1,580 matches
-
legată de repunerea în act traumatică interpersonală. Există multe dovezi ale afectării funcționării sexuale printre victimele abuzului sexual în copilărie, a violului, violenței domestice și războaielor (Becker, Skinner, Abel și Cichon, 1986Ă. Aceste aspecte pot include teama de sex, disfuncția excitației și scăderea satisfacției sexuale. Aspectele specifice care trebuie explorate de terapeut includ: fercvența contactelor sexuale; gradul de satisfacție; nivelul excitației; natura interacțiunilor sexuale; gândurile, sentimentele și fanteziile care acompaniază excitația; și orice alte griji pe care le-ar putea avea
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a violului, violenței domestice și războaielor (Becker, Skinner, Abel și Cichon, 1986Ă. Aceste aspecte pot include teama de sex, disfuncția excitației și scăderea satisfacției sexuale. Aspectele specifice care trebuie explorate de terapeut includ: fercvența contactelor sexuale; gradul de satisfacție; nivelul excitației; natura interacțiunilor sexuale; gândurile, sentimentele și fanteziile care acompaniază excitația; și orice alte griji pe care le-ar putea avea pacienții legat de funcționarea lor sexuală. Una din principalele metode hipnoterapeutice folosite pentru gestionarea acestui tip de probleme este terapia
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Cichon, 1986Ă. Aceste aspecte pot include teama de sex, disfuncția excitației și scăderea satisfacției sexuale. Aspectele specifice care trebuie explorate de terapeut includ: fercvența contactelor sexuale; gradul de satisfacție; nivelul excitației; natura interacțiunilor sexuale; gândurile, sentimentele și fanteziile care acompaniază excitația; și orice alte griji pe care le-ar putea avea pacienții legat de funcționarea lor sexuală. Una din principalele metode hipnoterapeutice folosite pentru gestionarea acestui tip de probleme este terapia stărilor eului, deși pot fi utilizate și alte metode hipnoanalitice
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
control și stima de sine. Regresia hipnotică de vârstă poate readuce la viață amintiri care ajută la recapturarea și redobândirea sentimentelor sexuale pozitive și afecțiunii. Hipnoza și auto-hipnoza pot ajuta la concentrarea atenției și creșterea conștientizării senzoriale, facilitând astfel creșterea excitației și plăcerii. Poate ajuta la elucidarea proceselor interne (cognitive, imagerieă care sunt imposibil de observat și dificil de explicat numai prin discuții. Poate realiza o evaluare a experiențelor negative și pozitive din timpul terapiei (de exemplu angajarea în temele de
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
evaluare a experiențelor negative și pozitive din timpul terapiei (de exemplu angajarea în temele de casă, cum este centrarea pe senzațiiă. Abordări hipnotice Hipnoanaliza Scopul hipnoanalizei în psihoterapia psihosexuală este de: a descoperi conflictele inconștiente; a elibera temerile care inhibă excitația sexuală; a restructura asocierile și orientarea către obiectele sexuale; a disipa identificările inhibitorii; a întări eul. Există o serie de rapoarte legate de utilizarea abordărilor hipnoanalitice în gestionarea problemelor sexuale, incluzând: regresia hipnotică de vârstă (Wijesinghee, 1977Ă; analiza viselor (Degun
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
că răspunsurile sexuale sunt automate și inconștienteă; „Ieșitul în oraș la cină” (facilitând salivația și lubrefiereaă; umezirea și lubrefierea pot fi de asemenea obținute prin facilitarea răspunsurilor ideosenzoriale. „Transpirația într-o zi călduroasă” (utilă pentru femeile care au probleme cu excitația sexuală și mai ales cu lubrefierea vaginalăă. Imageria ghidată și fantezia erotică în care pacientul este spectator (vezi studiul de caz 4, ședința 4Ă. Inducerea viselor erotice (vezi studiul de caz 4, ședința 5Ă. Am utilizat imageria ghidată pentru disfuncția
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
partenerei în aceste ședințe de terapie. Pacienților li se poate de asemenea sugera o fantezie sexuală ghidată: Poate că te vei imagina în mijlocul unei orgii sexuale, urmărind cum oamenii se dezbracă și se explorează seductiv unul pe altul și trăiești excitația care se scurge prin corpul tău și în organele tale genitale... poate încurajând propriile tale amintiri legate de distracție și plăcere... și nu știu dacă vei putea folosi aceste amintiri sexuale importante în noaptea aceasta sau mâine sau după acest
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
durerea stresului îngropat, dar fără reducerea sau descărcarea acelui stresde aici nevoia unui alt orgasm cât de curând. Rezultatul este o utilizare compulsivă, repetitivă a eliberării sexuale ca și comportament maladaptativ. Corolarul, bineînțeles este că nivelul de tensiune sexuală și excitație pot crește în mod artifical datorită înlocuirii sentimentelor reprimate cu funcția sexuală, astfel că persoana cere și obține descărcarea sexuală într-un grad care nu are nici o legătură cu nevoile fizice reale, ci este un martor al nevoilor personale întrerupte
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
frecvent în viseă; Reacții exagerate emoționale și fizice la declanșatori care amintesc persoanei de acel eveniment. Evitarea și amorțeala emoțională indicată de: Activități, locuri, gânduri, sentimente sau conversații legate de traumă; Pierderea interesului; Sentimente de detașare față de alții; Emoții restrictive. Excitație crescută indicată de: Dificultăți de adormire; Iritabilitate sau izbucniri de furie; Dificultăți de concentrare; Hipervigilență; Răspuns exagerat de teamă. În afară de aceste trei tipuri principale de simptome, alte simptome uzuale includ atacurile de panică, comportamentul evitant sever, depresia, gânduri și sentimente
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a dus la maladaptare și simptome limitate în timp până când stresorul este îndepărtat sau până apare o nouă stare de adaptare (Strain, Newcorn, Wolf și Fulop, 1994, p.671Ă. Situațiile stresante de viață Orice situație stresantă de viață care stimulează excitația excesivă prin intermediul sistemului autonom și endocrin poate conduce la o simptomatologie clinică variată de SSPT (Rossi și Cheek, 1988Ă. Evenimentele traumatice cu legături demonstrate empiric cu SSPT includ abuzul fizic și sexual în copilărie (Duncan, Saunders, Kilpatrick, Hanson și Resnick
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
la bază existenta pulsiunii de agresiune. Pulsiunea, În concepția lui Freud, este un proces dinamic constând dintr-un impuls, o Încărcătură energetică, care Împinge organismul spre un scop. Pulsiunea Își are sursa Într-o stare de tensiune, provocată de o excitație corporală. Scopul manifestării acesteia este acela de a reprima starea de tensiune creată. Freud stabiește două sisteme duale ale pulsiunilor: primul este cel al pulsiunilor sexuale și al pulsiunilor Eului sau de autoconservare. Acestea din urmă reprezintă marile trebuințe de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cărțiă. Printre multe alte aspecte , cercetătorii și-au pus problema dacă asemenea surse pot sau nu să provoace agresivitatea. Răspunsurile sunt diferite, În funcție de rezultatele cercetăriilor efectuate. Pornind de la teoria etichetării a lui Schachter, Dolf Zillmann a formulat teoria transferului excitației. Conform acestei teorii, ceea ce este important, nu este sursa reală a provocării, ci percepțiile pe care le are individul privitor la această provocare. Pentru a verifica efectele provocării sexuale ale agresivității, Zillmann a oferit spre vizionare la trei grupe de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de interlocutor, oamenii le lasă să se exprime mai liber. Când șed, dorința bărbaților se traduce uneori printr-un ușor tremur în părțile laterale ale picioarelor. În ceea ce le privește, femeile fac cu partea inferioară a trupului gesturi la fel de semnificative. Excitația produsă de dorință provoacă mișcări ample pornind de la maleolă. Se mai întâmplă, ca în imaginea din dreapta, ca tot piciorul, ritmat de bazin, să se miște foarte mult. În imaginea din stânga, cu vârful piciorului îndreptat spre Syner, Syna exprimă o dorință
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
și modula transmiterea mesajului - durere (mesajul nociceptiv) către structurile centrale. În stări de criză, de urgență sau de deturnare a atenției În altă parte decât durerea, impulsurile noxice pot produce o durere mai slabă decât ar fi de așteptat. De la excitația nociceptivă până la senzație și percepție, sensibilitatea dureroasă parcurge: etapa periferică - recepția stimulilor algogeni de către structuri specializate (nociceptori) etapa de transmisie prin căi și relee sinaptice; etapa centrală - de integrare a informației nociceptive, de organizare În plan temporo spațial, cu/fără
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nociceptorilor nu coincide cu percepția durerii la om și reacția dureroasă la animal datorită acestor influențe din afară. Există o corelație Între variabilitatea aprecierii suferinței subiective și aprecierea intensității dureroase, față de variabilitatea descărcărilor nociceptive. Calitatea percepției dureroase depinde de repartiția excitației În populația totală a receptorilor, iar intensitatea durerii depinde de numărul de nociceptori activați. Sistemul nervos central poate influența pragul nociceptorilor prin modulare centrală sau transport axonal. De exemplu, memoria durerii poate influența pragul nociceptorilor. O durere nouă apare Întâi
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
formarea și acumularea substanțelor producătoare de durere, acțiunea stimulilor chimici mai ales la nivelul esofagului și stomacului, stări inflamatorii și congestive. Din punct de vedere al anatomiei funcționale, receptorii sunt acele structuri care operează o primă transformare a energiei de excitație aparținînd stimulului În semnal adecvat biologic, respectiv potențial de acțiune (influx nervos). În momentul acționării unui excitant (stimulul dureros) suficient de puternic se va produce o modificare a permeabilității membranei pentru ioni. Na+ va intra În interiorul fibrei iar K+ va
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fizice a excitantului (lungimea de undă a radiației pentru razele luminoase, forța apăsării exprimată În grame/cm2 la suprafața pielii, etc.) ar trebui luat În calcul În ceea ce privește condițiile producerii durerii și prezența parametrului (factor) chimic care apare secundar la locul excitației În urma acțiunii stimulului nociv, pentru că, la rândul lui, acesta excită (stimulează) algoreceptorii. Astfel de substanțe sunt H+ ioni, histamina, serotonina, bradikinina, prostaglandine, care administrate În straturile profunde ale pielii generează durere. Eliberarea lor apare În țesuturi strivite, inflamate, tumori osoase
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
algezice nonneuronal secretate se adaugă substanța P conținută În fibrele nervoase senzitive și care pare a fi un factor al asocierii inflamației cu durerea (inflamația neurogenică). Fibrele nervoase SP-ergice care sunt predominant nociceptive eliberează substanța P din terminațiile periferice În excitațiile de tip ortodromic și antidromic care determină vasodilatație și edem local prin creșterea permeabilității capilare. Reacțiile locale la stimulii periculoși, care nu depind de reflexele simpatice se explică tocmai prin eliberarea SP din terminațiile nervoase senzitive periferice (Chahl, 1983). Burgess
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
periculoși, care nu depind de reflexele simpatice se explică tocmai prin eliberarea SP din terminațiile nervoase senzitive periferice (Chahl, 1983). Burgess și Perl au determinat pragul de activare al nociceptorilor monomodali, mecanoceptorilor, demonstrând că el depinde de calitatea stimulului mecanic. Excitațiile care nu produceau durere erau percepute la un prag mai coborât față de cele nociceptive. În același mod recepționau și termoceptorii excitațiile nenociceptive și nociceptive. Nociceptorii polimodali Începeau să sesizeze caracterul nociceptiv al temperaturii Începând cu un prag de 450, după
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și Perl au determinat pragul de activare al nociceptorilor monomodali, mecanoceptorilor, demonstrând că el depinde de calitatea stimulului mecanic. Excitațiile care nu produceau durere erau percepute la un prag mai coborât față de cele nociceptive. În același mod recepționau și termoceptorii excitațiile nenociceptive și nociceptive. Nociceptorii polimodali Începeau să sesizeze caracterul nociceptiv al temperaturii Începând cu un prag de 450, după care era acționat un mozaic de receptori care evocau senzația de durere. Intensitatea stimulului dureros inducea, prin fibrele algoconductoare Aδ și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
că mecanismul periferic al durerii are la bază Întotdeauna un stimul cu caracter nociceptiv. Dacă el depășește pragul nociceptorilor specifici sau nespecifici (monomodali sau polimodali), devine un excitant dureros. Pentru a sintetiza, receptorii stimulilor nociceptivi au următoarele caracteristici: prag de excitație adaptat stimulilor nociceptivi cu semnal algogen; suprafață mică a câmpului de recepție; mențin descărcări de tip tonic, puțin adaptabile, care pot persista și după Încetarea stimulului; inervația prin fibre de calibru mic Aδ și C. Stimulul nociceptiv poate să antreneze
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sau de deturnare a atenției În altă parte decât durerea, impulsurile noxice pot produce o durere mai slabă decât ar fi de așteptat. Relația variabilă dintre leziunea tisulară și senzația dureroasă apare ca o proprietate fundamentală a sistemului durerii. De la excitația nociceptivă până la senzație și percepție, sensibilitatea dureroasă parcurge o etapă periferică, urmată de etapa de transmisie prin structuri specializate (căi și relee sinaptice) și o etapă nervos centrală, de integrare a informației nociceptive, de organizare În plan temporo spațial, cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ale spectrului (fibre amielinice de tip C). La animale, În cazul stimulării unui nerv periferic cu ajutorul unui curent electric de intensitate progresivă, s-a observat că reflexele nociceptive — indicatorul direct al durerii — au loc numai cînd este atins pragul de excitație al fibrelor Aδ , iar dacă intensitatea stimulului crește și mai mult are loc și recrutarea fibrelor C, reflexele nociceptive devenind mai intense. Stimularea exclusivă a fibrelor C amielinice la om, În condițiile blocării fibrelor mielinice, a arătat că o stimulare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
subțiri A delta și C respectiv A alfa cu origine la nivelul unor cîmpuri receptoare mai intense, În afară de informațiile dureroase superficiale, În neuronii acestui strat sosesc și stimulii nociceptivi viscerali producînduse aici fenomenul de convergență a acestor două tipuri de excitații ce stau la baza durerii referite. 1.6.1.2 Substanța reticulară medulară Majoritatea axonilor ascendenți prezenți În quadrantul antero-lateral al substanței albe conțin căi ale durerii la mamifere și se finalizează În formația reticulară a bulbului Într-un centru
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
precentral și peste sulcusul postcentral; S2: partea posterioară a marginii superioare a șanțului silvian; S3: suprafața medială a emisferelor cerebrale (neunanim confirmată); Principalele proiecții talamice sosesc din complexul nuclear ventro-bazal și grupul nuclear posterior. Durerea ca "interpretare cerebrală a unei excitații periferice" (Leriche) are În scoarța cerebrală o structură importantă În ceea ce privește percepția durerii, cu rol esențial În localizarea topografică a zonei excitate, a naturii și intensității stimulului dureros. Tot la nivel cortical sosesc și informațiile venite pe căi nespecifice din formațiunea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]