1,567 matches
-
putea proceda astfel. Din moment ce privitorul, ca punct central dinamic, conferă un plus de greutate și importanță oricărui loc asupra căruia își concentrează atenția, el poate încerca să facă din piatră centrul primar și să o vadă ca dirijată din poziția excentrică spre centrul mai puternic median, pentru a-i uzurpa acestuia locul privilegiat. Astfel, o trăsătură secundară a compoziției poate fi greșit interpretată ca fiind cea principală. De exemplu, am mai observat că atât timp cât un obiect vizual este văzut ca dependent
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
îngrădiri - sunt centri de energie în deplinătatea cuvântului. Marginea unei rame este lineară, desigur, dar centrii de energie pot lua orice formă. Fiecare dintre limitele care determină îngrădirea se compune, în termenii noștri, dintr-o combinație de extensii centrice și excentrice. Sunt generate câmpuri tensionale care se ating prin învecinare externă și internă, iar aceste câmpuri se diminuează ca putere odată cu creșterea distanței. Laolaltă marginile creează, prin inducție, un centru în miezul îngrădirii, care devine focar de energie de sine stătător
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și cealaltă orientată înspre latura opusă. O astfel de viziune ar interfera cu caracterul frontal, esențial simetric al figurii, menit să domine opera. Frontalitatea imanentă este întru totul modificată de întoarcerea capului. Dacă însă direcția privirii lui Moise devine axa excentrică dominantă a figurii, compoziția devine de neînțeles. Sculptura este un centru de vectori îndreptați spre exterior și probabil și al unora îndreptați spre interior, iar privitorul poate avea motivații oportune să coreleze acești vectori cu scopurile sau sursele externe. Dar
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vertical, un astfel de geam sau ușă este simetric în raport cu o axă verticală și diminuează rolul echilibrului în jurul punctului central. Aplicat picturii, acest model sugerează o puternică dinamică verticală. Compozițional, aici avem de-a face cu rame în care vectorul excentric al gravitației domină cu forță cen tricitatea obiectului pictural însuși. Există un al doilea motiv pentru înrămarea tablourilor: o ramă separă o imagine de ceea ce se află în jur pentru a indica faptul că există o lume în sine. Într-
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
picturii. Compoziția centrică rămâne esențial aceeași atunci când este privită separat. Nu același lucru am putea spune, de exemplu, despre pictura lui Picasso Guernica, deoarece axa principală a spațiului pentru care a fost destinată pictura merge paralel cu principala sa axă excentrică. Vizitatorii ce intrau în pavilionul spaniol de la Expoziția internațională de la Paris din 1937 se deplasau de-a lungul picturii, întărind astfel mișcarea laterală de la dreapta spre figura taurului din stânga. Ceea ce înseamnă că echilibrul dintre vectorii centrici și cei excentrici ai
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
axă excentrică. Vizitatorii ce intrau în pavilionul spaniol de la Expoziția internațională de la Paris din 1937 se deplasau de-a lungul picturii, întărind astfel mișcarea laterală de la dreapta spre figura taurului din stânga. Ceea ce înseamnă că echilibrul dintre vectorii centrici și cei excentrici ai compoziției era de fapt altul decât ceea ce se vedea atunci când pictura este privită frontal sau într-un spațiu oarecare. Prin secolul al XV-lea, legătura organică dintre artefacte și ambianța proprie începuse să se piardă în arta apuseană. Este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
întru câtva dincolo de ramă, obiectele însă n-ar putea adăuga nimic la ceea ce este deja dat. Compoziția funcționează în felul în care ne arată figura 6, constituind un sistem centric deschis, iradiind în toate direcțiile și dominat de o grilă excentrică determinată de ramă și reluată vectorial pretutindeni în pictură. Forța spațială a unui fundal de a se continua dincolo de rama tabloului este totuși slabă, pur și simplu deoarece spațiul plan abia dacă are o structură proprie. Puterea structurii unui obiect
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
unei compoziții și accentuează ceea ce se petrece în mijloc. Aceasta cuprinde și forme simetrice mai complexe din punct de vedere centric, cum ar fi ramele cvadrilobe din anumite reliefuri gotice sau renascentiste (figura 30). O ramă dreptunghiulară face ca axele excentrice să domine astfel, privilegiind intrările și ieșirile cu țintă precizată. Într-o pictură de gen, un peisaj sau o scenă cu multiple personaje va fi în mod normal necesară o extensie orizontală, în timp ce un portret în întregime sau o cascadă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
interioarele arhitecturale. Zidurile unei camere pot fi denumite rama acesteia. Dacă o cameră este cilindrică - de exemplu, holul interior al unui baptisteriu -, centrul său devine de maximă importanță. Acest lucru este valabil și pentru camerele pătrate în care egalitatea axelor excentrice susține centricitatea. O cameră dreptunghiulară va accentua excentricitatea, având într-un fel conotațiile unui coridor. Asta va face ca o masă să pară mai lungă sau mai scurtă, în funcție de felul în care este plasată (figura 32). Ea va mai da
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
coloristice, amplasarea ușilor și ferestrelor vor afecta și ele aparența perceptibilă a proporțiilor de bază ale unei camere. Figura 33 Ambiguitatea îngrădirilor dreptunghiulare a mai fost menționată. Ele servesc centricitatea accentuând partea mediană, dar formează și o grilă de vectori excentrici care se intersectează în alte unghiuri drepte. Dimensiunea în lungime a unei camere creează mai degrabă o simetrie axială decât una centrală. Axa spațială introduce un factor temporar prin sugerarea mișcării direcționate. Funcția inegală a pereților este de asemenea subliniată
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
36). Compoziția este echilibrată cu grijă în jurul mijlocului - o structură stabilă, accentuată de simetria acoperișului gării, al cărei vârf se află pe verticala centrală a pânzei. Adică centrul nu este dat ca un punct în mijloc, ci ca un vector excentric îndreptat în sus și în jos. Verticala centrală este o contribuție a ambelor sisteme compoziționale: este centrică prin poziția și funcția sa și totodată excentrică prin întinderea vectorială în spațiu. Vom întâlni astfel de axe centrale mereu. Centricitatea compoziției este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pânzei. Adică centrul nu este dat ca un punct în mijloc, ci ca un vector excentric îndreptat în sus și în jos. Verticala centrală este o contribuție a ambelor sisteme compoziționale: este centrică prin poziția și funcția sa și totodată excentrică prin întinderea vectorială în spațiu. Vom întâlni astfel de axe centrale mereu. Centricitatea compoziției este puternic pusă la încercare de masa dominantă a locomotivei întunecate din care se ridică fum către partea de sus a hangarului. Poziția excentrică investește locomotiva
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și totodată excentrică prin întinderea vectorială în spațiu. Vom întâlni astfel de axe centrale mereu. Centricitatea compoziției este puternic pusă la încercare de masa dominantă a locomotivei întunecate din care se ridică fum către partea de sus a hangarului. Poziția excentrică investește locomotiva cu o tensiune puternică, iar această deviație de la centrul de echilibru al picturii, împreună cu oblicitatea poziției sale și subțierea perspectivală în formă de pană îi conferă o dinamică puternică. Tema tabloului este, bineînțeles, solicitarea impusă de acest colos
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
bineînțeles, solicitarea impusă de acest colos din afara centrului asupra stabilității decorului. Sper că înțelesul dublu al cuvântului „centru” nu va părea confuz dacă voi afirma că locomotiva lui Monet este al doilea centru foarte puternic al picturii, în ciuda poziției sale excentrice și, de fapt, chiar datorită acelei poziții excentrice, deoarece deviația sa față de mijloc sporește tensiunea centrului său de energie prin ceea ce am numit „efectul de elastic”. Relația compozițională dintre centrii dominanți este ceea ce ne interesează aici. De dragul argumentului ca atare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
asupra stabilității decorului. Sper că înțelesul dublu al cuvântului „centru” nu va părea confuz dacă voi afirma că locomotiva lui Monet este al doilea centru foarte puternic al picturii, în ciuda poziției sale excentrice și, de fapt, chiar datorită acelei poziții excentrice, deoarece deviația sa față de mijloc sporește tensiunea centrului său de energie prin ceea ce am numit „efectul de elastic”. Relația compozițională dintre centrii dominanți este ceea ce ne interesează aici. De dragul argumentului ca atare să presupunem că Monet ar renunța la echilibrul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de importanța locomotivei, ar decide să se așeze mai curând în fața ei decât în fața mijlocului pânzei. Din nou centrul compoziției s-ar muta spre dreapta. Acum locomotiva ar sta în locul său ca o masă statică, nemaifiind animată de o poziție excentrică. Și totuși, în fapt, privitorul nu s-ar simți liber să examineze această stare de lucruri. El ar fi incomodat de senzația că nu stă în locul potrivit. Pictura insistă pe coordonarea privitorului cu propria ei structură; corpul acestuia s-ar
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ar simți stingherit, așa cum se întâmplă atunci când suntem siliți de împrejurări să ne uităm la un tablou pieziș. Privitorul ar mai simți și că nu a fost în stare să contemple corect compoziția. Perspectiva creează un centru Când un accent excentric devine esențial pentru o compoziție și semnificația ei, trebuie să acceptăm excentricitatea acesteia, căci s-a creat o problemă pentru contemplarea unui tablou realizat în perspectivă centrică. Convergența liniilor de fugă generează unul dintre cei mai puternici centri compoziționali, pentru că
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
spațială. Privitorul este făcut să vadă o lume pe care nu ar putea-o niciodată vedea în realitatea fizică. În acest capitol am discutat cadrul din punctul de vedere al structurii compoziționale care își oferă propria centricitate și propriile coordonate excentrice, în primul rând verticala și orizontala în planul frontal. Această structură a trebuit discutată în relația sa cu compoziția creată de artist în interiorul cadrului, o compoziție care introduce propriii săi vectori centrici și excentrici. Voi aplica acum această discuție la
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
oferă propria centricitate și propriile coordonate excentrice, în primul rând verticala și orizontala în planul frontal. Această structură a trebuit discutată în relația sa cu compoziția creată de artist în interiorul cadrului, o compoziție care introduce propriii săi vectori centrici și excentrici. Voi aplica acum această discuție la două formate în care centricitatea este deosebit de puternică. Capitolul V Tondo și pătrat Animatorii cei mai radicali ai compoziției centrice sunt îngrădirile rotunde - ramele circulare, discurile, volumele sferice. Asemenea structuri absolut simetrice sunt în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
mai radicali ai compoziției centrice sunt îngrădirile rotunde - ramele circulare, discurile, volumele sferice. Asemenea structuri absolut simetrice sunt în întregime determinate de centrul lor median, transmițând prin chiar această focalizare o dominantă inflexibilă. Simpla rotunjime refuză orice relație cu coordonatele excentrice ale spațiului terestru. Deși în ea sau prin ea însăși nu indică nici o direcție, încurajează mobilitatea: își află locul oriunde, ca și nicăieri. Forme flotante S-ar putea susține că obiectele circulare și sferice sunt intruși privilegiați în mijlocul nostru. O
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
prin ea însăși nu indică nici o direcție, încurajează mobilitatea: își află locul oriunde, ca și nicăieri. Forme flotante S-ar putea susține că obiectele circulare și sferice sunt intruși privilegiați în mijlocul nostru. O minge atinge pământul printr-un singur vector excentric, chit că acel vector vertical nu se distinge printre ceilalți în ceea ce privește structura centrică. Din moment ce are toate diametrele egale, nici unul nu poate fi ales în mod special. Neavând nici unghiuri și nici margini, obiectele rotunde nu indică vreo direcție, neposedând nici
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Jack - adică structura radială formată din opt raze principale care împart suprafața rotundă în opt părți egale (figura 46). Oriunde s-ar potrivi faptelor o astfel de interpretare, compoziția se conformează modelului nostru concentric. Unele încercări de adaptare a coordonatelor excentrice arată ca și cum artistul s-ar fi limitat la a tăia colțurile unei structuri care suscită sistemul unghiular de coordonate. Într-o scenă a Nașterii Domnului de Masaccio, de exemplu, puternicele verticale și orizontale arhitectonice sunt acoperite în mod inegal de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
al interiorului său - o cerință satisfăcută de baptisterii atunci când cristelnița este așezată în mijloc. În Panteonul roman, centrul este gol, deși este evidențiat ca fiind locul din care vizitatorii observă simetria magnifică a templului antic. Centrul este străbătut de axa excentrică introdusă de intrare și arată spre cavitatea din partea opusă a interiorului circular. Respectiva cavitate nu este diferențiată totuși în mod special de celelalte care punctează circumferința, astfel încât, în aspectul său actual, relația dintre spațiul centric și axa excentrică se poate
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de axa excentrică introdusă de intrare și arată spre cavitatea din partea opusă a interiorului circular. Respectiva cavitate nu este diferențiată totuși în mod special de celelalte care punctează circumferința, astfel încât, în aspectul său actual, relația dintre spațiul centric și axa excentrică se poate spune că este oarecum neclară. În capitolul X mă voi întoarce la această problemă, discutând o temă similară, oferită de planul general al Pieței Sfântul Petru. Dar acum voi reveni la interacțiunea celor două sisteme compoziționale în tondoul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
William C. Seitz, curatorul expoziției „Ochiul sensibil” din 1965, organizată la Muzeul de artă modernă din New York, scria cu acea ocazie: . Într-un sens mult mai material găsim în arta reprezentațională al doilea motiv evident pentru a nu neglija structura excentrică: este necesară ca să îndreptățească șarpanta spațiului terestru. Chiar și în Madonna della Sedia a lui Rafael (figura 47), care se bizuie în totalitate pe forme curbe, poziția verticală a scaunului face ca pictura să nu scape de sub control. De fapt
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]