eroului este cea de-a fi departajat esența și aparența, de-a fi oferit interiorului și exteriorului ce li se cuvine. Ceea ce remarca Jean Starobinski: "dacă le privim îndeaproape observăm că puterile sale constau aproape toate în arta de-a despărți, în fiecare moment, ceea ce trebuie păstrat în
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
stat ce vede în el un infractor permanent-potențial. Sereiștii de azi fac exact ceea ce făceau securiștii de ieri, pentru simplul motiv că nimeni nu le-a spus că misiunea lor s-a schimbat. Si ea nu s-a schimbat, pentru că esența statului român actual nu diferă fundamental de statul comunisto-securistic al lui Ceaușescu! După acest ocol teoretic, aș vrea să aduc drept exemplificare implicarea S.R.I.-ului în recentul caz Tepro-Iași. Faptele sunt cunoscute: un lider sindical colțos ce se opunea semnării
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
Există și excepții de la reluarea mecanică a definiției; mi se pare, de exemplu, preferabilă formularea din A. Canarache, V. Breban, Mic dicționar al limbii române, 1974, pentru care odalisca e o "sclavă în serviciul haremului unui sultan; cadînă". Corectă în esență, dar de un efect destul de comic prin opțiunile sale lexicale e și formularea mai veche din dicționarul lui Laurian și Massim (Dicționariul limbei române, tom II, fasc. 7, 1874), în care odalisca era o "muiere în serviciul surorilor, fiielor și
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
cu o logică infailibilă a discursului global. Din acest punct de vedere, expoziția celor trei graficiene, care s-au întîlnit absolut întîmplător, expoziție ce nu-și poate justifica existența decît prin apelul unic la un accident exterior, dar care, în esență, are, totuși, o motivație care depășește accidentalul și simpla acțiune a hazardului, poate fi privită, simultan, ca sumă aritmetică a trei unități ireductibile, dar și ca eveniment unitar, care se justifică din aproape în aproape și care nu poate fi
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
bun caz, drept un mijloc oarecare de atingere a unui standard de viață și de securitate personală. Am spus un mijloc pentru că, teoretic, există și altele, care însă nu mai desemnează proiectul integrării românești, ci modelul autarhic sau rusofil - în esență același lucru. Spre exemplu, românii din Tighina - detaliu semnificativ în contextul celor discutate - doresc să revină sub jurisdicția Republicii Moldova nu pe temeiul comunității de limbă, ci, cum spun ei, pentru că dincoace viața e mai ușoară, prețurile mai mici, în raport cu Transnistria
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
mijloace sînt mai flexibile (se pot intercala în diferite puncte din frază, precizînd locul sensibil al dezacordului) și mai insinuante, presupunînd o intonație ceva mai puțin indignată. Altminteri, toate aceste forme și construcții lingvistice mimează ipocrit dubiul, în vreme ce dezacordul de esență e foarte limpede: "executîndu-l pe senatorul (sau deputat?) G.F. care, chipurile, a trădat interesul național" (Luceafărul, 15, 2000, 3). Se observă adesea cumulul de mărci, de pildă asocierea dintre un adverb și condiționalul verbului: "pentru că ar avea, chipurile, o cauză
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
exemplare. După minunea penelor și mai ales după aceea a vorbirii se va constata că șocul-papagal, șocul din colivie rostește exclusiv textele altora. Sentințele morale și cele estetice - poate nu chiar inutile, dar locale și fade - nu vor atinge niciodată esența acestui tip de vulgaritate. Ele reușesc doar să circumscrie la centru ceea ce încă lipsește; suverane și pudice, întorc spatele, în loc să angajeze. E nevoie de ceva mai mult, de o pătrundere pragmatică și mai subtil dialectică.
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
că sinuciderea e singura soluție, că toate celelalte nu sînt decît soluții de compromis". Și ceva mai tîrziu, dar în același fel: Concepția mea despre sinucidere e foarte simplă: ea mi se pare singura soluție, dacă vrei să mergi la esența lucrurilor. În schimb, la suprafața lor, poți face compromisuri, poți amîna, poți trișa, poți scrie. La suprafață, există soluții cîte vrei, provizorii, utile și atît". Altădată constata resemnat; "Disperarea e starea mea normală. De aceea o suport atît de bine
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
filosofie - Mircea Florian. Fenomenologia, știință a conștiinței pure transcendentale, deosebită de psihologie și de astronomie, de pildă, care rămîn niște științe de atitudine naturală implicînd un realism spontan. Fenomenologia, dimpotrivă, începe cînd "punem în afara jocului poziția generală a existenței" aparținînd esenței acestei atitudini naturale. Este deci o știință eidetică, asemeni matematicilor. Metoda este reducția. Acel epohé husserlian, adică punerea în paranteză (a fenomenului studiat, fenomen natural ). Introspecția lucrează pe teren empiric, apoi induce, trecînd la general. Reflecția fenomenologică încearcă să prindă
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
acestei atitudini naturale. Este deci o știință eidetică, asemeni matematicilor. Metoda este reducția. Acel epohé husserlian, adică punerea în paranteză (a fenomenului studiat, fenomen natural ). Introspecția lucrează pe teren empiric, apoi induce, trecînd la general. Reflecția fenomenologică încearcă să prindă esențele, plasîndu-se, din capul locului, pe terenul universalului. " Dacă ne plac paradoxurile, - și cu condiția de a înțelege cum trebuie semnificația ambiguă a frazei următoare, - putem să ne îngăduim să luăm ca adevărată ideea că Ficțiunea constituie elementul vital al fenomenologiei
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
delle Sinopie, am văzut și m-am convins de un lucru de bun-simț, pînă la urmă, care totuși îmi păruse straniu în momentul în care-mi fusese semnalat. Schițele ce stau la baza frescelor sînt atemporale fiindcă sînt reduse la esență. La primitivi ajungi trecînd prin clasici. La toate acestea s-ar putea adăuga și că o frescă nu-și poate alege anturajul. E pe veci încremenită pe un perete, în mereu aceeași companie. Sau, poate, nu-i place rolul, timpul
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]