1,245 matches
-
vieții politice. Limbajul politic contemporan valorifică, cu precădere, virtuțile metaforei, calitatea acesteia de a opera treceri de la complex la simplu, de la abstract la concret, imprimând discursului o puternică dimensiune subiectivă. Metafora politică pierde virtuțile metaforei poetice, devenind vulgară, în sensul etimologic al cuvântului, și laborioasă, iar importanța ei nu rezidă în frecvență, ci în locul pe care îl ocupă în economia manifestării discursive. Comunicare oblică, deplasare de sens, plasticitate, accente de subiectivitate sunt doar câteva dintre trăsăturile pe care metafora le conferă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stăpânire prin furișare și înveninare ș.a. Polisemia este întreținută și de varietatea contextelor de utilizare a unor cuvinte polisemantice precum naționalism, libertate, liberalism, conservatorism, putere, socialism ș.a. De cele mai multe ori, jurnalistul semnalează cu grijă accepțiunile cuvintelor, mergând până la sensurile lor etimologice, limitând astfel ambiguitatea semantică a termenilor: "Iată originea cuvântului "cinic". Însemnarea originară a cuvântului este deci: discipol al filozofului socratic Antistene. Școala cinică e totodată muma școalei stoice. Mai târziu, și mai ales de pilda lui Diogen din Sinope, cuvântul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în corpul articolelor, Eminescu educă cititorul în spiritul normativității și al îmbogățirii limbii române, într-o perioadă în care nesiguranța și lipsa unor norme general valabile generează fluctuații morfologice, lexicale și sintactice, la nivelul exprimării verbale. Disputele dintre adepții principiului etimologic și cei ai principiului fonetic, în scrierea limbii române, dobândesc expresie în publicistica eminesciană, jurnalistul alocând pagini numeroase problemelor limbii în veacul al XIX-lea: Mi se va spune poate că părerea lui Pumnul nu-i bună. Dacă nu-i
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
note informative, prezentări ale ședințelor din Parlament, glose politice ș.a.). Dacă în cazul textelor specializate, modalitatea discursivă dominantă este argumentarea, modelarea referentului fiind una teoretică, iar accesul la el fiind asigurat de cunoașterea discursiv-rațională, în cazul textelor vulgarizatoare în sens etimologic, modalitățile discursive dominante sunt narațiunea și descrierea, referentul fiind construit după model analogic, iar accesul la el fiind mediat de cunoașterea ostensivă și discursivă. Conștient de potențialul performativ al cuvântului, Eminescu este adeptul declarat al retoricii lucid și conștient orientate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
linie după care a fost înțeleasă libertatea în Grecia veche se leagă tocmai de tema totalității, a împlinirii. Libertatea e asociată, în acest caz, ideii de creștere, de dezvoltare pînă la capăt a posibilităților prezente într-o entitate. Dintre sugestiile etimologice ale lui eleutheoros face parte și sensul de generator, pentru care R.B. Onias 3 aduce ca sprijin pasaje din Iliada (VI, 528) și din Republica lui Platon (562c-d), unde libertatea stă în relație cu faptul de a în Pitoresc și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
amplă tematică a creației: natura psihologică a procesului de creație, modelele personalității creatoare, tehnicile de activare a gândirii creative, produsele creative, evaluarea creativității, blocajele și barierele În creativitate, motivația creatoare, predarea și Învățarea creativă, etc.”6. Se accentuează În interpretarea etimologică a cuvântului că termenul de creativitate definește un proces, un act dinamic care se dezvoltă, se desăvârșește și cuprinde atât originea cât și scopul acțiunii umane. Dezvoltarea științei moderne, ca rezultat al creativității umane, prezintă un efect uniform, prin intermediul tehnologiilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
amplă tematică a creației: natura psihologică a procesului de creație, modelele personalității creatoare, tehnicile de activare a gândirii creative, produsele creative, evaluarea creativității, blocajele și barierele În creativitate, motivația creatoare, predarea și Învățarea creativă, etc.”6. Se accentuează În interpretarea etimologică a cuvântului că termenul de creativitate definește un proces, un act dinamic care se dezvoltă, se desăvârșește și cuprinde atât originea cât și scopul acțiunii umane. Dezvoltarea științei moderne, ca rezultat al creativității umane, prezintă un efect uniform, prin intermediul tehnologiilor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
zorii umanității, spune Jenică Drăgan (1994, p. 39), drogul continuă să fascineze, să suscite interes, să reclame contramăsuri, dar să și pună întrebări cărora nu li s-a răspuns deocamdată mulțumitor" (Drăgan, J., 1994, p. 39). Din punct de vedere etimologic, drog este un cuvânt de origine olandeză (droog), semnificația primară a conceptului fiind cea de substanță medicamentoasă. (Drugescu, N., 2001, p. 81). Ulterior, sensul termenului a evoluat, semnificația sa fiind de acea substanță de natură a produce modificarea funcțiilor cognitive
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
reținem decât intenția lor generală"18. Prin urmare, mai ales după cel de-Al Doilea Război Mondial, locuțiunile au făcut obiectul a numeroase abordări structuraliste, în principal de natură gramaticală și/sau de "stilistică a limbii", dar cuprinzând și observații etimologice și, apoi, pragmatice. Dintre acestea, o lucrare fundamentală este aceea a lui Pierre Guiraud (Les locutions françaises, 1961), care își asumă, de la bun început, premise și principii structuraliste. Pentru lingvistul francez, locuțiunea reprezintă o "expresie constituită prin uniunea mai multor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
conceptuală care mediază între structura lexicală și sensul efectiv al unității figurate, e un element relevant în planul conținutului său. Cu alte cuvinte, imaginea mentală care subîntinde sensul efectiv al unei anumite unități figurate convenționale nu este doar un fenomen etimologic, ci și unul cu relevanță sincronică, cel puțin într-o anumită măsură. Imaginea mentală subiacentă, care este în general un fenomen psihologic individual, posedă anumite elemente care sunt mai mult sau mai puțin stabile și intersubiective și care lasă urme
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
manifestă. Orice act lingvistic nou corespunde unor intuiții și unor situații de fiecare dată inedite, fiind prin urmare el însuși inedit: este în fond un act de creație."210 Din acest motiv, "activitatea imaginativă, activitatea poetică a omului (în sensul etimologic al termenului) se observă la toți indivizii vorbitori (nu numai la "zei și eroi") și în orice act lingvistic, atât în limba literară, cât și în limbajul curent, atât în limbajul enunțiativ, cât și în limbajul emotiv"211. Or, prin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ar putea fi caracterizate și cu ajutorul conceptului de "motivație": a) Astfel, "perifrazele lexicale" (ex.: a-și aduce aminte) sunt - cel puțin prin raportare la stadiul actual, "sincronic" al unei limbi - unități nemotivate, deoarece caracterul lor ne(de)compozabil opacizează relațiile etimologice dintre sensul literal și cel idiomatic. b) În schimb, "sintagmele stereotipe" (ex.: a se îmbăta turtă) sunt parțial motivate, întrucât, după cum am văzut, proiecția metaforică e posibilă doar pentru unul/unii dintre termenii unității (în cazul de față, turtă = "foarte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pp. 182-184. 343 Eugeniu Coșeriu, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, pp. 296-297. 344 Idem, "Las solidaridades léxicales". 345 Folosim aici termenul tranzitiv nu în accepțiunea sa gramaticală (din formule precum "verb tranzitiv"), ci în accepțiunea sa etimologică, ce privește capacitatea unui element de a transfera o calitate sau o acțiune dinspre un obiect către altul. 346 Eugeniu Coșeriu, "Las solidaridades léxicales". V. și infra, IV.1.3.2. 347 Eugeniu Coșeriu, "Sistemul, norma și vorbirea", în Teoria
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
emise de lilieci au o frecvență foarte mare, de 20.000 foarte mare, de 20.000 - 120.000 Hz. Ca termen de comparație, amintim că omul percepe sunete cu o frecvență între 20 și 20.000 Hz. În accepțiunea ei etimologică, noțiunea de ecolocație nu acoperă în totalitate sistemul a acustic al liliecilor, deoarece alături de localizarea sursei ecoului, ei mai percep și mărimea, forma ș și textura acesteia. Prin urmare, mai corect ar fi să vorbim de o "ecopercepție". Caracteristică în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
din poezia anglo-saxonă) le par îndrăznețe și "poetice", în vreme ce majoritatea celorlalte le par ofilite și demodate. Ignoranța, desigur, poate conferi o nelegitimă aparență de originalitate primelor exemple ale unei convenții poetice ou care cititorul nu este familiarizat, într-adevăr, metaforele etimologice ale unei limbi, care nu sunt "sesizate" de cei care o vorbesc ca limbă maternă, sunt luate întotdeauna de către străinii sensibili la analiză--drept realizări poetice individuale. *29 Pentru a simți și măsura intențiile metaforice ale unui anumit poet este necesar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
critică amplă, în care lingvistul ieșean se referă mai puțin la tratatul de fiziologie a sunetelor și mai mult la diversele explicații de natură fonetica date de Hașdeu, de-a lungul timpului, unor fapte de limbă sau în încercările sale etimologice (în special cuvintelor despre care se credea că ar proveni din fondul autohton; deci, de origine dacă). Deși remarcă și el bună informare a lui Hașdeu în domeniul foneticii (dovadă bogată bibliografie trecută în revistă), Philippide consideră că, încă de la
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Didactica și Pedagogica, București, 1968. Wald 1963 = Lucia Wald, Hașdeu și problemele de teorie a limbii, în "Limba română", nr. 5, 1963, pp. 464-468. Windisch 1980/2006 = Rudolf Windisch, Bogdan Petriceicu Hașdeu: Etymologicum Magnum Romaniae o contribuție timpurie la cercetarea etimologica din România, în Rudolf Windisch, Studii de lingvistică și filologie românească (editori: Eugen Munteanu și Oana Panaite), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, pp. 221-228. Windisch 1991/2006 = Rudolf Windisch, Începuturile cercetării semasiologice în România: Lazăr Șăineanu [1991], în Rudolf
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Dezvoltarea abilității de comunicare la preșcolari Ed. Constanța Manole Grădinița StolniceniPrăjescu, jud. Iași Sensul etimologic al conceptului “comunicare” (in latină “comunicare” înseamnă “ a se asocia“), implică, în general, prezența unei relații, respectiv stabilirea unor legături între doua sau mai multe entități. În mod curent limbajul este definit ca un instrument de comunicare interumana. Vorbirea poate
Caleidoscop by Constanţa Manole () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93510]
-
Preocupările cultural-științifice ale altor absolvenți, deveniți profesori, figuri intelectuale de înaltă clasă, sunt redate în continuare. Prof. univ. Eugen Botezat publică un studiu intitulat "Împotriva concepțiunii creștine demonstrată prin știință". Prof. univ. dr. V. Tarnavschi studiază " Originea semitică și însemnarea etimologică a mai multor nume proprii și altor cuvinte trecute și în limba română". Poetul George Voevidca publică o lucrare "Despre Epigramă", iar Ștefan Pavelescu dedică un articol ctitorului Societății Școlii Române, Ștefan Ștefureac. Profesorul Pavelescu elaborează de asemenea un studiu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
linie după care a fost înțeleasă libertatea în Grecia veche se leagă tocmai de tema totalității, a împlinirii. Libertatea e asociată, în acest caz, ideii de creștere, de dezvoltare pînă la capăt a posibilităților prezente într-o entitate. Dintre sugestiile etimologice ale lui eleutheoros face parte și sensul de generator, pentru care R.B. Onias 3 aduce ca sprijin pasaje din Iliada (VI, 528) și din Republica lui Platon (562c-d), unde libertatea stă în relație cu faptul de a în Pitoresc și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de suprafață și mai puțin propriu. Afla, altfel spus, o legitimare a cuvîntului mult mai profundă decît ne-o poate da motivația sa exterioară. Mai mult, prin determinațiile pe care le recunoaște în cuvinte, venind mai totdeauna cu greutatea lor etimologică, Noica pătrunde în subiectivitatea acestora pentru a le face tot mai vizibile și, paradoxal, tot mai încărcate de obiectivitate. E la mijloc un proces care face, doar el, posibilă comunicarea și pentru cei ce împărtășesc aceleași sensuri ale cuvintelor comuniunea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Spengler, pe care de altfel i-am mai amintit). Vom sublinia însă următorul lucru: în arheologia de reconstituire a înțelesului cuvintelor esențiale ce asigură metabolismul spiritului românesc, Noica se sprijină de cele mai multe ori pe mecanismul etimologiei istorice, diferit de calea etimologică urmată de Platon în Cratylos sau în alte dialoguri. Iar în etimologiile urmate de Noica pentru limba română, departe de vreo presupusă vanitate, apar rînd pe rînd, ca și la Platon, problema celui ce dă numele, stabilitatea acestuia din urmă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în ediția a patra a lui Our Voices, ediție cu care lucrez, este realizat în colaborare cu Jennifer L. Willis-Rivera de la Southern Illinois State University. Studiul începe printr-un Preludiu/Postludiu, pe care trebuie să îl înțelegem pornind de la istoria etimologică a termenului, ca angajament anticipator al unui episod ludic, dar care, paradoxal, poate fi gândit și ca moment final al unui joc cu/al semnificații/lor culturale. Să vedem despre ce fel de joc sau joacă ne vorbesc cei doi
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
reputation, în limba engleză), sau "privire" (regard, în limba engleză), care "funcționează în aceeași măsură în sens de ascundere, pe cât în sens de revelare"785. Această interpretare poziționează doxa într-o relație inedită cu aletheia sau adevărul - care, în sensul etimologic, desemnează, cum ne amintim, "starea de ne-ascundere" - și, astfel, "această dinamică a ascunderii și neascunderii (adevărul) - a autorizării și marginalizării - constituie mijlocul prin care determinăm ceea ce credem, ce cunoaștem și ce considerăm adevărat"786. Astfel, apreciază McKerrow, retorica critică
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
154 4.10. Numele sfânt. Meșterul Manole și Maria da Maria / 166 4.11. Din nou despre numele sfânt: Incognito la Buchenwald / 173 4.12. Supranume și nume de camuflaj / 176 4.13. Nume și identitate / 186 4.14. Confirmări etimologice ale realității mitice / 191 4.15. Numele - dar al tinereții fără de tinerețe / 197 4.16. Numele arhetipal / 207 4.17. Numele și adevărul lucrurilor / 211 Capitolul 5. Considerații finale / 219 Bibliografie / 233 Abstract / 241 Résumé/ 245 Prefață Mitologiile nominale. O
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]