57,797 matches
-
Consilier la Comisia de Politică Externă a Camerei Deputaților. Activitatea didactică și științifică 1990-1993, a predat cursuri de Drept internațional la Universitatea Nicolae Titulescu, la Universitatea Dimitrie Cantemir și la Școala Naționala de Studii Politice și Administrative; 1993-1997, a făcut expuneri pe teme privind Drepturile omului la Universitatea din Lund (Suedia), la Centrul pentru Drepturile Omului din Copenhaga și la Institutul Regal privind drepturile omului din Oslo; 1997-2001, a ținut cursuri privind statutul minorităților potrivit Dreptului internațional contemporan la Institutul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
prietenă a Albaniei. Albania nu va uita acest lucru și o va răsplăti iubind pe valahi și acordând acestora un tratament bun" (Poemul "Albania" ce a fost tipărit la București, în 1899 și citat de scriitorul albanez Agim Shehu în expunerea făcută la postul de radio Tirana, la 5 iunie 1994). Stima și considerația poporului albanez față de România s-au consolidat în perioada menționată și datorită activității Ambasadei României, care a organizat numeroase manifestări: convorbirile ambasadorului cu oficialitățile albaneze, cu oameni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Petersburg, München, Sofia, Salonic, Roma, Bratislava, Birmingham, Trieste, Haga, Copenhaga, Salzburg. Temele au vizat probleme interne și internaționale tratate în lumina dreptului internațional. Conferințe și întâlniri internaționale în domeniul științific, economic și al relațiilor internaționale Toate acestea însumează peste 250 expuneri pe teme din cele menționate mai sus, care au fost preluate de presa de specialitate din țară sau străinătate. Lucrări științifice Aceste lucrări, peste 40, publicate în presa de specialitate din țară și străinătate se referă îndeosebi la dreptul național
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și "Jurnal egiptean" (București, 1988). A colaborat la diferite ziare și reviste, publicând materiale despre relațiile României cu alte state, despre evenimente și acțiuni internaționale (de exemplu, despre măsuri de creștere a încrederii (C.B.M., securitatea și cooperarea europeană). A prezentat expuneri și conferințe în U.R.S.S., Malaiezia, Canada, a acordat numeroase interviuri îndeosebi în Venezuela și Malaiezia, a participat la conferințe și emisiuni radiofonice și de televiziune. Diverse Este membru al A.D.I.R.I., membru fondator al "Casei Americii Latine", membru fondator
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
autorităților românești; pregătirea de proiecte de documente ce urmau a fi adoptate cu ocazia vizitelor oficiale ale ministrului în alte țări sau ale omologilor săi în România (tratate, convenții, protocoale, comunicate sau informații de presă etc.), precum și proiecte de discursuri, expuneri, interviuri etc.; punctaje pentru contactele și discuțiile ministrului cu diferite delegații oficiale în vizită în România, cu ambasadorii acreditați la București, cu ambasadorii români aflați în concediu, pe probleme politice, economice, sociale etc. A făcut parte din delegațiile conduse de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pentru prima oară din țară, în Elveția, la o conferință internațională neguvernamentală. La Clarens, după prima sa intervenție, privind concepția română asupra securității europene și a legăturilor cu necesitatea dezarmării, Yves Lagier, reprezentantul Franței îl felicită pentru consistența și claritatea expunerii și îi reproșează că a vorbit în engleză, afirmând că se aștepta să folosească limba franceză. Îi răspunde, în franceză, aducând omagii sincere "limbii culturii". În delegațiile de la Helsinki și Geneva, a fost diplomatul cu cel mai mic grad, Secretar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Internaționale, intitulată "Romanian Journal of International Studies". Autor a numeroase studii, articole, comunicări științifice, precum și intervenții la conferințe și reuniuni internaționale, publicate în România sau în străinătate, respectiv, reflectate în documente oficiale ale organizațiilor internaționale (de ordinul sutelor). A făcut expuneri, prelegeri pe teme ale relațiilor internaționale și politico-diplomatice la universități românești și străine, precum și la Academia Diplomatică. Este inclus în Who's Who în the United Nations and Related Agencies, Arno Press, New York, 1975. De asemenea, figurează în Enciclopedia Who
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
radio și televiziune, precum și în publicațiile locale, ocazii care au fost din plin folosite pentru a face cunoscute realități românești, precum și posibilitățile de cooperare cu România, mai ales în domeniul economic. Totodată, pe aceleași teme, a ținut și numeroase prelegeri/expuneri la universități, centre de pregătire profesională, institute de cercetări în probleme internaționale, cât și la mari companii economice. Constatând că marea majoritate a populației coreene avea extrem de puține cunoștințe despre România și că, în multe cazuri, ele erau neesențiale sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Workshop on North Korea and the Cold War", la care au fost prezenți numeroși specialiști în probleme coreene, de la institute de cercetare private, cât și de la agenții guvernamentale din S.U.A., Coreea de Sud și țări din Europa de Est. În cadrul seminarului a făcut o expunere cu privire la relațiile dintre România și R.P.D. Coreeană și viziunea sa asupra evoluției situației din Coreea de Nord și, totodată, a avut un profund și extrem de interesant schimb de păreri și informații cu cei prezenți în probleme privind situația din Peninsula Coreeană și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
comentarii și analize privind diferite aspecte ale politicii externe promovate de statul român, cu precădere în revistele și publicațiile Lumea, Analele de Istorie, Magazin Istoric, abordând în special problematica securității și cooperării europene, sub aspectul implicării opiniei publice. A ținut expuneri și prelegeri pe probleme de politică externă în institute de învățământ superior din România Cu ocazia stagiului de perfecționare, efectuat la sediul Organizației Internaționale a Muncii din Geneva, a conferențiat despre situația economică și socială din România. În timpul misiunii diplomatice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Slovacă și vizite oficiale, la același nivel, ale unor delegații cehoslovace, cehe și slovace în România. Pentru delegațiile oficiale române, a elaborat materiale privind relațiile româno-cehoslovace, politico-diplomatice, economice, cultural-științifice, situația internă și politica externă a Cehoslovaciei, proiecte de punctaje pentru expuneri ale șefilor de delegații române și proiecte de alocuțiuni ale acestora, prezentate în cadrul vizitelor oficiale. A participat la negocierea unor tratate, acorduri, convenții, protocoale privind relațiile româno-cehoslovace, româno-cehe și româno-slovace. b) La Direcția de analiză și sinteză, a elaborat, pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
polonistul român le-a consacrat reconstituirii vieții și operei Sfântului Părinte, Receptarea Papei Ioan Paul al II-lea în România sau despre intrarea Pontifului în conștiința românilor are un regim aparte. Deși continuă informațional pe alte paliere, ca și celelalte, expunerea monografică amintită, materia înfățișată și structura acesteia sunt acum subordonate altor criterii, lucrarea înscriindu-se precumpănitor în tipologia studiilor comparatiste. Chiar dacă și aici se fac simțite, e drept, într-o măsură mai restrânsă, și procedeele istoriei literare sau al altor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
profit. Transparența este necesară deoarece neregulile și/sau performanțele slabe se întâmplă de cele mai multe ori în spatele ușilor închise. Când faptele sunt la vedere, sunt deschise opiniei publice și supuse constatărilor justificate ale specialiștilor, există șanse mai mari să se amelioreze. Expunerea publică a propriilor acțiuni și decizii în vederea examinării lor de către mass-media contribuie la îmbunătățirea comportamentelor și a performanței. De regulă, transparența este un principiu fundamental pentru organizațiile care vor să învețe. Fără deschidere nu există evoluție și performanță, nu putem
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și st ad iu l ac țiu ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu nd ar e Probabilitate Impact Expunere Probabilitate Impact Expunere 2 3 4 5 6 7 18 9 10 11 12 11 3 11 4 11 5 16 1. De zv ol ta re a u ne i st ra te gi i u ni ta re
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
iu l ac țiu ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu nd ar e Probabilitate Impact Expunere Probabilitate Impact Expunere 2 3 4 5 6 7 18 9 10 11 12 11 3 11 4 11 5 16 1. De zv ol ta re a u ne i st ra te gi i u ni ta re în do m
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
poate fi eliminat în totalitate fără urmări, și nici nu este indicat. Inițial, riscul rezidual este egal cu riscul inerent, dar începe să scadă prin aplicarea sistemelor de control; Capitolul 3. Managementul riscului 225 - apetitul de risc reprezintă nivelul de expunere la risc pe care organizația este dispusă să îl accepte, respectiv riscul tolerat de organizație, adică riscul rezidual. Apetitul de risc definește modul cum privim riscul rezidual, după ce l-am administrat în baza strategiei adoptate și dacă este acceptabil sau
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
structurile din subordine sau de la nivel local, atunci când organizația are structuri teritoriale. Registrul riscurilor este structurat pe obiective și/sau compartimente la care se atașează riscurile și responsabilul cu aceste riscuri. Riscurile acestea reprezintă riscurile inerente la care se evaluează expunerea la risc, prin realizarea produsului dintre probabilitate și impact. Pentru stăpânirea riscurilor, proprietarul/responsabilul riscurilor trebuie să adopte o strategie de control, respectiv tolerarea, tratarea, transferarea sau încetarea activităților. Desigur, cel mai frecvent se adoptă strategia de tratare a riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
l ac țiu ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu n da re Ob se rv ații Probabilitate Impact Expunere Probabilitate Impact Expunere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1. Re lați i c u pu bl icu l In fo rm ar e co re ct ă Di
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu n da re Ob se rv ații Probabilitate Impact Expunere Probabilitate Impact Expunere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1. Re lați i c u pu bl icu l In fo rm ar e co re ct ă Di st or siu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
l ac țiu ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu n da re Ob se rv ații Probabilitate Impact Expunere Probabilitate Impact Expunere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 pr oc ed ur i 6. Fi na nc iar , bu ge ta r, pa tri m on ial . Bi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ni i Ri sc re zid ua l la d at a ul tim ei re viz ui ri Ev en tu ale ris cu ri se cu n da re Ob se rv ații Probabilitate Impact Expunere Probabilitate Impact Expunere 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 pr oc ed ur i 6. Fi na nc iar , bu ge ta r, pa tri m on ial . Bi ro ul d
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
T ER IT OR IA LE Guvernanța corporativă 232 Sistemele de control eficiente pentru evaluarea impactului și probabilității riscurilor-cheie, specificate de managementul de linie în Registrul riscurilor, la cererea Consiliului de administrație, contribuie la informarea cu privire la activitățile întreprinse pentru administrarea expunerilor la riscuri. La rândul său, Consiliul de administrație, ulterior, verifică și modul de funcționare a sistemului de control intern în procesul managementului riscului, care se confruntă și el cu anumite limite. Pentru atenuarea eventualelor disfuncțiuni ale sistemului de management al
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
benefică mai ales în cazul riscurilor financiare sau patrimoniale și poate fi făcută printr-o asigurare sau prin plata unei terțe părți care să găsească o altă modalitate de asumare a riscului. Transferarea riscurilor se poate realiza fie prin reducerea expunerii la risc, fie pentru că o altă organizație este mai capabilă sau specializată în gestionarea unor astfel de riscuri. În general, nu se pot transfera riscurile legate de reputație, de brandul organizației, astfel există și riscuri netransferabile sau netransferabile integral. În
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
2002, prin publicarea Legii Sarbanes-Oxley, în SUA, care implementează responsabilitatea personală de la vârful companiilor prin aderarea la reguli și demonstrarea acestui fapt. Standardul 2110 al IIA prevede: „Activitatea de audit intern ar trebui să asiste organizația în identificarea și evaluarea expunerilor majore la riscuri și să contribuie la îmbunătățirea managementului riscurilor și a sistemelor de control.” Totodată, IIA prezintă și legătura dintre managementul riscurilor și guvernanța corporativă 49 astfel: „Managementul riscurilor este elementul fundamental al guvernanței corporative. Managementul este responsabil pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Identificarea riscurilor KPIs ERM Analiză riscuri RI RI RI Guvernanța corporativă 310 Modelul holistic al managementului riscurilor Valoarea adăugată a muncii de audit trebuie să apară prin îmbunătățirea oportunităților de a atinge obiectivele organizației, identificarea dezvoltărilor operaționale și/sau reducerea expunerii la risc atât pentru serviciile de asigurare, cât și pentru cele de consultanță. Modelul propus este un model general și cuprinzător care se bazează pe toate elementele prezentate în celelalte modele și care apelează la o paletă mai largă de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]