3,439 matches
-
de fair-play. XVI. IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE Secolul XXI a marcat un punct de cotitură în evoluția conceptelor de educație formală și non formală, aflate din ce în ce mai frecvent în centrul discursului educațional internațional. Pe plan european inițiativa promovării activității educative școlare și extrașcolare aparține Consiliului Europei prin Comitetul de Miniștri care și-a concretizat demersurile în recomandările adresate în acest domeniu statelor membre. Cel mai relevant document îl constituie Recomandarea din 30 aprilie 2003, care menționează direcțiile de acțiune referitoare la recunoașterea statutului
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Miniștri care și-a concretizat demersurile în recomandările adresate în acest domeniu statelor membre. Cel mai relevant document îl constituie Recomandarea din 30 aprilie 2003, care menționează direcțiile de acțiune referitoare la recunoașterea statutului echivalent al activității educative școlare și extrașcolare cu cel al educației formale din perspectiva contribuției egale la dezvoltarea personalității copilului și a integrării lui sociale. De ce e nevoie de activități extrașcolare? Această formă de educație a fost definită ca: „orice activitate educațională, intenționată și sistematică, desfășurată de
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
2003, care menționează direcțiile de acțiune referitoare la recunoașterea statutului echivalent al activității educative școlare și extrașcolare cu cel al educației formale din perspectiva contribuției egale la dezvoltarea personalității copilului și a integrării lui sociale. De ce e nevoie de activități extrașcolare? Această formă de educație a fost definită ca: „orice activitate educațională, intenționată și sistematică, desfășurată de obicei în afara școlii tradiționale, al cărei conținut este adaptat nevoilor individului și situațiilor speciale, în scopul maximizării învățării, cunoașterii și minimalizării problemelor cu care
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
azuriu, fără pic de pată de nor. Regret acele ocazii când mă solicitai și eu nu puteam veni, regret unele ocazii când te întrebam “ce necazuri ai, poate te pot ajuta cumva” și tu tăceai. Eu făcusem cândva niște cursuri extrașcolare de canto clasic. Aveam, acum e târziu pentru a mai cânta (și totuși, câteodată mai fredonez vreun șlagăr agățat demult acolo, în mintea mea) o voce de tenor liric, destul de lucrată. Tu, Gică, nu ai avut nevoie de așa ceva, pentru că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
selectarea și preluarea acesteia În vederea integrării ei În structuri cognitive. Apare necesară o acțiune sistematică din partea școlii În direcția selectării, structurării și Înțelegerii de către elevi a informației transmise În procesul didactic, cal și a aceleia dobândite de elevi pe filiere extrașcolare. Istoria ca știință umanistă și socială având un câmp larg de cercetare, poale dezvolta multilateral capacitatea de gândire și Înțelegere a elevilor, cu condiția de a realiza În predare corelarea interdisciplinară cu toate obiectele de studiu din planul de Învățământ
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
facem pe elevi să caute În biblioteci noi mărturii ale existenței noastre În spațiul danubiano-pontic, atunci truda noastră n-a fost În zadar. Ei vor deveni pasionați ai cunoașterii istoriei noastre. Ei vor fi cei care vor vrea prin activități extrașcolare să participe la cinstirea eroilor neamului și să vibreze de emoție recitând versurile și transpunându-le apoi În cântec. Să nu uităm că "Țara suntem noi toți; noi toți și ceva mai mult; toată datoria teribilă vine de la cei care
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
memorabile de pe lespedea mormântului eroului necunoscut: "Aici doarme liniștit eroul necunoscut. Pe oasele lui se odihnește pământul României". CAPITOLUL IV ALTE FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE PREDARE ÎNVĂȚARE A CUNOȘTINȚELOR DE ISTORIE IV.l EXCURSIA Este una dintre activitățile extrașcolare frecvent folosite pentru cunoașterea trecutului local și național. Excursia cu caracter istoric se poate organiza În toate localitățile țării pentru că nu există o palmă de pământ care să nu poarte pecetea trecutului nostru. Excursia temeinic organizată și pregătită creează o
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
ei, este anunțată excursia pe care o vor face elevii În nordul Moldovei 2. Pregătirea elevilor. Se realizează Într-o oră specială În care Învățătorul arată scopul excursiei, traseul cu punctele cele mai importante. Se precizează echipamentul adecvat acestei activități extrașcolare, itinerariul excursiei și locul de cazare pentru o noapte. Se stabilește mijlocul de transport autocarul prețul biletelor, banii necesari pentru cazare, pentru vizitarea monumentelor, pentru mici cheltuieli și pentru hrană. Se delimitează itinerarul excursiei: lași Pașcani Suceava Rădăuți Puma Marginea
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
procedezi pentru a mulțumi poporul așa cum a făcut-o Alexandru Ioan Cuza? 6. Realizați un mic careu despre excursia făcută. V. Concluzii. Tema pentru acasă. Folosiți În pregătirea lecțiilor de recapitulare informațiile dobândite În timpul excursiei. IV.2 SERBĂRILE ȘCOLARE Activitățile extrașcolare contribuie la adâncirea și completarea procesului de Învățământ, la dezvoltarea Înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea plăcută și utilă a timpului liber. Conținutul acestor activități nu este stabili de programa școlară, ci de Învățător În funcție de interesele și dorințele elevilor. Având
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
școlii: statut, obiective, activități specifice...................................... .............31 3.1. Rolul și obiectivele generale ale echipei reprezentative de handbal a școlii - școală generală sau liceu ............................................... ..........32 6 Constantin Șufaru 3.2. Statutul, cadrul organizatoric și locul echipei reprezentative de handbal în activitățile extrașcolare ............................................... ....................35 Unitatea de curs 4. Determinarea modelului de joc al unei echipe reprezentative școlare de handbal selecționarea elevilor pentru formarea echipei reprezentative de handbal a școlii generale și liceului....................................... .39 4.1. Conceptul de model de joc aplicat la nivelul
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
de joc pe posturi ale tuturor jucătorilor în atac și în apărare; e. explicarea și precizarea regulilor care vor fi aplicate. Toate acestea vor contribui la desfășurarea cursivă, fluentă a jocului pregătind jocul cu temă din lecțiile următoare, din activitățile extrașcolare care se va derula în mod autonom (autoorganizare, autoarbitrare, autoconducereă, pe puncte, cu evidența strictă a scorului. 2.1.6. Jocuri cu temă specifice handbalului Jocurile cu temă constituie modelele de joc caracteristice, specifice practicării jocului de handbal în lecțiile
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
pentru echipele reprezentative de handbal ale școlii. Handbal III 31 Unitatea de curs 3. Echipa reprezentativă de handbal a școlii: statut, obiective, activități specifice Scopul unității de curs Cunoașterea rolului, statutului și a implicațiilor echipei reprezentative de handbal în activitățile extrașcolare ale elevilor. Obiective operaționale 1. Să cunoască rolul și obiectivele generale ale unei echipe reprezentative școlare de handbal - școală generală sau liceu; 2. Să cunoască statutul organizării, formării, pregătirii și participării în competițiile școlare a echipei reprezentative de handbal. 32
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
echipei reprezentative de handbal. 32 Constantin Șufaru 3.1. Rolul și obiectivele generale ale echipei reprezentative de handbal a școlii - școală generală sau liceu Existența și pregătirea unei echipe reprezentative de handbal a școlii (băieți - feteă se încadrează în activitățile extrașcolare cu potențial educativ-formativ ridicat, determinat de înțelegerea și rezolvarea corectă a rolului și statutului acestei echipe. Prevăzută în instrucțiunile și normativele de curriculum ale educației fizice și sportului în învățământul preuniversitar, formarea unei echipe reprezentative de handbal a școlii, își
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
fi avut loc. Sportul prin competițiile respective își poate etala valențele formativ-educative numai atunci când este bine înțeles ca: misiune, scop, orientare. Handbal III 33 În acest sens echipa reprezentativă de handbal a unei școli trebuie să fie expresia activităților sportive extrașcolare - interne, variate și multiple care să fie nu numai cunoscute de toți elevii și profesorii, ci la care să participe sub o formă sau alta toți elevii și toți profesorii din școala respectivă, iar participarea echipei la o competiție sau
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
catedra de educație fizică, de către toți membrii acesteia cu nominalizarea expresă a cadrului didactic care să răspundă direct de această echipă; 3. Dezvoltarea tradiției practicării jocului de handbal în școală în orele de educație fizică și mai ales în activitățile extrașcolare (competiții și manifestații handbalistice în școalăă; echipa reprezentativă a școlii sau liceului să fie formată și să rezulte din activitățile competiționale interne ale acestora; 4. Perfecționarea sau ameliorarea continuă a tuturor resurselor necesare creșterii performanțelor echipei, respectiv: resursele umane (selecție
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
în competițiile și activitățile sportive să reușească atragerea majorității elevilor școlii odată și cu lărgirea influențelor educative ca mijloace sau forme artistice sau culturale; 7. Atragerea cadrelor didactice de alte specialități și în special al diriginților la toate activitățile sportive extrașcolare, inclusiv la competițiile echipei reprezentative a școlii; 8. Atragerea unor resurse externe din afara școlii, în ameliorarea continuă a condițiilor de pregătire și de participare la competiții a echipei reprezentative de handbal a școlii; 9. Stabilirea unor relații de colaborare cu
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
reprezentative de handbal a școlii; 9. Stabilirea unor relații de colaborare cu cluburile și secțiile de handbal de performanță din localitate sau din apropiere. Handbal III 35 3.2. Statutul, cadrul organizatoric și locul echipei reprezentative de handbal în activitățile extrașcolare Pregătirea unei echipe reprezentative școlare de handbal - școală generală sau liceu - masculină sau feminină, este încadrată în activitățile sportive din școala respectivă, în afara orelor de educație fizică, dar prezentă în aria extracurriculară (plan învățământă al disciplinei, la dispoziția conducerii școlii
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
campionate pe școală care să atragă majoritatea elevilor și cadrelor didactice din școala respectivă, constituie cheia în formarea unei tradiții puternice absolut necesare pentru viitorul echipei reprezentative de handbal. Astfel, echipa reprezentativă de handbal va constitui exponentul tuturor activităților sportive extrașcolare. Având în vedere toate acestea se poate spune că formarea și pregătirea echipei reprezentative școlare de handbal (masculină sau femininăă constituie un proces complex de management și, de buna lui desfășurare depinde succesul echipei în competițiile specifice. Obiectivul general sau
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
direcții ale interdisciplinarității: 1. la nivel de autori de planuri, programe, manuale școlare, teste sau fișe de evaluare; 2. puncte de intrare accesibile profesorilor în cadrul proceselor de predare - evaluare ( în acest caz programele rămân neschimbate); 3. prin intermediul activităților nonformale sau extrașcolare. Intervenția profesorului determină corelații obligatorii prevăzute de programele școlare și impuse de logica noilor cunoștințe, fapt ce duce la interdisciplinaritate. Se pot elabora, în echipă, proiecte de lecții, planificări semestriale sau anuale comune la două sau mai multe discipline ( limba
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
bogată (televizor, radio, lecturi, CD. Calculator , reviste etc) care întrece pe cea școlară și deci învățătorul trebuie să aibă în vedere schimbarea funcțiilor școlii care trebuie să-și extindă zona de influiență în corelația cu conținutul instruirii. Mijloacele de informare extrașcolare completează cunoștințele dobândite la clasă și lărgește orizontul de cunoaștere aprofundând cunoașterea fenomenelor; alteori cunoștințele dobândite de elevi din alte surse pot constitui suporturi temeinice pentru însușirea unor elemente de conținut al instruirii școalare . De exemplu - cunoștințele însușite de elevi
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
apoi introducerea și răspândirea diferitelor sporturi au contribuit, în perioada interbelică, la apariția educației sportive în rândul elevilor, unele ramuri sportive pătrunzând, cu mijloace specifice, în lecțiile de educație fizică (Cercel și Popescu, 1998, p. 292). Astfel apar competițiile, activitățile extrașcolare (excursii, tabere de schi și înot, demonstrații, serbări) și se constituie diferite structuri organizatorice specifice. După cel de-al doilea război mondial, odată cu răspândirea masivă a sporturilor și punerea accentului pe sportul de masă, apar diferite forme organizatorice noi, cum
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Cultura necesită un studiu permanent și sistematic al manualelor școlare și al tuturor lucrărilor care să stimuleze pe elev la un travaliu productiv. Din practica la clasă rezultă că lipsurile din cunoștințele elevilor sunt datorate următoarelor cauze: formalismul didactic, cauzele extrașcolare, cauzele biofiziologice și medicale, supraîncarcarea programelor școlare. Pentru însușirea conștientă a ortografiei este necesar ca elevii să se corecteze prin motivare. Învățătorul subliniază greșeala, elevul va reflecta asupra ei, o va motiva în discuție cu învățătorul și numai dacă nu
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
cultural sărac, nu pot să facă doar ore de "compensare", astfel că acești copii vor fi printre primii care vor eșua, care vor abandona, se vor autoexclude sau vor fi marginalizați. Așadar, școala transformă în avantaje sau în handicap particularități extrașcolare ale copiilor: felul de a fi, de a se comporta, de a vorbi, familiaritatea cu "codurile", cu aluziile, cu subînțelesurile ... Educatorii, părinții, elevii pot să spună că "eșecul școlar" sau abandonul se datorează absenței unor predispoziții înnăscute, dar în fapt
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
propriei dumneavoastră vieți. D Încercați să evitați posibilitățile de dezamăgire, atunci când d-voastră sunteți sigur de nereușită. Ex.: "un om cu minte nici nu s-ar gândi la asemenea lucruri". E Seriozitate. Lecțiile pentru acasă, treburile casnice, îngrijirea fraților, activitățile extrașcolare trebuie făcute cu seriozitate și demnitate. F Nu vorbiți mult. Să nu uităm că redundanța informației scade din percepția ei. Nu vă repetați prea mult. G Încercați să le faceți copiilor o imagine și o părere normală despre dumneavoastră, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
de minute, aveai în farfurie o mâncare delicioasă. Tata mi-a explicat că era un procedeu foarte convenabil în cele două seri ale săptămânii când trebuia să-și gătească singur, pentru că mama stătea până târziu la școală, ca să supravegheze activitățile extrașcolare. I-am spus că nu mi se părea o dietă prea echilibrată, dar el mi-a explicat că o suplimenta cu alte două delicatese Brunwin, o supă la pachet la început și un praf de budincă instant, cu căpșuni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]