2,392 matches
-
divagații cu conținut teologic sunt sugerate chiar de unii Psalmi; se observă că autorul cunoaște bine teoriile retorice pe care le adaptează pentru interpretarea textului. În această atitudine constă noutatea scrierii pentru că, pentru Cassiodor, retorica devine un auxiliar necesar al exegezei. Acestei preocupări îi corespunde și faptul că textul este însoțit de anumite „note”, adică de semne specifice care aveau ca scop facilitatea interpretării unor pasaje complicate. Și în această operă ca și în tratatul despre suflet, Cassiodor încerca să facă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și în tratatul despre suflet, Cassiodor încerca să facă o expunere în același timp sistematică și sintetică, fie comentând toți Psalmii, fie, din evidente rațiuni de spațiu, prescurtând ceea ce predecesorii săi Augustin și Origen trataseră pe larg. Alte texte de exegeză sunt: Prezentarea Epistolei către Romani (Expositio epistolae ad Romanos) unde Cassiodor vrea să facă o reelaborare a textului eliminând un comentariu al lui Pelagius pe marginea epistolelor pauline: Cassiodor s-a ocupat personal de revizuirea Epistolei către Romani, lăsând în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
răspundea necesității de a crea o știință teologică pentru călugării din Vivarium și de aceea ambele cărți au ca obiect introducerea în științe. Prima carte e consacrată scriitorilor de la care pot fi învățate diferitele discipline: în primul rând Biblia cu exegezele Sfinților Părinți, apoi operele teologice, istoriile politice și istoriile literare, marii scriitori ai Bisericii; a doua carte tratează Cele șapte arte liberale, ale căror concepte sunt ilustrate cu ajutorul unor exemplificări din scriitori greci și latini, însă cultura sacră rămâne tot
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Antifonar pentru slujbă (Antiphonarius Missae), adică o culegere de cântece corale, textul de bază al viitorului cânt gregorian. Cercetări mai recente au stabilit totuși că nu tot ansamblul format din aceste opere i se datorează lui Grigorie. b) Operele de exegeză ale lui Grigorie Activitatea lui Grigorie din acest domeniu a fost deseori subapreciată de cercetători (Harnack a inventat pentru el obtuza definiție Vulgärkatholizismus, adică de „catolicism vulgar, umil”), în timp ce în vremurile noastre doctrina lui spirituală atrage în fiecare zi tot
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Iob), compuse când Grigorie se găsea la Constantinopol ca nunțiu papal. Așa cum indică titlul, exegetul are preocupări preponderent morale, chiar dacă reușește încă să valorifice învățătura lui Origen care, deși îndepărtată în timp, ajunge până la el; însă, oricum, nu neglijează nici exegeza istorică. E vorba probabil de o serie de conferințe, prezentate unor grupuri de călugări care îl însoțiseră pe scriitor în timpul șederii sale la Constantinopol. El a revăzut apoi aceste omilii după ce s-a întors la Roma în 595, și le-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de aceea el insistă în mai multe rânduri asupra necesității, atât pentru unii cât și pentru alții, de a cunoaște Scriptura și asupra necesității ca preoții să aibă mare grijă de formarea credincioșilor. În rest, Cezar vehiculează motivele tradiționale ale exegezei, ale eticii creștine și ale spiritualității monastice; nu face deloc referiri la evenimentele politice din țara sa, în care a fost implicat în atâtea feluri, ci se oprește doar asupra realității sociale a creștinilor; de aceea, predicile sale alcătuiesc fără
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
călugărițelor. A murit în 600 sau 601. BIBLIOGRAFIE Ediții: PL 72. Traduceri: BTP 66, 1987 (Lettera alla sorella Fiorentina: O. Giordani). Studii: L. Navarra, Leandro di Sevilia..., Japadre, L’Aquila 1987. 3. Exegeți În Spania vizigotă a fost cultivată și exegeza biblică, într-un mod nu foarte original, bineînțeles (dar aceasta înseamnă oricum că în această țară începuse renașterea unei culturi atente la aceste probleme „științifice”): avem, așadar un Comentariu mistic (deci cu un conținut tradițional) al Cântării Cântărilor (Explicatio mystica
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
să înregistreze scriitorii hispanici din secolul al șaselea, iar continuatorii săi vor strânge ulterior domeniul istoriografiei literare. Impresionanta erudiție care caracterizează operele profane se întâlnește și în cele cu conținut religios unde sunt reluate în număr mare motivele tradiționale ale exegezei biblice, ale polemicii antiiudaice, ale ortodoxiei niceene; în operele exegetice ale lui Isidor nu sunt dezbateri unde să fie aduse noi argumente sau care să ajungă la noi rezultate, însă izvoarele antice, Ieronim și Augustin în primul rând, sunt foarte
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
într-un spațiu cât mai redus. Oricum, Isidor vrea să reia învățătura lui Origen, chiar dacă îl cunoaște doar din traduceri, pentru că îl consideră cel mai mare dintre exegeții credinței creștine. Astfel, Isidor a devenit o cale importantă de răspândire a exegezei lui Origen în Evul Mediu: pentru el, cea mai interesantă parte a acesteia este tipologia cu valorile pe care le atribuie Bisericii și lui Cristos. De aceea, trebuie să ne limităm la o înșiruire de titluri, cum este Cartea precuvântărilor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
doctrina origeniană a preexistenței sufletelor (96, 17-19; 100, 12). În epistola 98 este atacat Apolinarie din Laodiceea pentru că a refuzat să admită că Isus Cristos avea suflet omenesc; Teofil se apleacă îndelung și aici asupra lui Origen, condamnat fie pentru exegeza sa alegorică (98, 10), fie pentru doctrina originii lumii, fie pentru că ar fi afirmat că ființele angelice au devenit îngeri pentru că s-au comportat bine după ce au fost create (98, 10-12), sau că Duhul Sfânt nu pogoară asupra ființelor fără
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Chiril se desfășoară în cea mai mare parte înainte de izbucnirea controversei nestoriene. Din rațiuni pe care le vom discuta mai târziu, despre Vechiul Testament a scris nu doar comentarii întinse, organizate pe cărți sau grupuri de cărți, ci și tratate de exegeză a unor fragmente alese, fie aranjate în mod sistematic, fie potrivit ordinii biblice. Închinarea și cultul întru duh și adevăr se prezintă sub forma unui dialog între autor și un anume Palladius. Acesta a citit în Mat. 5,17 că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a căror autenticitate trebuie verificată. Așa cum declară încă din prefață, Evanghelia după Ioan i se pare lui Chiril foarte potrivită pentru a reuni în același comentariu expunerea doctrinală și polemica antieretică. El îi atacă în special pe arieni și eunomieni: exegeza asupra Ioan 1, 1 îi oferă ocazia de a face lungi digresiuni pentru a demonstra că Tatăl și Fiul au fiecare în sine o existență personală proprie și că Fiul este Dumnezeu cu aceeași îndreptățire ca și Tatăl. Deși Chiril
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
siriană, sub forma unor omilii. Alte fragmente ce se referă la Faptele apostolilor și la epistolele catolice, publicate în PG 74, provin în schimb (așa cum a demonstrat Pusey) din alte opere ale lui Chiril și nu din comentarii propriu-zise. Despre exegeza lui Chiril Așa cum am văzut, Chiril consideră Legea veterotestamentară „model și umbră” a realității care se manifestă în vremea lui Cristos și a Bisericii: acest principiu tradițional, enunțat la începutul scrierii Despre închinare și cult și al Glaphyra, își găsește
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
interpretare literală din cauza defectus litterae, adică a unor reale sau presupuse incongruențe care împiedicau înțelegerea literală a textului și justificau așadar prin însăși existența lor recurgerea la alegorie ca unic procedeu de interpretare; la Chiril acest criteriu nu există și exegeza alegorică se dezvoltă întotdeauna din cea literală. Mai mult, situația e chiar inversă: așa cum explică Chiril la începutul comentariului la Iona, chiar acolo unde tipologia e clară, nu toate trăsăturile unui typos trebuie să trimită în mod necesar la tot
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
întâmpla ca semnificația literală a unei profeții să se refere în parte la evenimente dinaintea lui Cristos și în parte la viața lui Cristos și a Bisericii; iar prima categorie de fapte poate fi pusă și în legătură cu Cristos printr-o exegeză tipologică. Acest lucru se întâmplă, de exemplu, în comentariul la Agheu. În Agheu 1, 5-6 avem tabloul tristei condiții a poporului lui Israel în exil, așa cum e descrisă de Dumnezeu în momentul în care acesta îl lasă să plece cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
propriile principii exegetice care duc la interpretări alegorice legate fie de motive referitoare la istoria și viața Bisericii, fie de tematici morale și spirituale. În ansamblu, Chiril nu iese din făgașul tradiției alegorice alexandrine, însă el extinde în mod semnificativ exegeza literală asupra întregului text biblic și, dimpotrivă, limitează exegeza spirituală care, în orice caz, trebuie să fie corelată cu precedenta. Astfel, el abandonează unele din cele mai vulnerabile aspecte ale exegezei alexandrine și se apropie de exigențele impuse de antiohieni
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
fie de motive referitoare la istoria și viața Bisericii, fie de tematici morale și spirituale. În ansamblu, Chiril nu iese din făgașul tradiției alegorice alexandrine, însă el extinde în mod semnificativ exegeza literală asupra întregului text biblic și, dimpotrivă, limitează exegeza spirituală care, în orice caz, trebuie să fie corelată cu precedenta. Astfel, el abandonează unele din cele mai vulnerabile aspecte ale exegezei alexandrine și se apropie de exigențele impuse de antiohieni. Trebuie spus totuși că articularea dintre diversele niveluri pare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tradiției alegorice alexandrine, însă el extinde în mod semnificativ exegeza literală asupra întregului text biblic și, dimpotrivă, limitează exegeza spirituală care, în orice caz, trebuie să fie corelată cu precedenta. Astfel, el abandonează unele din cele mai vulnerabile aspecte ale exegezei alexandrine și se apropie de exigențele impuse de antiohieni. Trebuie spus totuși că articularea dintre diversele niveluri pare adesea arbitrară și întâmplătoare și Chiril nu atinge nici profunzimea și nici coerența metodologică a unui Origen sau a unui Didim (a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
despre apost. Pavel: P.E. Pusey, S.P.N. Cyrilli archiepiscopi Alexandrini in D. Joannis evangelium, citată, III, pp. 173-440; Cirillo di Alessandria. Commento alla Lettera ai Romani, a c. di V. Ugenti (Collana di testi patr. 95), Città Nuova, Roma 1991. Despre exegeza lui Chiril: A. Kerrigan, St. Cyril of Alexandria, Interpreter of the Old Testament (Analecta Biblica 2), Pont. Universitas Gregoriana, Roma 1952; M. Simonetti, Lettera e/o allegoria, cit., pp. 216-226. c) Opere dogmatice Înainte de controversa nestoriană Deși Alexandria fusese leagănul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1, 4), tema iudeilor este introdusă prin opoziție cu cei ce nu sunt nici iudei și nici creștini; uneori, acestora le sunt rezervate considerații separate unde sunt condamnate cultul aștrilor, idolatria și fatalismul (6), sau politeismul (9). Așa cum am spus, exegeza textelor biblice însoțește dezvolatrea diferitelor tematici; însă, în anumite cazuri, atenția se concentrează asupra interpretării Scripturii: de exemplu, când e vorba despre nașterea și sacrificiul lui Isac, simbol al lui Cristos (5), sau, în general, despre raportul dintre Legea antică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de act oficial îl determină pe autorul lor să aibă mai multă grijă față de stilul de lucru ce se reflectă și în declarațiile în contradictoriu cu care uneori acestea se deschid. Chiril a practicat genuri literare diverse. Dacă în domeniul exegezei contribuția sa pare, în definitiv, limitată - chiar dacă trebuie să recunoaștem importanța istorică a efortului său de a ține cont, în tradiția alexandrină, de necesitatea de revenire la litera textului biblic - pe plan dogmatic, simțul formulelor și capacitatea sa instinctivă de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de litera textului, nu poate justifica „economia”, proiectul de mântuire realizat de Dumnezeu prin intermediul istoriei, care trebuie citit recunoscând în Vechiul Testament o prefigurare a celui Nou, iar în cel Nou o împlinire a celui Vechi. De aici și necesitatea unei exegeze alegorice. Pe de altă parte, pentru Macarie, exegeza literală corespunde excesivei insistențe asupra umanității lui Cristos, în sensul schemei antiohiene Logos/anthropos, el preferând, prin opoziție, schema Logos/sarx; refuză totuși să atribuie Logosului enunțurile referitoare la suferințele și la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de mântuire realizat de Dumnezeu prin intermediul istoriei, care trebuie citit recunoscând în Vechiul Testament o prefigurare a celui Nou, iar în cel Nou o împlinire a celui Vechi. De aici și necesitatea unei exegeze alegorice. Pe de altă parte, pentru Macarie, exegeza literală corespunde excesivei insistențe asupra umanității lui Cristos, în sensul schemei antiohiene Logos/anthropos, el preferând, prin opoziție, schema Logos/sarx; refuză totuși să atribuie Logosului enunțurile referitoare la suferințele și la moartea lui Cristos, pentru că vede în ele „economii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Adam și pe Eva după păcat, conform Fac. 3, 21; paralela cu Iov 10, 11 îi permite lui Macarie să afirme că e vorba de corpul omenesc actual, în opoziție cu cel luminos de dinainte de păcat. E un tip de exegeză care vine de la Filon și care, potrivit lui Epifanie, fusese ilustrată de Origen. Fragmentele ottoboniene conțin în schimb o interpretare diferită a aceluiași pasaj și provin din secțiunea centrală a unei „istorii a creației” care se găsește la începutul compilațiilor lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
unor noi fragmente catenare de către K. Staab (avem comentariul la 1, 5-2, 5; 5, 12-15, 32). Totodată, tot în catene s-au găsit numeroase fragmente privitoare la Facere, scolii despre Ieșire 26, 35, despre Psalmul 1 și despre profeții minori. Exegeza lui Ghenadie continuă linia analizei literale antiohiene; se observă cu claritate acest lucru când e vorba de textele pe care analiza clasică de tip alexandrin le alegorizează, cum sunt povestea creației și a păcatului în Facerea 1-3. Până și în ce privește
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]