12,343 matches
-
3) și (5) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, autoarea obiecției susține că soluția normativă criticată nu realizează o punere în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 55 din 4 februarie 2020, noile reglementări fiind în contradicție cu exigențele impuse de jurisprudența instanței de contencios constituțional referitoare la înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații, care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 privind securitatea
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
controlului de constituționalitate al Curții Constituționale. Astfel, se reține că aspectele legate de aplicarea legii penale în timp ori de înlăturarea sau modificarea pedepsei intră în marja de apreciere a legiuitorului, însă aceasta este condiționată de respectarea principiilor, valorilor și exigențelor constituționale, conform art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) și (3) lit. h) din Legea fundamentală, reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, a pedepselor și a regimului executării acestora reprezintă apanajul Parlamentului
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
cele statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 51 din 16 februarie 2016 și nr. 55 din 16 februarie 2022. Din această perspectivă, se susține că examinarea dispozițiilor criticate relevă omisiunea legiuitorului de a adopta o reglementare care să respecte exigențele constituționale, cu consecința persistenței în legislație a unei carențe legislative reflectate în absența unei reglementări complete a autorității/instituției/ organismului îndrituite/îndrituit să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise potrivit Codului de procedură penală. ... 12. Autorul obiecției susține, totodată, că
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
întâi posibilitatea să ia cunoștință de conținutul suporturilor/proceselor-verbale de redare. ... 30. De asemenea, Guvernul apreciază că dispozițiile art. I pct. 38 din legea criticată, prin care se introduc două alineate noi la art. 345 din Codul de procedură penală, respectă exigențele constituționale, asigurând un just echilibru între interesul aflării adevărului și necesitatea respectării dreptului la un proces echitabil. Reține că, din considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 21 din 18 ianuarie 2018, rezultă că în cazul probelor ce constituie informații clasificate instanța
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
poate fi acceptată într-un stat de drept, o atitudine contrară fiind de natură să conducă la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție. ... 31. De asemenea, Guvernul apreciază că dispozițiile art. I pct. 34 din legea criticată respectă exigențele constituționale prevăzute în cuprinsul art. 24 alin. (1) și al art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. În acest sens reține că, prin Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, instanța de control constituțional nu a stabilit în sarcina
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 50. Cu privire la faptul că nu a fost motivată neacceptarea observațiilor din avizul Consiliului Legislativ, în concordanță cu art. 10 alin. (4) teza a doua din Legea nr. 24/2000, Curtea reține că această exigență nu are relevanță constituțională, ci ține de modul de lucru al Parlamentului și îndeplinirea sau neîndeplinirea acestei condiții de procedură nu afectează constituționalitatea legii. Totodată, critica referitoare la faptul că în activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Orice persoană față de care s-a dispus în mod nelegal sau injust, în cursul procesului penal, o măsură privativă de libertate are dreptul la repararea pagubei suferite, în condițiile prevăzute de lege. »“ Se susține că dispozițiile criticate nu întrunesc exigențele art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât termenul „orice“ din sintagma „orice persoană“ este neclar, iar folosirea noțiunii „injust“ în cuprinsul aceluiași articol este improprie terminologiei specifice utilizate în materie penală. ... 59. Cu privire la introducerea termenului „injust“ în cuprinsul
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. Prin urmare, Parlamentul are obligația de a legifera în acord cu dispoziția constituțională citată, care presupune, printre altele, asigurarea standardelor de claritate și previzibilitate a normelor juridice. Or, prin raportare la exigențele constituționale anterior referite, Curtea constată că reglementarea în mod distinct a momentului de la care începe să curgă termenul de formulare a plângerii, după cum efectuarea informării/prezentării conținutului suporturilor și a proceselor-verbale a avut loc înainte de rezolvarea cauzei, respectiv
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
care nulitatea absolută poate fi ridicată. Soluționarea cauzei întrun termen rezonabil se circumscrie unui scop legitim, iar reglementarea unei noi structuri a procesului penal determină și justifică opțiunea legislativă criticată. ... 115. Totodată, Curtea reține că impunerea, prin lege, a unor exigențe cum ar fi instituirea unor termene sau condiții procesuale, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă constituie condiționări ale accesului liber la justiție, are o solidă și indiscutabilă justificare prin prisma finalității urmărite, constând în limitarea
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
observă că, potrivit art. I pct. 38 din legea criticată, accesul la informațiile clasificate este dispus de judecătorul de cameră preliminară, în acord cu soluția și considerentele deciziei precitate. De asemenea, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței instanței de la Strasbourg, exigențele Convenției sunt respectate și atunci când acuzatului nu i s-a permis accesul personal la dosarul cauzei, însă acest drept i-a fost acordat avocatului acestuia (Hotărârea din 19 decembrie 1989, pronunțată în Cauza Kamasinski împotriva Austriei, paragraful 88). Această
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
sunt respectate și atunci când acuzatului nu i s-a permis accesul personal la dosarul cauzei, însă acest drept i-a fost acordat avocatului acestuia (Hotărârea din 19 decembrie 1989, pronunțată în Cauza Kamasinski împotriva Austriei, paragraful 88). Această ultimă exigență pe care jurisprudența Curții europene o consideră îndeplinită în legătură cu dreptul inculpatului de a fi informat cu privire la actele/documentele/materialele aflate la dosarul cauzei nu poate fi nicidecum interpretată în sensul că avocatul acuzatului se substituie în dreptul acestuia
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
neconstituționalitatea unei norme de incriminare. În acest sens, Curtea reține Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017, paragraful 44, prin care s-a stabilit, în privința exigențelor materiale de care este ținut legiuitorul în materie penală, că acesta are competența de a incrimina fapte care prezintă o amenințare la adresa valorilor sociale ocrotite prin textul Constituției, expresie a caracterului de stat de drept și democratic, sau de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
este una absolută (a se vedea și Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014). Astfel, măsurile de politică penală trebuie să fie promovate în respectul valorilor, exigențelor și principiilor consacrate prin Constituție și asumate în mod expres și neechivoc de către Parlament. De aceea, Curtea subliniază permanent în deciziile sale faptul că incriminarea/ dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
De aceea, Curtea subliniază permanent în deciziile sale faptul că incriminarea/ dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale (Decizia nr. 683 din 19 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, paragraful 16, și ad similis Decizia nr. 54 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
imposibilitate de a prevedea toate situațiile juridice lasă judecătorului, învestit cu puterea de a spune dreptul, o parte din inițiativă. Astfel, în activitatea sa de interpretare a legii, judecătorul trebuie să realizeze un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, fără a avea competența de a legifera, prin substituirea autorității competente în acest domeniu“. Curtea a mai constatat că, „în virtutea textelor constituționale menționate, Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art. 115
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării unitare de către instanțele judecătorești. Acest fapt nu presupune însă că instanța supremă se poate substitui Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat, dar implică anumite exigențe constituționale ce țin de modalitatea concretă în care se realizează interpretarea (Decizia nr. 198 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 15 iulie 2019, paragraful 24, sau Decizia nr. 653 din 17
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
retroactivă apelând la o ficțiune juridică. Ficțiunea juridică este o creație a legiuitorului pentru a justifica o anumită opțiune legislativă, stabilind deliberat reguli de drept contrare realității juridice ori ignorând sau deformând concepte din instrumentarul dreptului, prin abatere de la exigențele logice și de la efectele juridice obișnuite, în scopul inovării sau adaptării normelor juridice, corespunzător imperativelor sociale, și al producerii unor consecințe juridice determinate (Ion Deleanu - Ficțiunile juridice, Ed. All Beck, 2005, București, p. 55). Însă ficțiunea juridică trebuie să
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
din Măgurele, județul Ilfov, într-o cauză având ca obiect pretenții solicitate pentru neexecutarea unor obligații contractuale (erori de proiectare) stabilite printr-un contract administrativ. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă exigențele unui proces echitabil, statuate în art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție, întrucât prin aplicarea mutatis mutandis a ipotezei procedurii de control de legalitate a emiterii actului administrativ unilateral, respectiv extinderea acesteia asupra efectelor civile ale drepturilor și obligațiilor corelative
DECIZIA nr. 90 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271162]
-
Legea nr. 554/2004], termen calculat de la data procesului-verbal de conciliere [maximum 6 luni de la încălcarea obligației contractuale]. De asemenea, se susține că textele de lege criticate au un caracter echivoc, ambiguu și lipsit de claritate, aspect ce contravine exigențelor referitoare la calitatea legii, prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 7. Tribunalul Ilfov - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, arătând că normele legale criticate sunt ambigue, neclare și imprevizibile, deoarece nu sunt corelate cu normele
DECIZIA nr. 90 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271162]
-
controlului de constituționalitate asupra măsurilor adoptate. Astfel, Curtea a constatat că incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni ține de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și exigențelor constituționale. De asemenea, Curtea a constatat că
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. În acest sens, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, Curtea putând cenzura opțiunea legiuitorului numai dacă aceasta contravine principiilor și exigențelor constituționale. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, respectarea Constituției este obligatorie, așadar, Parlamentul nu își poate exercita competența de incriminare și de dezincriminare a unor fapte antisociale decât cu respectarea normelor și
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
nu fi judecat sau pedepsit de două ori din Protocolul nr. 7 la Convenție. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că textul criticat nu contravine nici art. 23 alin. (12) din Constituție, astfel cum acestea sunt interpretate prin prisma exigențelor textelor convenționale antereferite. ... 20. Prin urmare, Curtea a constatat că nu pot fi reținute criticile autorului excepției de neconstituționalitate, în sensul că aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni ar presupune aplicarea a două pedepse pentru aceeași faptă, cu încălcarea principiului
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
de procedură (Hotărârea din 9 decembrie 1994, pronunțată în Cauza Ruiz Torija împotriva Spaniei, paragrafele 29 și 30). ... 22. Curtea Constituțională a reținut că, în jurisprudența sa, a statuat că obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, exigență a art. 21 alin. (3) din Constituție și a art. 6 paragraful 1 din Convenție (Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, paragraful 173). În aceeași
DECIZIA nr. 52 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271196]
-
pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate, norma de referință trebuie să fie de rang constituțional pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicție între hotărârile menționate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției, pe de altă parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere
DECIZIA nr. 255 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271198]
-
referitoare la previzibilitatea legii, întrucât salarizarea angajaților va fi diferită de la an la an, potrivit hotărârii consiliului local. Prevederile legale criticate sunt neconstituționale întrucât încalcă principiul securității juridice, care trebuie privit în întreaga sa dimensiune, cuprinzând, în principal, următoarele exigențe: neretroactivitatea legii, accesibilitatea și previzibilitatea acesteia. ... 13. Se afirmă, în esență, că art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă art. 41 și 47 din Constituție, întrucât salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă și reprezintă contraprestația angajatorului în raport
DECIZIA nr. 113 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271266]