5,246 matches
-
Herseni), București, 1966; Portrete, cărți, idei. Studii de literatură universală, București, 1966; Prelegeri de estetică, îngr. Ion Pascadi, București, 1972; Scrieri, vol. I-III, îngr. și pref. N. Tertulian, București, 1972-1981, vol. IV-VII, îngr. și pref. Florin Mihăilescu, București, 1988-1989; Explicarea omului, îngr. N. Tertulian, pref. Florin Mihăilescu, București, 1996; Fenomenul românesc, îngr. și introd. Constantin Schifirneț, București, 1997. Traduceri: Lu Sin, Opere alese, I-II, pref. Ion Vitner, București, 1959-1962 (în colaborare cu Ioana Ralea). Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit.
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
transcendentală sunt contestate, studii empirice dovedind că inclusiv criterii și norme morale (just - injust) sunt o construcție psihologică a actorilor sociali în funcție de parametrii situației, natura și scopul activității, consecințele anticipate. Construcțiile sunt, așadar, contextuale. În versiune reducționistă se ajunge la explicarea prin formula alegerii variantei optime (raționale) de atingere a scopului, ținând seama de costuri și beneficii. Asupra acestei probleme vom reveni. R. Boudon (1994) crede că abordarea cognitivistă de factură neo-weberiană poate rezolva tensiunea epistemică dintre universal și contextual, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a relațiilor acestuia în mediul social, și mai puțin la o analiză culturală și istorică a rolului structurilor axiologice. Sistemul de valori și norme proprii unei culturi sau unui grup reprezintă probabil conceptul cu cea mai mare semnificație epistemologică în explicarea raportului dintre grupuri (societate) și profilurile de personalități individuale. Dezirabilul social, concepțiile - cerințe despre cum trebuie să arate un om normal al culturii (comunității) respective - tind să afecteze, prin mecanisme complexe, înseși structurile mai stabile ale personalității, ca temperamentul și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comportamentale este cel de normă, multă vreme cel de valoare fiind total neglijat. Antropologii culturali, în schimb - analizând îndeobște societăți mai simple și uniformizate -, au mizat mult pe „valorile dominante” ale unui context comunitar (incrustate în „personalitatea de bază”), pentru explicarea acțiunilor sociale. Merită reținută în acest sens distincția operată de R. Linton (1968) între modelul ideal al unei culturi, concepția despre cum ar trebui să fie și să se comporte membrii ei, și modelul real, adică modul cum se comportă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
consonantă cu actele comportamentale efectuate, deci după secvența cauzală comportament - cogniție - atitudine (Cooper și Fazio, 1984, apud Eagly și Chaiken, 1998). D. Bem (1967) afirmă că nici nu e nevoie să se recurgă la teoria disonanței cognitive (și autojustificare) pentru explicarea concordanței atitudine/comportament, întrucât atitudinile sunt rezultatul autopercepției (percepția propriului comportament). Adică, așa cum noi deducem, de regulă, atitudinile altora din ceea ce ei fac, tot așa se întâmplă și în cazul atitudinilor proprii: ne definim și autoatribuim o atitudine oarecare din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
scontează destul de mult psihologia cognitivă contemporană. Dar, în fond, aceste mecanisme se suprapun în considerabilă măsură pe ceea ce de multă vreme omenirea numește obișnuințe sau deprinderi, fenomen luat în serios de P. Bourdieu (1999) sub formula de „habitusuri” chiar în explicarea macrosocialului (vezi Iluț, 2000). „Habitusul” a fost introdus însă ca un factor deosebit de important în modele atitudinal-comportamentale care încearcă să prindă sintetic atât cele două orientări (atitudinea față de obiect și atitudinea față de comportament), cât și alte componente ale configurației în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai bune predicții pentru un comportament prosocial, să notăm că orice cercetare empirică, oricât de rafinat ar controla statistic variabilele puse în joc, este limitată prin faptul că poate omite ab initio unele variabile cu totul relevante în descrierea și explicarea fenomenului respectiv, în cazul nostru conduitele prosociale. Studiul citat mai sus a luat în considerare mai multe variabile prezentate în literatura de specialitate ca buni predictori. Au rămas pe dinafară unele legate de experiențele de viață anterioare, de structura biopsihică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și Finkelstein, 1998), alături de locul de control intern (Guagnano, 1995) și, în general, portretul personalității altruistice. Alături de și în consonanță sau chiar în concurență cu personalitatea altruistică, D. McAdams și colaboratorii săi (1997) propun ca pe un concept central în explicarea comportamentelor prosociale mai largi și de lungă durată conceptul de generativitate. Acesta desemnează, în esență, interesul și atașamentul indivizilor adulți de a întreprinde cât mai multe lucruri bune pentru generațiile viitoare. Indivizii cu un coeficient înalt de generativitate sunt preocupați
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prin agresivitate - mulți cad în resemnare și melancolie -, după cum nu toate actele de violență au ca substrat frustrarea - personalul militar în război și sportivii, de exemplu. Frustrarea rămâne însă și în viziunea contemporană din psihologia socială un factor important în explicarea violenței și a comportamentelor sociale. El a fost integrat într-o schemă mai generală, cea a motivației ce trimite la agresivitate, motivație în centrul căreia se situează mânia și un nivel de activism neuropsihic (arousal) ridicat. Starea psihică de afectare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la eschivarea celorlalți, cu două nuanțe importante: a) exprimă faptul că ești de-a dreptul înșelat și, de aici, b) că nu ești suficient de vigilent și descurcăreț (inteligent chiar), deci sunt afectate și imaginea, și prețuirea de sine. Pentru explicarea efectului de eschivare sau lenevire socială se recurge la teoria impactului social, care utilizează ca un concept-cheie „responsabilitatea difuză” (Latané, 1981). Respectiva teorie susține că, pe măsură ce numărul membrilor crește, descrește responsabilitatea față de îndeplinirea sarcinii, aceasta și pentru că fiecare participant se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ori până la sacrificiul suprem. Să remarcăm în final că atât paradigma facilitării sociale, cât și cea a lenevirii se refereau la performanța individuală și colectivă în condiția prezenței altora. După cum s-a văzut, există două elemente cruciale ce intervin în explicarea acestor fenomene: excitabilitatea (arousal) și posibilitatea evaluării contribuției personale. Dacă introducem o a treia variabilă importantă - dificultatea sarcinii -, putem integra cele două paradigme într-o schemă sintetică (vezi figura 8). Diagrama rezumă câteva constatări având ca fundament și studii experimentale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fi total disperat dacă... m-ar părăsi”. Pentru simțul comun, faptul că oamenii se îndrăgostesc apare ca un lucru firesc - mai puțin acceptabil când e vorba despre persoane în vârstă - și este luat mai degrabă ca o variabilă independentă în explicarea unor comportamente cum ar fi neglijarea sau părăsirea familiei ori insuccesele școlare și profesionale. La fel se întâmplă și în discursurile științifice, dar aici s-a pus cu seriozitate și întrebarea cum de ajungem să ne îndrăgostim, uneori atât de pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
puterea (politică, economică, culturală etc.) și interesele (preferințele) beneficiarilor joacă un rol foarte important. Străduința unora dintre promotorii TAR este, așadar, să nu considere - așa cum se întâmplă în practica sociologică obișnuită - normele ca fiind variabile independente, deus ex machina, în explicarea socialului, ci să demonstreze geneza și funcționarea lor prin interacțiunile individuale și prin feedback-ul norme - acțiuni individuale. În ce măsură reușesc? Mă voi opri la a extrage, din panoplia observațiilor critice ce se aduc, una de semnificație mai largă și cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dacă nu sunt încorporate în strategii care să cuprindă „schimbarea contextului de stimuli”, apelul direct și concret la motivațiile și interesele individuale. Este de reținut pe această linie că inclusiv fenomenele mass-media ce au ca obiectiv aducerea la cunoștință și explicarea unor procese și probleme sociale prin talk-show-uri cu experți nu dau de cele mai multe ori rezultatele scontate, printre altele și din cauza fenomenului de expunere selectivă. Un spor de eficiență îl deține prezentarea de cazuri concrete de reușită (în afaceri, de pildă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sursă conflictul de interese reale, diminuându-se sau chiar eliminându-se pe măsură ce interesele sunt satisfăcute și, mai pronunțat, atunci când membrii grupurilor adverse sunt implicați în scopuri comune, supraordonate celor de grupuri diferențiate. 4) Teoria învățării sociale mizează foarte mult, în explicarea relațiilor intergrupale, pe socializarea timpurie, atunci când, atât prin observație directă - vezi cum se comportă cei din grupul tău față de alții -, cât și prin normele sociale care ți se inoculează, îți însușești un tipar de gândire și acțiune față de diverse grupuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
raționalistă, fenomenologică, culturalistă, a relaționării persuasive), ca și modelele generale, cum a fost și cel prezentat mai sus, trei reputați specialiști americani în problemă, D. McAdam, S. Tarrow și Ch. Tilly (2001), consideră că ele sunt puțin fructuoase în descrierea, explicarea și înțelegerea mișcărilor sociale, cel puțin a celor pe care ei le numesc „contestatare”. Autorii apreciază că cea mai validă strategie metodologică este de a compara diferite episoade de acest gen petrecute în lume (de exemplu, revolta studenților chinezi din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fi explicația ontologică a lumii, „adevărul penultim”, în spatele căruia se întrezărește, într-o străfulgerare, chipul Creatorului. Pentru exeget, mitul este o „realitate ambiguă”, „echivocă”, a cărei esență antinomică nu poate fi surprinsă cu mijloacele cunoașterii de tip științific. Încercarea de explicare, de definire a mitului de către antropologie și istoria religiilor, în lipsa considerării relației cu adevărul primordial, nu poate duce decât la pierderea irevocabilă a înțelesului originar. Este și motivul pentru care L. îl învinovățește pe Mircea Eliade de a fi „amputat
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
pe care îl folosea în mod curent și, deși a observat că interlocutorii săi arătau mai degrabă nedumeriți, a continuat mesajul în aceleași condiții (abordând chiar un aer superior, deoarece a considerat că „limitații” ăștia nu pot să îl înțeleagă!). Explicarea schimbării a durat foarte mult (cam câte trei ore la fiecare departament) deoarece, vrând să se facă bine înțeles el le-a spus foarte multe lucruri. Cu toate acestea, nu le-a explicat concepte de bază ale schimbării, considerând că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Lorenz, numește efectul pe care îl are acțiunea haosului într-un sistem efectul fluture (Lorenz l-a introdus printr-o metaforă conform căreia o bătaie de aripă a unui fluture în Asia poate să schimbe cursul unei tornade în Texas). Explicarea importanței covârșitoare a acestor factori, mici în aparență, rezidă în faptul că sistemele haotice sunt dependente de feedback; feedback-ul arată cum efectul devine astfel o parte din cauză. Sistemele haotice demonstrează proprietatea de autosimilaritate, conform căreia întregul poate fi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să sporească dimensiunea pozitivă a răspunsului primit de la elevi/studenți; este evident acum considerentul în urma căruia am introdus metoda socratică drept un procedeu în cadrul metodei ascultării interactive. Mai mult, putem extinde sfera eficienței unor astfel de structuri comunicative în sensul explicării acesteia elevilor/studenților și dezvoltării împreună cu ei a unui sistem coerent și adaptat posibilităților proprii de utilizare a structurilor respective chiar de către cursanți, în activitatea de microgrup; o tehnică aparte a metodei socratice (denumită seminarul socratic)- pe care o vom
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pozitivă; autorul citat a exemplificat o astfel de strategie care în timp a devenit parte din cultura uneiorganizații pe care a studiat-o. Raționalizarea se petrecea aici sub forma unui joc de manipulare (Cardon l-a intitulat „retroproiectorul”) care presupunea explicarea, în timpul ședințelor, prin folosirea retroproiectorului, în mod foarte inteligent a cauzelor greșelilor comise; se pierdea astfel foarte mult timp și energie în găsirea unor motivații care să diminueze efectul erorilor, lucru care conducea firesc la alocarea de foarte puțin timp
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pre-grup de practicare și interiorizare a cerințelor rolurilor de către cursanți. Acest lucru este posibil prin utilizarea unor tehnici de jucare a rolurilor (role-playing), tehnici detaliate de către Richard și Patricia Schmuck în opt etape: - selectarea problemei; - încălzirea (exersarea); - stabilirea scenei prin explicarea situației, descrierea rolurilor participanților și explicarea rolurilor audienței; - „legiferarea”; - analiza și dezbaterea; - evaluarea; - relegiferarea jocului de rol; - generalizarea în viața de zi cu zi a clasei de elevi/grupei de studenți (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 103). Cross vede tehnica jocurilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cerințelor rolurilor de către cursanți. Acest lucru este posibil prin utilizarea unor tehnici de jucare a rolurilor (role-playing), tehnici detaliate de către Richard și Patricia Schmuck în opt etape: - selectarea problemei; - încălzirea (exersarea); - stabilirea scenei prin explicarea situației, descrierea rolurilor participanților și explicarea rolurilor audienței; - „legiferarea”; - analiza și dezbaterea; - evaluarea; - relegiferarea jocului de rol; - generalizarea în viața de zi cu zi a clasei de elevi/grupei de studenți (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 103). Cross vede tehnica jocurilor de rol, într-un mod direct
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Dispensabilul). Rolurile pot să aibă efecte pozitive sau negative asupra grupului. Dezvoltarea pozitivă a unor roluri este posibilă prin utilizarea unor tehnici de jucare a rolurilor, tehnici care se desfășoară în următoarele etape: selectarea problemei, încălzirea (exersarea), stabilirea scenei prin explicarea situației, descrierea rolurilor participanților și explicarea rolurilor audienței, „legiferarea”, analiza și dezbaterea, evaluarea, relegiferarea jocului de rol, generalizarea în viața de zi cu zi a grupului. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. La teoria conducerii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pozitive sau negative asupra grupului. Dezvoltarea pozitivă a unor roluri este posibilă prin utilizarea unor tehnici de jucare a rolurilor, tehnici care se desfășoară în următoarele etape: selectarea problemei, încălzirea (exersarea), stabilirea scenei prin explicarea situației, descrierea rolurilor participanților și explicarea rolurilor audienței, „legiferarea”, analiza și dezbaterea, evaluarea, relegiferarea jocului de rol, generalizarea în viața de zi cu zi a grupului. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. La teoria conducerii am gândit următorul exercițiu, care implică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]