1,007 matches
-
acțiunea Uniunii pe scena internațională are la bază inter alias "respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și a dreptului internațional". 4 A se vedea, pentru geneza și principalele repere de noutate, A. Popescu, A. Dinu, I. Jinga Organizații europene și euroatlantice, Ed. Economică, Buc., 2005, p. 139-161; I. Jinga Prefața " Spre o nouă arhitectură a Uniunii Europene", în volumul "Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa", Institutul European din România, Buc., 2004, p. 3-17. 5 Este vorba potrivit concluziilor Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și la fel vor face toate duducile mele". Și cîte altele, evident mult mai importante, în această carte, scrisă parcă să irite apetitul campionilor de-acum ai unei Europe fără granițe! Cît de dureros e prețul primirii noastre în structurile euroatlantice se vede și din silnicele compromisuri ce determină încheierea tratatului cu o Ucraină care deține străvechi teritorii românești, în virtutea pactului Ribbentrop-Molotov. Le Monde din 14 martie a.c. pune degetul pe rană: "Grijulie să-și menajeze șansele de a face parte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
val de integrare în NATO, România știe prea bine ce ar avea de pierdut dacă ar pune în discuție granițele moștenite după cel de-al doilea război mondial". Dacă n-am ști ce efecte vitale are aderarea noastră la structurile euroatlantice, aceste constrîngeri cu lungă bătaie istorică ne-ar apărea drept șantaje cinice. De altfel, în forul nostru interior, atît de bîntuit de vitregii, chiar așa ne și apar. Dar... Cu ce asiatică nonșalanță răspunde Rusia cererii legitime a Germaniei de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ha, nu-i așa?" Ce pandant, peste vreme, cu pișicherul humuleștean din Țicău, nu? Servituțile diplomației. Fiind pe rol trudnicul tratat cu Ucraina, este pusă în balanță o dureroasă alternativă: ori blocăm tratatul și atunci ne blocăm integrarea în structurile euroatlantice, ori acceptăm concesiile (care nu sînt de ici de colo, ci ne impun renunțarea la teritorii) și împăcăm Vestul. Voci autorizate din sfera puterii oferă și argumente: să rămînem mofluzi față de o Ucraină atît de strategică sau să ținem cont
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin curtarea decorativă a Regelui Mihai, ultimul rezistent în calea sovietizării României, și "recompensarea" acestuia cu... propriile bunuri regale; - confecționarea unei opoziții "credibile", în persoana, chiar dacă incomodă, a clonei sale, Vadim Tudor; - accederea, cu machiaverlîcurile naționaliste de rigoare, la structurile euroatlantice. Bref. Ce strălucită simbioză în carcasa aceluiași trup: a lui Marx cu Frații Marx. Iar ca "bonne bouche": inevitabila implicare a "președintelui permanent" și în rezolvarea eternului diferend al dosarelor securității. Trebuia s-o facă și p'asta. Număr aproape
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din întinsul interviu decupezi secvența în care, întrebat fiind de reporter de ce nu a făcut mai de mult aceste mărturisiri crude despre Timișoara, fostul geal ceaușist mărturisește, sotto voce, că n-a vrut să... deranjeze, țara fiind concentrată pe aderările euroatlantice, dacă deci extragi numai și această gingășie cazonă, atunci coarda samariteană îți vibrează pînă la duioșie. Pledînd, de fapt, și ea, în favoarea aceleiași... normalități. Poți însă reveni, de ce nu, și chiar întreba: bine, dar ce fel de normalitate? E, ca să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de forțele de opresiune dirijate de Moscova, cu abnegația abjectelor echipe autohtone. Așa că normalitate se arată a fi: și invitarea dubiosului galonat la clarificarea unei recente istorii nebuloase prin, evident, învăluirea adevărului, și paradoxala adeziune prin deocheatele sondaje la structurile euroatlantice a unei populații manevrate de forțele criptocomuniste, și suportarea, de către aceeași populație, a sărăciei, fără conștiința vinovăției proprii, tocmai prin oarba adeziune, și nătînga neputință în fața corupției generalizare, întreținută programat de formațiunea mafiotă la putere, care știe că oricum are
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
i-au galonat tinerețea activistă. Cele care lezează de fapt permanent esența statului de drept. Încălecînd din nou cal norocos în 2000, anchilozatul de pînă atunci recurge brusc la avantajele gimnasticii. Presat, evident, și de comandamentele de moment ale scenariului euroatlantic, piruetele pe poantele din ce în ce mai agile ale vîrstei a treia fac spectacolul de nerecunoscut. Republican din fașă, găsește totuși că în locul hăituielii rutiere a Regelui Mihai e oricum mai fotogenică... reconcilierea cu cel îndepărtat de la tron de către înșiși înaintașii întru sovietism
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
răsăritean, mulat acum pe scenariul paneuropean și jucînd cartea democratismului. Cum sîntem nevoiți a vedea că se consumă în regimul postdictatorial, cu personajele dubioase care au preluat puterea de la răsturnații lor congeneri și s-au pliat imediat, activist-mafiotic, pe urgențele euroatlantice. Să revenim. Ce se-ntîmplă cu aceeași categorie de vîrstă, citată la început, aici, sub această copertină prost vopsită? Dacă cei doi rockeri britanici încurcă în așa hal borcanele... istorice, nefăcîndu-și, firește, pentru asta alarmate procese de conștiință, procedează oare și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
autori interbelici. Putem lansa ipoteza conform căreia criza de identitate de la Începutul deceniului trecut a atras, În mod firesc, sau chiar a determinat recurgerea la cărturarii tineri de dreapta și, dimpotrivă, calmarea atmosferei (impusă și de intensificarea procesului de integrare euroatlantică) cere modele realiste asemenea celor oferite de Școala monografiilor sociologice. Este clar că etalarea filosofico-literară a disperării trebuie să fie contrabalansată de cercetare, de cunoaștere, de proiecte privind realitatea imediată. Dar la o analiză mai circumspectă ne dăm seama (și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
analizarea acestui tip aparte de genocid prin raportare la conceptul respectiv atrage atenția publicului asupra gravității practicilor genocidare, măcar pentru faptul că răul asociat cu Holocaustul este puternic prezent În opinia și memoria colective, cel puțin În lumea așa-zis euroatlantică. Dacă este să Încercăm să găsim cauze ale Holocaustului, nu putem trece peste ceea ce autorul numește „flagelul antisemitismului” european. Și, istoric, antisemitismul european nu s-a redus la cel german, deși acolo a avut, o dată cu regimul hitlerist și În condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
învățare și receptivitate în a sesiza și asimila avantajele lor. românesc Pentru România, relevanța conceptului de organizație bazată pe cunoaștere decurge din angajarea țării în evoluția către societatea informațională - societatea cunoașterii, condiție a dezvoltării durabile și integrării sale europene și euroatlantice. Ar fi riscantă asumarea prejudecății că, date fiind decalajele față de țările avansate, organizația bazată pe cunoaștere ar constitui, pe plan național, doar o problemă de viitor, sau că ea ar reprezenta o sofisticare exagerată și, deci, dispensabilă a efortului de
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 19 martie 2001. Articolul 2 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226343_a_227672]
-
HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 19 martie 2001. Articolul 2 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226346_a_227675]
-
HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 19 martie 2001. Articolul 2 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226345_a_227674]
-
HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 19 martie 2001. Articolul 2 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226344_a_227673]
-
HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 19 martie 2001. Articolul 2 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226341_a_227670]
-
HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 19 martie 2001. Articolul 2 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226342_a_227671]
-
HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 19 martie 2001. Articolul 2 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226347_a_227676]
-
HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 19 martie 2001. Articolul 2 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236353_a_237682]
-
HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 19 martie 2001. Articolul 2 Ministerele, celelalte organe de specialitate ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229438_a_230767]
-
forță de CDR s-a împotmolit în cursul aceluiași an 1998. Programul de reformă structurală internă a fost decelerat datorită concentrării intense pe ceea ce analistul T. Gallagher (2004) a numit "himera NATO" (p. 182). Întrezărind posibilitatea cooptării României în structurile euroatlantice, guvernarea CDR și-a deversat energiile asupra cursei pentru intrarea în NATO. Decizia s-a dovedit a fi un eșec, întrucât România nu a fost primită în primul val din 1999. Pe 30 martie 1998, Victor Ciorbea a demisionat, fiind
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și sub guvernarea lui Călin Popescu Tăriceanu, a căror Alianță Dreptate și Adevăr s-a impus la alegerile din 2004. Dubla alternanță la guvernare, o condiționalitate formală și mai solicitantă a sistemului democratic, a fost astfel realizată. Integrarea în structurile euroatlantice (NATO, 2004 și UE, 2007) au încheiat sinuosul drum al tranziției românești prin meandrele postcomunismului de la o societate închisă de tip totalitar la o societate modelată după valorile politice occidentale. Dubla integrare occidentală a pus capăt și tranziției din sfera
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al organizării politice, au catalizat o efervescență colectivă în cadrul societății românești posttotalitare. Liniile de fractură socială, până atunci predominant clasiale (diviziuni orizontale) au fost verticalizate în urma decupării populaționale după criteriul etnic. Europenizarea progresivă a României, integrarea statului român în structurile euroatlantice finalizată prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007 au temperat pasiunile naționaliste atât de incandescente la începutul tranziției în anii '90. Cu toate rezistențele autohtoniste, europenismul a înlocuit naționalismul ca atitudine politică dominantă în mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instantaneu o restructurare majoră a înțelegerii colective a trecutului românesc. Pentru aproape un deceniu de la Revoluția română din 1989, modul de raportare la trecut a fost caracterizat de inerție discursivă. Apoi, pe măsură ce s-au întețit eforturile de integrare în structurile euroatlantice (finalizate cu aderarea României în NATO în 2004 și în UE în 2007), vechea imagine naționalist-eroizantă a trecutului autohton a fost succesiv revizuită. În primul rând, prin introducerea manualelor alternative începând cu anul școlar 1997-1998, care au pulverizat discursul monofonic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]