1,468 matches
-
colagen, elastină. Catepsina G face parte din aceiași categorie. Hidrolazele acide, localizate în primul rând în granulațiile azurofile, sunt reprezentate de catepsinele B, D, E și realizează digestia finală a proteinelor. Efectul lor se produce, în primul rând în mediul extracelular, deoarece în PMNN digestia celulei bacteriene nu atinge etapele finale. Lizozimul este o enzimă bactericidă din granulațiile primare și secundare ale neutrofilelor. Este o muramidază cationică mică (14,5 kD): atacă mureina din peretele bacterian, prin scindarea legăturilor glicozidice beta
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
lizozim, ceea ce denotă faptul că acțiunea ei se exercită asupra membranei externe a peretelui celular. Lactoferina are proprietăți microbiostatice asupra microorganismelor cu necesități mari de Fe (coliformi, levuri). În focarul infecțios, lactoferina nesaturată este eliberată din granulațiile specifice, în mediul extracelular. Ea leagă Fe în condițiile unui pH acid, iar transferina îl leagă la un pH mai mare. Complexul lactoferină-Fe este endocitat de macrofage, pe calea receptorilor pentru lactoferină. Astfel, lactoferina produce hipoferemie localizată la focarul infecțios. Defensinele sunt peptide mici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
bacterii, în neutrofil se produce o intensificare bruscă a reacțiilor respirației, o adevărată explozie a metabolismului oxidativ. O mare parte a O2 este convertită la intermediarii reactivi ai reducerii sale, care sunt toxici pentru organismul ingerat, dar și pentru țintele extracelulare. Stimularea poate fi fizică (aderența la substrat) sau chimică, cu agenți solubili(esterii de forbol, formil-metionil-leucil-fenilalanina produsă de bacterii, C5a, Con A, LPS, LTB4, TNF-alfa) sau agenți particulați. Sursa reducătoare pentru producerea intermediarilor reducerii O2 pare a fi o oxidază
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
intracelulară care implică proteinele adaptor dMyD88, Tube și kinaza Pelle, ceea ce conduce la degradarea lui Cactus și la translocarea nucleară a factorilor de transcripție NF-kB-like, Dif și Dorsal. O proteină de recunoaștere a peptidoglicanilor, (PGRP)-SA, care este un factor extracelular de recunoaștere și aparține unei mari familii de proteine, ce se leagă la peptidoglicani, este implicată în activarea căii Toll din răspunsul imun față de bacterii Gram-pozitive, nu însă și față de fungi (Michel și colab., 2001). Astfel, se presupune că Toll
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genele CMH. Aceste molecule sunt alcătuite dintr-o singură catenă desemnată catena α, pentru CMH clasa I, sau din două catene, una α și alta β, pentru CMH clasa II. În covârșitoarea majoritate a acestor molecule se distinge un domeniu extracelular, un domeniu transmembranar și un domeniu intracelular sau citoplasmatic. Resturile de aminoacizi cu semnificație funcțională sunt precizate prin numere, reprezentând locul pe care acestea îl ocupă în catenele polipeptidice (modificat, după Schwartz, 1984). În suprafamilia moleculelor imunoglobulinice (fig. 8.2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
inițial în molecula imunoglobulinelor. Pe baza prezenței unui asemenea domeniu structural comun în molecula proteinelor din superfamilia imunoglobulinelor s-a dedus că genele care codifică pentru asemenea proteine au derivat prin duplicație genică dintr-o genă ancestrală comună. Fiecare domeniu extracelular al catenei grele (α) a moleculei CMH clasa I are aproximativ 90 de aminoacizi și este codificat de exoni separați. Primul exon codifică pentru o secvență semnal care este clivată din proteină în cursul trecerii acesteia prin membrana celulară. Următorii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
CMH clasa I are aproximativ 90 de aminoacizi și este codificat de exoni separați. Primul exon codifică pentru o secvență semnal care este clivată din proteină în cursul trecerii acesteia prin membrana celulară. Următorii trei exoni codifică pentru fiecare domeniu extracelular. Cel de al cincilea exon codifică pentru domeniul transmembranar pe când ultimii trei exoni, care sunt de dimensiune redusă codifică împreună domeniul citoplasmatic al catenei α. La om, doar doi exoni codifică primele două domenii extracelulare și sunt variabilele CMH clasa
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
exoni codifică pentru fiecare domeniu extracelular. Cel de al cincilea exon codifică pentru domeniul transmembranar pe când ultimii trei exoni, care sunt de dimensiune redusă codifică împreună domeniul citoplasmatic al catenei α. La om, doar doi exoni codifică primele două domenii extracelulare și sunt variabilele CMH clasa I. Exonul care codifică pentru cel de al treilea domeniu extern din proteinele codificate de genele CMH clasa I prezintă un conservatorism mult mai înalt față de ceilalți doi exoni. Acest domeniu conservat interacționează cu β2-microglobulina
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
β2-microglobulina este extrem de invariantă. Domeniile distale N-terminale α1 și α2 conțin o regiune variabilă cu două subzone hipervariabile care diferă prin peste 60 aminoacizi, de la un organism la altul. Catena α are o greutate moleculară de 45 kDa. Domeniile extracelulare au fiecare câte 90 aminoacizi. Domeniul α3 interacționează cu β2-microglobulina prin două punți S=S. Sectorul transmembranar al catenei α are aproximativ 40 aminoacizi, pe când domeniul său citoplasmatic are 30 aminoacizi. Componenta β2-microglobulinică este o proteină secretată, cu greutate moleculară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
În adâncitura dintre alfa-helixurile α1 și α2 se întinde necovalent o punte peptidică scurtă. Combinarea peptidului cu porțiunile adiacente ale alfa -helixurilor realizează situsul pentru epitop, recunoscut de limfocitele T CD8+. Studiile de difracție în raze X, efectuate asupra domeniilor extracelulare, cristalizate după clivare cu papaină, au arătat că domeniile α1 și α2 sunt foarte asemănătoare ca secvență de aminoacizi. Prin plierea acestor domenii este generată o cavitate moleculară sau un buzunar cu rol de situs de legare stabilă a epitopului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
II sau antigene HLA-D, se întâlnesc pe suprafața limfocitelor B și T, precum și pe suprafața macrofagelor. Ele au fost identificate prin experiențe de culturi mixte de leucocite (CML). Cele două catene ale moleculei CMH clasa II au câte două domenii extracelulare, desemnate α1 și α2 , respectiv β1 și β2. Fiecare domeniu este alcătuit din aproximativ 90 aminoacizi. Molecula CMH clasa II are o regiune transmembranară de aproximativ 25 aminoacizi. Regiunile de legare a peptidului antigenic ale celor două catene sunt înalt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celulelor somatice, cu excepția eritrocitelor și a neuronilor, moleculele CMH clasa II sunt exprimate, în mod normal, doar în anumite tipuri de celule și anume în macrofage, în celulele dendritice și în limfocitele B, specializate pentru înglobarea, prelucrarea și prezentarea antigenelor extracelulare. Dacă antigenele prezentate prin intermediul moleculelor CMH clasa I sunt molecule endogene, deoarece ele derivă din molecule sintetizate în interiorul celulei prezentatoare de antigen, antigenele asociate cu moleculele CMH clasa II sunt molecule exogene, deoarece provin în urma hidrolizei componentelor patogenilor invadatori. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nu atacă componentele normale ale propriului organism (elemente self normale). Limfocitele TCD4+ prezintă pe suprafața lor receptori cu ajutorul cărora recunosc fragmente de antigene exogene (prezente în afara celulei). Asemenea antigene exogene sunt reprezentate de proteine din vaccinuri, proteine ale agenților infecțioși extracelulari etc. Antigenele exogene sunt înglobate în celule specializate unde sunt prelucrate, rezultând peptide antigenice nonself care se asociază intracelular cu molecule CMH clasa II și apoi sunt expuse la suprafața celulei, unde sunt recunoscute de limfocitele TCD4+. Recunoașterea și legarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunoglobulinic (Ig) variabil, un domeniu imunoglobulinic constant (C), o regiune transmembranară care străbate membrana celulei T și o scurtă coadă citoplasmatică la terminalul carboxil (C) (vezi fig. 9.1). Fiecare catenă TCR are aproximativ 280 aminoacizi și prezintă o parte extracelulară mare care este pliată în două domenii asemănătoare domeniilor Ig, unul variabil (V) și altul constant (C). Situsul de legare a antigenei este format din domeniile Vα și Vβ și este similar, ca dimensiune și geometrie generală, situsului de legare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de tip αβ este un heterodimer alcătuit dintr-o catenă α cu o regiune variabilă (Vα) și o regiune constantă (Cα) și o catenă β, care are, de asemenea, o regiune variabilă (Vβ) și o regiune constantă (Cβ) în porțiunea extracelulară a moleculei. Capetele carboxil COOH ale catenelor sunt dispuse în citosol, iar porțiunea subterminală a acestora este ancorată în membrana plasmatică. Catenele αβ ale TCR sunt asociate cu polipeptide ale complexului CD3. Cele două catene ale TCR α β sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fac parte: FcγRΙ (CD64), FcγRΙΙΑ (CD32)a, FcγRΙΙΒ (CD32)b, FcγRΙΙΙΑ (CD16a), FcγRΙΙΙΒ (CD16b). Aceștia prezintă structură moleculară distinctă și afinități diferite pentru anticorpi. De exemplu, FcγRΙ leagă mult mai puternic IgG decât FcγRΙΙ și FcγRΙΙΙ și are o regiune extracelulară alcătuită din trei domenii asemănătoare imunoglobulinelor, mai mult cu unul decât FcγRΙΙ și FcγRΙΙΙ. Aceste proprietăți permit activarea lui FcγRΙ cu o singură moleculă de IgG (sau monomer), pe când următorii receptori Fcγ trebuie să lege mai multe molecule IgG, în cadrul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
FcRn. Există doar un singur tip de receptor din subgrupul FcαR care a fost desemnat FcαRI sau CD89, întâlnit pe suprafața neutrofilelor, eozinofilelor, monocitelor, a unor macrofage (incluzând celulele Kupffer) și a unor celule dendritice. Molecula FcαR prezintă două domenii extracelulare de tip imunoglobulinic și aparține superfamiliei de recunoaștere imună (MIRR). El semnalizează prin asociere cu două catene semnalizatoare FcγR. Un alt receptor este numit receptorul Fc alfa miu (Fcα/µR) și reprezintă o proteină transmembranară de tip I ce poate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
semnalizatoare FcγR. Un alt receptor este numit receptorul Fc alfa miu (Fcα/µR) și reprezintă o proteină transmembranară de tip I ce poate lega deopotrivă IgA și IgM, prezentând însă o afinitate mai mare pentru IgM. Dar, având un domeniu extracelular de tip Ig, acest receptor Fc aparține, de asemenea, superfamiliei imunoglobulinelor. Din categoria receptorilor Fc epsilon se cunosc două tipuri FcεRΙ și FcεRΙΙ. FcεRΙ este un receptor de înaltă afinitate, membru al superfamiliei Ig, care prezintă domenii de tip imunoglobulinic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
uman dintr-o linie celulară mieloidă umană. Acest cADN codifică un polipeptid de 287 aminoacizi cu o secvență semnal de secreție și un presupus domeniu transmembranar. Autorii au evidențiat faptul că FcAR are două motive imunoglobulinice (Ig) la nivelul domeniului extracelular și prezintă omologie cu alți receptori Fc, precum FcGR și FcER. Analiza Northern blot a evidențiat faptul că gena pentru FcAR se exprimă ca două transcripte majore de 2,6 kb și de 2,8 kb. Comparația exprimării FcAR pe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mutații în presenilina 1. Două metaanalize recente au demonstrat o asociere semnificativă între genotipul proinflamator IL-1β -899 T/T și AD cu debut precoce. Supraproducția cronică de TGF-β1 în șoarecii transgenici promovează amiloidogeneza și neurodegenerarea prin efectele stimulatorii asupra depozitelor extracelulare de proteine matriciale. Activarea microglială și producția de oxid nitric (NO) și citokine proinflamatorii este crescută la șoarecii mutanți PSEN1, sugerând că presenilina 1 ar juca un rol proinflamator asupra celulelor cerebrale, independent de acumularea de Aβ (Lee și colab
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la om de gazda sa intermediară musca țețe (Glossina tzetze) produce boala somnului, la om, și boli înrudite acesteia, la animalele domestice. Flagelatul parazit se divide prin fisiune binară și realizează densități populaționale mari, în țesutul conjunctiv și în fluidele extracelulare unde peste 99,9% dintre paraziți sunt distruși de anticorpii gazdei. Celula parazitului Trypanosoma brucei este acoperită de un înveliș de suprafață care acoperă membrana celulară și care constă dintr-un monostrat de (5-10) 106 molecule de glicoproteină variabilă de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
distrucție enzimatică a macrofagelor este redusă. Dacă, într-o astfel de eventualitate, organismul susceptibil a fost infectat cu bacili foarte virulenți, atunci bacilii se vor multiplica în interiorul macrofagelor, pe care le vor distruge, ceea ce duce la eliberarea lor în spațiul extracelular. Exteriorizarea bacililor va constitui un stimul pentru venirea monocitelor sanguine. Celulele nou sosite nu vor putea rezolva situația fără intervenția unor alți factori, după cum se va vedea în cele ce urmează. În afară de situația în care bacilul Koch se stabilește la
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
din jurul lor a unor cantități crescute de radicali de oxigen liberi și cu importante procese de citoliză. În consecință, au loc fenomene de distrucții tisulare mari, cu apariția necrozei de cazeificare. Ulterior, dacă se produce lichefierea caseumului, are loc diseminarea extracelulară a bacililor, iar focarele cazeoase erodează ganglionii limfatici, cu deschiderea lor intrabronhică și, în acest mod, bK diseminează în sistemul bronșic. Astfel de pacienți au capacitatea de a elimina bacili prin spută și, prin urmare, sînt contagioși. ÎN CONCLUZIE, de
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
mari se asociază cu creșterea vitezei undei pulsului care are drept consecință creșterea tensiunii arteriale (TA) sistolice și scăderea TA diastolice. Vârstnicii au frecvent HTA sistolică izolată și creșterea presiunii pulsului. La nivelul cordului, modificările structurale miocitare și fibroza matriciei extracelulare cresc rigiditatea VS și determină disfuncție diastolică cu tulburări de relaxare și complianță ventriculară. Disfuncția diastolică afectează umplerea ventriculară care se face preponderent la sfârșitul diastolei, în timpul contracției atriale. Disfuncția diastolică nu este izolată, se însoțește de disfuncție sistolică longitudinală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
α-fetoproteină [1,4]. Adenocarcinomul mucinos. Aceste neoplasme sunt mai frecvente la vezicula biliară decât la ductele biliare extrahepatice și sunt similare cu cele care apar și în alte localizări anatomice. Conform convenției, mai mult de 50% din tumoră conține mucus extracelular. Imunocolorațiile pentru keratină și CEA sunt pozitive în cazul carcinomului mucinos și negative în mucocel [1,4]. Carcinomul cu celulele în inel cu pecete. În această variantă de adenocarcinom, predomină celule ce conțin mucus intracitoplasmatic care împinge nucleii spre periferie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]