1,259 matches
-
Rodica Zafiu Influența turcească asupra limbii române e un subiect pitoresc și chiar fascinant. Cărții funda-men-tale a lui Lazăr Șăineanu (încă nereeditată) - Influența orientală asupra limbii și culturii române (1900) - i s-au adăugat în timp alte cercetări, etimologice (Vladimir Drimba, Emil Suciu ș.a.) sau asupra valorilor stilistice ale turcismelor, asupra conotațiilor ironice și depreciative, a utilizării lor în literatură. Destul de complicată este problema componentei turcești a argoului românesc, pentru că presupune o distincție, în practică greu de făcut, între
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
impunea printr-o anumită solemnitate ("cînd vorbești franțuzește trebuie să te îmbraci în frac", suna recomandarea unui prieten de-al tatălui său); în fine, că limba franceză îl fascina prin grația enigmatică a sunetelor și, mai tîrziu, prin extravaganțele scrierii etimologice. O asemenea atitudine - mai este oare nevoie să o spun? - dublată de extraordinara erudiție a cărturarului de mai tîrziu, a condus la o înțelegere superioară a culturii și literaturii franceze. O incontestabilă dovadă în acest sens o constituie și volumul
În paradisul cuvintelor by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15168_a_16493]
-
Prudent, în mod firesc, cu neologismele de ultimă oră, dicționarul e scrupulos în înregistrarea variantelor vechi și regionale. Aș vrea să notez doar cîteva observații marginale asupra ultimelor volume apărute. Se observă, de pildă, o schimbare de perspectivă în interpretarea etimologică: la țap (Tomul XII, partea 1, Litera Ț, 1994), sau la vatră (1997) explicația e tranșantă: "cuvînt de origine traco-dacă. Cf. alb. (...)." Volumele anterioare optau, prudent - a se vedea mazăre, mînz, searbăd - pentru o simplă trimitere, cu confer, la albaneză
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
volumul Filosofia ca mod de viață are un indubitabil rost instructiv, fiind bine informat, atent redactat și pe alocuri presărat cu efuziuni personale. Fiind un profesionist al filosofiei în sens academic, cu îndemînări căpătate la palestra terminologiilor sau în pancrațiul etimologic al limbilor clasice, domnul Iftode este un intelectual de stofă aleasă, prin urmare domnia sa nu trebuie apărat și nici lăudat, ci doar comentat în latura incitantă a cărții sale. Iar partea cu potențial polemic e chiar aceasta: cît de eficientă
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
depozite). Oricum, e posibil ca încheierea dicționarului să se realizeze în anii următori, în intervalul unui secol de la apariția primei fascicule; urgentă va deveni apoi reluarea și republicarea sa integrală, cu unificări și actualizări (merită să fie generalizate tiparele explicațiilor etimologice din volumele seriei Pușcariu, dar și principiile de acceptare a neologismelor din seria nouă). Micul dicționar academic (MDA), proiectat să apară în patru volume, dintre care primul (A-C) a fost tipărit în 2001, încearcă să condenseze o parte din
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
și Spiritul european și cultura română (1944). Peste mai mulți ani, va da la iveală altele două, despre Alecsandri și Ion Barbu, în versiune engleză. Autorii observă „elasticitatea metodelor de investigare și fervoarea analizei de text”. Filologul elaborează un Dicționar etimologic al limbii române (1958; 1966), scris în spaniolă și care, după opinia specialiștilor, este „singurul dicționar complet al limbii române după cel al lui Cihac.” Teza de doctorat a lui Al. Ciorănescu a fost Ariosto și Franța, lucrare de comparatistică
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
au încetat de a mai zidi cetatea și turnul... 9. De aceea s-a numit cetatea aceea Babilon, pentru că acolo a amestecat Domnul limbile a tot pământul și de acolo i-a împrăștiat Domnul pe toată fața pământului... *** Sursa diferențierilor etimologice de pe glob pare să se datoreze acestui incident, avându-se în vedere urmările spectaculoase rezultând din sabotarea, - în sens pozitiv, ținând cont de intenții, - a sfidătoarei construcții... Interesant este faptul că relatarea Facerii, ajungând la această acțiune provocătoare, grandomană, tipică
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
cele mai cunoscute abrevieri din jargonul comunicării rapide și informale din internet e lol. Apărut în interiorul limbii engleze, relativ noul cuvânt nu e o creație deliberată și explicită, "de origine controlată": de aceea i se pot găsi mai multe explicații etimologice. E, desigur, o abreviere de tip codificat, alcătuită din inițialele unei sintagme care, după cei mai mulți, ar fi laughing ouț loud sau laugh ouț loud (Wikipedia), după alții lot of laughts. În toate explicațiile serioase, sensul general apare că asemănător, iar
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
vorbitori cuvântul pare a fi mai ales un semnal de raspuns - "mă faci să râd", "m-ai făcut să râd sau ce glumă tare sau hi hi hi sau ha ha ha" -, iar pentru alții a evoluat deja de la valoarea etimologica la aceea de marcă a surprizei: "e un fel de râs când te miră ceva", "când te miri de ceva sau de cineva". Structura să fonetica - cu o vocală în mijloc - face ca lol să fie mai mult decât o
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
cu biscuiți, plapuma, jucării, pampers, degețica, tatăl (după cinci zile), începutul. Există, pe lângă multiplicitățile de sensuri, și omonimii, de vreme ce titlul unui poem se pretează la repetiție. Vom avea, așadar, în ce privește poemul de dragoste, două determinări. Nuanțele merită puse sub lentilă etimologică. La propriu: "noi suntem părinții marei// și noi, părinții marei, doar uneori// și doar foarte scurt// ne desprindem de mara// și doar pentru a ne scoate repede-repede// dragostea din corp// cum ai scăpa ascuns și fără zgomot// într-o batistă
Exiguum Etimologicum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7173_a_8498]
-
în raport cu norma literară a vremii și cu normele actuale. Titlul anunță mai puțin decât cuprinde cartea (prea adesea se întâmplă invers!). Raportarea la normă îi permite de fapt autorului să includă în text un mare număr de fapte dialectologie, stilistice, etimologice; lexicul lui Caragiale e descris și din punctul de vedere al originii și al datării termenilor, cu semnalarea creațiilor expresive, a formulelor idiomatice, a jocurilor de cuvinte, a deraierilor lexicale. Cunoscută fiind bogăția extraordinară a limbajului lui Caragiale și precizia
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
ce înseamnă? ghena vine din evreiescul gheena" (hanuancutei.com); "Gheena era ceea ce o spune și numele ei: o Ťghenăť - un loc de gunoi" (galileanul.ro). Desigur, analogia între cele două spații este frapantă; chiar cei care se feresc de explicații etimologice riscante sunt tentați de jocul de cuvinte: "Se oprește lângă gura neagră a ghenei de gunoi, imaginea însăși a Gheenei populate de avortoni și mame ucigașe" (agenda.liternet.ro). De fapt, cuvântul ghenă nu are nici o legătură etimologică cu Gheena
La ghenă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6889_a_8214]
-
de explicații etimologice riscante sunt tentați de jocul de cuvinte: "Se oprește lângă gura neagră a ghenei de gunoi, imaginea însăși a Gheenei populate de avortoni și mame ucigașe" (agenda.liternet.ro). De fapt, cuvântul ghenă nu are nici o legătură etimologică cu Gheena și nu este nici pe departe atât de misterios pe cât pare. Mulți arhitecți ar fi putut corecta omisiunea din dicționarele noastre generale, dacă ar fi fost consultați: pentru că ghenă e un termen tehnic intrat de mult în româna
La ghenă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6889_a_8214]
-
care le adunau (birari, ciblari, găletari, mierari etc.), pentru tipurile de impozitați (birnic, lude), pentru diversele scutiri de impozite (ridicătură, scădere), expresii precum a da bir cu fugiții ș.a.m.d. Câmpul semantic al impozitării reflectă suprapunerea mai multor straturi etimologice, cicluri istorice, influențe politice. În termenii de bază, miturile istorice se echilibrează: darea e o formație internă, dintr-un cuvînt de bază moștenit din latină, dajdia e de origine slavă, iar birul a fost explicat prin maghiară (în Dicționarul limbii
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
echilibrează: darea e o formație internă, dintr-un cuvînt de bază moștenit din latină, dajdia e de origine slavă, iar birul a fost explicat prin maghiară (în Dicționarul limbii române, DA, cf. DEX), prin slavă sau prin turcă (Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române). În terminologia veche, de mult ieșită din uz, sînt și alte împrumuturi - din slavă (deseatină), din grecește (mortasipie) etc. Modernizarea aduce neologisme, prin franceză (taxă) și prin refaceri culte după latină (impozit). În lexicul vechi atrag atenția
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
Graur a presupus, în 1934, că verbul a prădui este de origine țigănească (din paruv-); o părere asemănătoare avea și Al Vasiliu, în 193 7, dar propunând un alt etimon (țigănescul purd-); explicațiile nu au convins întru totul, așa că problema etimologică a rămas deschisă (la lista de posibile surse adăugându-se și slavul pradat). DEX (2009) înregistrează termenul a prădui ca argotic, cu origine necunoscută, cu sensurile „a schimba", „a denunța" și „a risipi, a cheltui". E foarte probabil ca verbul
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
o construcție de tipul ei făcuse riscă să fie pusă pe același plan cu muntenismul ei este, marcat de multă vreme de stigmatele inculturii, ale limbajului de mahala. Istoricii limbii știu însă foarte bine că formele fără -ră- sînt normale, etimologice și au reprezentat multă vreme uzul literar. Desinența -ră- s-a extins, prin analogie, de la persoana a III-a plural a perfectului simplu, unde era moștenită din latină. A devenit o marcă a pluralului, și-a dovedit utilitatea și a
Conjugasem, conjugaserăm... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9683_a_11008]
-
mi se pare a fi centrul de greutate al esteticii sale. Cum însuși autorul avertizează, termenul trebuie scuturat, în contextul acestui volum, de orice fel de conotație kantiană, chiar filozofică la modul general. Pentru Genette, transcendența funcționează în sensul strict etimologic, latinesc, ca ieșire dintr-o incintă, depășire a limitelor. Comparația pe care o folosește autorul este cea a unui fluviu ce și-a depășit matca, și care abia astfel acționează mai mult. Noțiunea de transcendență se dovedește fericită pentru întemeierea
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
vreun secol și mai bine apare, la Junimea, în 1985, ediția ilustrată de Iser, contaminând modelul original cu ceva din viziunea lui Barbu, aceea a unui calic providențial, suficient sieși, pildă pătimitoare celorlalți. Întâmplările, deloc năzdrăvane, decât, poate, în sensul etimologic, de fără putere față de rostul obișnuit al lucrurilor, sunt de-o simplitate esențială. Câteva situații de bază, care definesc traiul omului pe coordonatele cele mai elementare, sunt îmbrăcate în mici snoave, care creează, deopotrivă, sentimentul exemplarului și pe-acela al
Haide… by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6063_a_7388]
-
simplu pentru că, prin finala sa, în -ici, intră într-o serie de cuvinte cu valoare ironic-peiorativă: păcălici, măscărici, tremurici, agarici, bambilici, pogonici etc. Sufixul de agent -ici, de origine slavă, se recunoaște în păcălici, măscărici sau tremurici; pogonici (cu sensul etimologic "băiat care mână vitele") e un împrumut; agarici ar putea fi un nume propriu atras în serie pe criterii pur formale; originea lui bambilici nu e tocmai clară. Sensul "ins", cu conotația depreciativ-minimalizatoare, e curent în argoul actual în primul
Licurici, agarici, pogonici... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8517_a_9842]
-
tot așa sfâr!, onomatopee, care imită zgomotul făcut de carnea friptă sau prăjită". În ediția din 1975, formulările cu implicații sociale potențial jignitoare sunt atenuate ("aluzie la ocupația unor femei de moravuri ușoare") și se evocă (cu neîncredere) o ipoteză etimologică a lui Al. Graur (reducerea din chiftelăreasă "bucătăreasă"). E interesant să vedem cum stau lucrurile după aproape șaptezeci de ani. În dicționarele generale, chiftea (care provine din turcă: köfte) nu apare decât cu sensul "preparat culinar de formă rotundă sau
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
unui prefix, schismele provocate de o vocală sau anatemele reciproce iscate de o prepoziție - toate acestea sunt simptomele finale ale sfîrșitului unei viziuni religioase. Parcă îți vine să spui că destinul unei credințe este să-și îngroape vitalitatea sub lespezile etimologice ale unor certuri lexicale, niște certuri la capătul cărora doctrina se lămurește vag, iar credința se chircește de tot. Cine citește Gnosticism și gîndire modernă: Hans Jonas - o monografie critică pe care Culianu a închinat-o unuia dintre cei mai
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
sursă de vulnerabilitate, șansa de a fi manipulat cu ajutorul aurei pe care o poartă medicina fiind mare. Vracii contemporani nu mai sunt vrăjitori, ci absolvenți de facultate care preschimbă sănătatea în marfă de îmbrobodit naivii. Ei sînt mercenari în sens etimologic (merces înseamnă marfă în latină), adică negustori care își fac din ochiul mercantil o rațiune de a fi. În al doilea rînd, prestidigitatorii care vînd iluzii tămăduitoare se împart în două categorii: impostorii pe cont propriu, care nu urmăresc decît
Impostura hipocratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4266_a_5591]
-
ei și din secolul trecut (în scrierile lui Slavici și Eminescu, de exemplu). Este adevărat, Ț. O. Bobe tinde să se joace de-a literatura și aceasta luare în deriziune a propriei sale gravitați (talentul are întotdeauna gravitate, în sensul etimologic al cuvântului) îl deosebește de înaintași. Iată cum se încheie descrierea voit pompoasa, în stil de român istoric, a unei viziuni desprinse parcă dintr-o proza a lui Urmuz: "Patru fecioare poartă pe străzile Romei o litiera însângerata. În ea
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
Sorin Lavric Absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine (Universitatea din București) în 1994, Nicoleta Baciu e o natură filocalică în sens etimologic, iubind frumosul ca pe o treaptă preliminară a lumii de dincolo, de aceea ochiul estetic cu care judecă literatura nu ascultă de o impresie de gust, ci de o stare de duh, ceea ce înseamnă că autoarea face uz de un
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]