22,036 matches
-
vorbind, opțiunile sunt cele care au controlat și controlează în fiecare zi stabilirea programelor, care decid importanța fiecărei materii ce urmează a fi predate, precum și modul de predare a acesteia. Însă aceste opțiuni nu au nimic etic, sunt opțiuni în afara eticii, opțiuni împotriva eticii împotriva vieții. Opțiuni în care nimeni nu optează, opțiuni lipsite de opțiune, cu radicalitatea și violența lor inumane. Unde se fac astfel de opțiuni, în ce loc străin celui în care se desfășoară acel universitas al Universității
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cele care au controlat și controlează în fiecare zi stabilirea programelor, care decid importanța fiecărei materii ce urmează a fi predate, precum și modul de predare a acesteia. Însă aceste opțiuni nu au nimic etic, sunt opțiuni în afara eticii, opțiuni împotriva eticii împotriva vieții. Opțiuni în care nimeni nu optează, opțiuni lipsite de opțiune, cu radicalitatea și violența lor inumane. Unde se fac astfel de opțiuni, în ce loc străin celui în care se desfășoară acel universitas al Universității, și înainte de desfășurarea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a lui Tarde, ocultând în același timp posibilitatea unei sociologii dinamice și însuflețite. Am arătat în ce fel această sociologie obiectivistă cu ambiție științifică se însoțește, în marxismul devenit leninism, de o ideologie politică și în același timp de o etică îndoielnică. Deoarece relația Societate / Individ (care sunt în realitate un Același, care au aceeași substanță subiectivitate, intersubiectivitate, parxis în așa fel încât și legile lor sunt aceleași) este percepută ca o relație externă de cauzalitate între două entități separate dintre
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
instituții (centre de plasament și adopție). Pentru acestea din urmă, oricât de umană ar fi fost instituția sub protecția căreia au trăit (deși aspectul e greu de susținut), experiența la care au avut acces este una mai degrabă de tipul eticii negative a drepturilor (orice încălcare a regulilor era sever pedepsită, iar regula de viață era că dreptatea este dată de forța celui mai tare). Dacă mama este împreună cu copilul său, atunci ea mediază relația acestuia cu lumea și suportă încadrarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
celui mai tare). Dacă mama este împreună cu copilul său, atunci ea mediază relația acestuia cu lumea și suportă încadrarea sub normă 12. Astfel, mama se află într-o dublă modalitate de raportare: pe de o parte, prin intermediul normelor, în sfera eticii drepturilor, față de instituția sub ocrotirea căreia se află și care o învață să-și merite drepturile, iar pe de altă parte, în perimetrul unei etici a grijii față de propriul copil. Se poate pune întrebarea: în ce măsură grija purtată de o instituție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
află într-o dublă modalitate de raportare: pe de o parte, prin intermediul normelor, în sfera eticii drepturilor, față de instituția sub ocrotirea căreia se află și care o învață să-și merite drepturile, iar pe de altă parte, în perimetrul unei etici a grijii față de propriul copil. Se poate pune întrebarea: în ce măsură grija purtată de o instituție de asistență socială față de cei aflați în dificultate este una de tipul celei materne, adică unilaterală și gratuită? Este calificabilă ca fiind maternă (în măsura în care se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de copil și de a accepta toate rigorile vieții adulte, îndatoririle și responsabilitățile aferente. A deveni în mod conștient și asumat mamă presupune o anume rigoare morală, în primul rând față de copilul adus pe lume. Se poate vorbi de o etică maternă 30, în care matern nu înseamnă neapărat o etică a mamelor, ci vizează orice persoană care crește copiii în această manieră specifică. În acest context, maternitatea nu este înțeleasă ca instituție, ci ca practică (A. Rich, 1976). 3.2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
îndatoririle și responsabilitățile aferente. A deveni în mod conștient și asumat mamă presupune o anume rigoare morală, în primul rând față de copilul adus pe lume. Se poate vorbi de o etică maternă 30, în care matern nu înseamnă neapărat o etică a mamelor, ci vizează orice persoană care crește copiii în această manieră specifică. În acest context, maternitatea nu este înțeleasă ca instituție, ci ca practică (A. Rich, 1976). 3.2.1. Protecția maternitățiitc "3.2.1. Protecția maternității" Protecția maternității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
paterne nu duce automat la o lipsă de autoritate în familie. Ceea ce este diferit este modul de impunere a autorității. Putem lua în considerare ipoteza după care bărbații ar fi orientați, din punct de vedere moral, mai ales spre o etică a drepturilor (centrată pe principii cu o aplicabilitate universală, bazată pe dreptate și corectitudine), iar femeile spre o etică a grijii (bazată pe recunoașterea importanței contextelor particulare și asumarea relațiilor)20. De aici, se poate considera că bărbații tind să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
autorității. Putem lua în considerare ipoteza după care bărbații ar fi orientați, din punct de vedere moral, mai ales spre o etică a drepturilor (centrată pe principii cu o aplicabilitate universală, bazată pe dreptate și corectitudine), iar femeile spre o etică a grijii (bazată pe recunoașterea importanței contextelor particulare și asumarea relațiilor)20. De aici, se poate considera că bărbații tind să-și impună autoritatea prin apelul la legi și norme, făcându-se cumva exponenții acestora, iar femeile ar realiza mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
că bărbații tind să-și impună autoritatea prin apelul la legi și norme, făcându-se cumva exponenții acestora, iar femeile ar realiza mai mult o condiționare de factură afectivă, purtând de grijă și fiind sensibile la menținerea unor relații armonioase. Etica drepturilor se bazează pe egalitate și se axează pe înțelegerea corectitudinii, în timp ce etica responsabilității este fondată pe conceptul de echitate, pe recunoașterea necesității diferențelor. În timp ce etica drepturilor este o manifestare a respectului egal, echilibrând cerințele celorlalți cu cerințele sinelui, etica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
făcându-se cumva exponenții acestora, iar femeile ar realiza mai mult o condiționare de factură afectivă, purtând de grijă și fiind sensibile la menținerea unor relații armonioase. Etica drepturilor se bazează pe egalitate și se axează pe înțelegerea corectitudinii, în timp ce etica responsabilității este fondată pe conceptul de echitate, pe recunoașterea necesității diferențelor. În timp ce etica drepturilor este o manifestare a respectului egal, echilibrând cerințele celorlalți cu cerințele sinelui, etica responsabilității se întemeiază pe o înțelegere ce duce la compasiune și grijă. (C.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de factură afectivă, purtând de grijă și fiind sensibile la menținerea unor relații armonioase. Etica drepturilor se bazează pe egalitate și se axează pe înțelegerea corectitudinii, în timp ce etica responsabilității este fondată pe conceptul de echitate, pe recunoașterea necesității diferențelor. În timp ce etica drepturilor este o manifestare a respectului egal, echilibrând cerințele celorlalți cu cerințele sinelui, etica responsabilității se întemeiază pe o înțelegere ce duce la compasiune și grijă. (C. Gilligan, 1995, p. 143)21 De aici, autoritatea de factură masculină, preluând aspectele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Etica drepturilor se bazează pe egalitate și se axează pe înțelegerea corectitudinii, în timp ce etica responsabilității este fondată pe conceptul de echitate, pe recunoașterea necesității diferențelor. În timp ce etica drepturilor este o manifestare a respectului egal, echilibrând cerințele celorlalți cu cerințele sinelui, etica responsabilității se întemeiază pe o înțelegere ce duce la compasiune și grijă. (C. Gilligan, 1995, p. 143)21 De aici, autoritatea de factură masculină, preluând aspectele coercitive din specificul eticii drepturilor, ar fi una cu un caracter mai pregnant de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
manifestare a respectului egal, echilibrând cerințele celorlalți cu cerințele sinelui, etica responsabilității se întemeiază pe o înțelegere ce duce la compasiune și grijă. (C. Gilligan, 1995, p. 143)21 De aici, autoritatea de factură masculină, preluând aspectele coercitive din specificul eticii drepturilor, ar fi una cu un caracter mai pregnant de impunere, în timp ce autoritatea dezvoltată de femei ar fi mai subtilă, dar și mai greu de receptat drept autoritate ca atare. În maniera clasică de reprezentare a tipurilor de autoritate exercitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
evalueze și după ce criterii să aprecieze dacă o femeie are disponibilități afective pentru maternitate? Mai ales atunci când, în contextul general, se sugerează că a nu avea instinct matern ar fi ceva nefiresc, chiar nenatural. Ajungem, astfel, într-un tip de etică naturalistă (eticile naturaliste pornesc de la presupunerea că binele poate fi definit cu ajutorul unui obiect natural, existent aici și acum, perspectivă din care maternitatea este asumată naturalității). Erich Fromm arăta că diferența față de iubirea erotică, unde doi oameni care au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
după ce criterii să aprecieze dacă o femeie are disponibilități afective pentru maternitate? Mai ales atunci când, în contextul general, se sugerează că a nu avea instinct matern ar fi ceva nefiresc, chiar nenatural. Ajungem, astfel, într-un tip de etică naturalistă (eticile naturaliste pornesc de la presupunerea că binele poate fi definit cu ajutorul unui obiect natural, existent aici și acum, perspectivă din care maternitatea este asumată naturalității). Erich Fromm arăta că diferența față de iubirea erotică, unde doi oameni care au fost separați devin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
vol. II, Editura Univers, București, 1998. Berlin, Isaiah, Patru eseuri despre libertate, Editura Humanitas, București, 1996. Bîrsan, Mihaela (coord.), Jumătatea anonimă. Antologie de filosofie feministă, Casa de Editură și Presă „Șansa”, București, 1995. Blebea, Nicolae G.; Miroiu, M., Introducere în etica profesională, Editura Trei, București, 2001. Bocancea, Cristian; Neamțu, George, Elemente de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 1999. Bocioc, Florentina, „Sănătatea reproducerii”, în O. Dragomir; M. Miroiu (coord.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002. Bock, Gisela, Femeia în istoria Europei, din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Mihaela, Politici ale echității de gen. Ghid pentru învățământul universitar din Europa Centrală și de Est, Editura Politeia - SNSPA, București, 2003. Miroiu, Mihaela, Gândul umbrei. Abordări feministe în filozofia contemporană, Editura Alternative, București, 1995. Miroiu, Mihaela; Blebea-Nicolae, Gabriela, Introducere în etica profesională, Editura Trei, București, 2001. Miroiu, Mihaela; Popescu, Liliana, „Condiția femeilor din România - între tradiție și modernizare”, în Liliana Popescu (coord.), Gen și politică. Femeile din România în viața publică, PNUD și ANA, București, 1999. Mitrofan, Iolanda; Ciupercă, Cristian, „Familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Jurnaliștilor am fost bântuit mereu de această idee Cum poate să provoace cineva evenimente mari și importante? Fapta care le declanșează ar trebui s-o comit eu însumi. Sunt obligat să acționez. Aș face-o cu bucurie. Mi-o cere etica profesiei. Numai dacă aș ști cum să o fac și împotriva cui să fie îndreptată... Pe urmă totul ar fi simplu. Atunci aș scrie un articol mare despre întâmplare. Și mai apoi ceea ce am scris s-ar transforma în întâmplarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
economice în mai toate zonele lumii. Lumea se deplasează în căutarea bunăstării, care nu poate veni decît dintr-o eficiență superioară și practicarea unor prețuri "corecte", rezultate din aplicarea unor criterii economice, mai curînd decît a unora ale așa-numitei "etici sociale", promovate de statul asistențial. Gradul și maniera de descentralizare diferă de la țară la țară, potrivit tradiției, propriei "filosofii administrative", ideologiei dominante, legislației și altor factori. Ceea ce contează cu adevărat sunt rezultatele, competențele dobîndite, iar diferitele experiențe, desfășurate uneori de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
important de firme specializate, conectate prin relații stabile de tip client furnizor. Produsele realizate sunt destinate unei piețe mult mai vaste, de multe ori pieței mondiale. Comunitatea umană ce susține un district industrial promovează un set de valori și o etică specifică. În mod corespunzător, ființează un sistem de instituții (școli, biserici, administrații publice) și piețe. Astfel, elementele tehnice și antreprenoriale interconectează cu cele socio-culturale ale vieții comunitare. Toate aceste cooperări și conexiuni creează rețele de tip fa-milial, generînd efecte deosebit de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
al Magistraturii a anunțat astăzi că îi apără reputația fostului procuror general al României, cu privire la acuzațiile de plagiat ce i se aduc. În documentul de admitere a cererii de apărare a reputației, magistrații se referă la decizia Consiliului Național de Etică (CNE), care, în octombrie, constată că Lăură Kovesi nu a plagiat. Aceeași comisie, constată în iulie, tot în cazul unei acuzații de plagiat, anume cea a doctorului Victor Viorel Ponta, că lucrarea să nu e plagiata. Plenul CSM a admis
Kovesi îl ”apără” pe Ponta în scandalul plagiatului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80542_a_81867]
-
a d-lui Ponta, CNE, aflat în subordinea ministerului Educației, a decis că premierul Victor Ponta nu a plagiat în teza să de doctorat. Aceeași instituție da același verdict, în legătură cu două lucrări de doctorat în domeniul juridic. Autoritatea Comisiei de Etică este contestată de mai multe organizații și personalități ale societății civile, în cazul Victor Ponta.
Kovesi îl ”apără” pe Ponta în scandalul plagiatului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80542_a_81867]
-
din municipiul Sibiu, unde, în urmă cu trei zile, a murit un copil de trei ani, după o operație de polipi nazali. Intervenția a fost efectuată de medicul specialist Gabriel Rusu, de la Secția ORL, care este anchetat de Comisia de Etică a spitalului, de Colegiul Medicilor și de Parchet, a anunțat președintele Consiliului Județean (CJ), Ioan Cindrea. Conducerea spitalului a hotărât să nu mai primească la tratament și pentru operații copii, ci să-și trimită medicii la Spitalul Clinic de Pediatrie
Decizie în premieră: Nu se mai operează minori la Spitalul Județean Sibiu by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78458_a_79783]