1,866 matches
-
pe caldarâm. Haggard nu mai vin și cineva înjură întruna. Tarot. O blondă plânge, dar se scutură de tristeți până la My Dying Bride. Sharon Den Adel de la Within Temptation și-a uitat bocancii acasă și cântă în picioarele goale printre făclii. Pogo. 15, 40, 100 Nopțile sunt cele mai frumoase. Ziua, punkerii dorm pe străzi. Se trezesc leneș spre după-amiază și-ți cerșesc bani de țigări. Pe alei se fac portrete la minut. Sau, în fine, la zece minute. 15 lei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
tun era indicatorul de pe scală, pe care eu trebuia apoi să-l urmăresc, sincronizîndu-l cu indicatorul de pe scala mea, cu ajutorul roții cu mînere diametral opuse pe care o țineam Între picioare. Astfel Încît țeava tunului să urmărească cît mai fidel făclia parașutată dintr-un avion, care ne-a ținut loc de țintă aeriană. Astfel Încît să nu facem din această glorioasă misiune militară În poligonul litoral o excursie turistică - expresia Îi aparține acestui geniu artilerist, Stancu (azi, loco tenent - anul viitor
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
CAIETUL LITERAR „FĂCLIA”, publicație apărută în 15 martie 1950 la Freiburg, în Germania, sub formă de antologie șapirografiată de texte literare, având formatul revistei „Gândirea”. Într-o notă redacțională se specifică faptul că această publicație periodică se tipărește dintr-o necesitate „impusă pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286009_a_287338]
-
Sticlăria, de numele căreia se leaga o generatie întreaga de dascăli, dintre care amintim fam. Galeriu Toader. Localul școlii cuprindea o sală de clasă și două cămăruțe pentru locuința învățătorului. Fiii învățătorului, Vasile și Constantin Galeriu, au purtat mai departe făclia învățăturii, luminând generații de tineri, care au devenit, la rândul lor, dascăli sau gospodari de frunte ai comunei. În anul 1958, s-a construit noul local al școlii gimnaziale, care a scos generații de absolvenți, de pregătirea lor ocupându-se
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
încarcă de sens."49 Cine ne împiedică, se întreabă Durand, să vedem în celebrul tablou Rondul de noapte pe soldații veniți să-l aresteze pe Isus în noaptea trădării? Încruntarea și hotărârea lor, ca și jocul dintre întuneric și lumina făcliilor, creează o revitalizare biblică. Tot o revitalizare biblică vom întâlni în Ultima noapte... în momentul în care armata română forțează râul Olt. Imaginile de coșmar converg mai degrabă către o trecere a apei infernale. Textul sprijină o asemenea lectură în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
misiune diplomatică și militară la Bruxelles, află târziu de moartea primei sale soții, Gabrielle. Ajuns la șapte zile după înhumare, durerea îi anihilează luciditatea și, în pofida dogmelor creștine, dispune ca femeia iubită să fie dezgropată. În plină noapte, vegheat de făcliile celor din anturajul imediat, el vrea să o vadă și să o îmbrățișeze pentru ultima dată. Descinderea pe tărâmul iubitei răpite de moarte amintește doar vag de mitul lui Orfeu, mai ales că pe întreaga desfășurare a piesei lipsesc cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
33] ȘUTEU, FLORA, Gramatica în școală, Gazeta învățămîntului, XVI, 1964, nr. 779 p. 3. [34] TUCICOV BOGDAN, ANA, Procesul asimilării cunoștințelor de către școlari, Rev. Ped, XIII, 1964, nr. 11. 1965 [1] ANDRAȘONI, DUMITRU, Importanța analizei logice în lecțiile de gramatică, Făclia, 20, nr.5657, 1965, 2. [2] AVRAM, MIOARA, Limba română în școală [dezbaterile sesiunii metodico-științifice de la Brașov din 31 martie-1 aprilie 1965 organizate de Societatea de științe istorice și filologice în colaborare cu Institutul de lingvistică din București], C., nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
angajantă din toate virtuțile sociale. Politețea ar trebui să fie o formă statornică de comportament, de manifestare constantă, în toate situațiile, nu doar o haină de gală, purtată la ocazii. Politețea să nu fie Strai de sărbătoare, Ci o nestinsă făclie Călăuzitoare. Există persoane care sunt manierate, îndatoritoare, numai în societate, cu alții adică, și grosolane în mediul familial, manifestând astfel un comportament duplicitar. Nu întotdeauna politețea este autentică, reală. Întâlnim adesea o falsă politețe, un fel de spoială peste un
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și de Scriitor al Poporului (1982). B. a colaborat la reviste de stânga ori de avangardă debutând, probabil, la „Herald” (1933), cu o traducere din rusește. Continuă apoi să publice versuri și proză la „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Făclia” și „Societatea de mâine”, semnând fie Bâcov, fie Bucov. Lirica este a unui insurgent gălăgios, care anunță „apusul Parnasului” și respinge poezia „burgheză” (în care include și „hârdăul eminescian”), cultivând programatic o tematică ostentativ proletară. Modelul era poezia sovietică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285894_a_287223]
-
poet ne(re)cunoscut ce ar fi trăit prin secolul al XV-lea? Nu în ultimul rînd: s-a sinucis Chatterton cu adevărat? - sau s-a otrăvit singur, fără să vrea "arzîndu-se pe sine ca pe flacăra pîrjolitoare a unei făclii de magneziu"? - sau, încă mai tulburător, și-a înscenat chiar și propria moarte pentru a ajunge cu orice preț la mult rîvnita nemurire literară?... Poetul-băiat din Bristol Recunoscut în secolul al XX-lea ca autor esențial al așa numitei renașteri
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
accidentale a lui Chatterton, prin intermediul unui "cocktail letal de medicamente", de vreme ce acum se știe că în perioada cînd locuia pe Strada Brooke Chatterton lua laudanum, posibil și cu doze de arsenic, "arzîndu-se pe sine ca pe flacăra pîrjolitoare a unei făclii de magneziu" (Groom 1999: 8-9). Este vorba de o ipoteză potrivit căreia poetul ar fi murit din cauza unei supradoze accidentale de medicamente anti-venerice (Rawson 1999: 17), episod imortalizat remarcabil de Ackroyd (1993: partea III, 13 și 15) în senzaționalul său
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
apoi cadru didactic la Facultatea de Filologie din Târgu Mureș. Debutează cu folclor în „Izvorașul” (1935), iar în volum cu însemnările din Literatura ardeleană nouă (1945). Este redactor la „Prietenii artei” (1947), colaborează la „Artă, teatru, cinema, muzică”, „Astra”, „Claviaturi”, „Făclia”, „Luceafărul literar”, „Provincia”, „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tribuna Transilvaniei”, „Voința Transilvaniei” ș.a. În Literatura ardeleană nouă P. încearcă să contureze profilurile unor scriitori ca Victor Papilian, George Boldea, Ion Moldoveanu, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Ion Th. Ilea, Aurel Marin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
în concepția sa, avea să devină cunoașterea (complexă, științifică, prin contact direct cu realitatea) și acțiunea socio-culturală în vederea ameliorării situației și statutului omului satului. Era nevoie de un „grăunte de învățătură îngrijită”, fiii învățați ai neamului trebuind să devină „purtătorii făcliei civilizatoare la sate”. Acest program, stabilit la vârsta de 30 de ani, avea să-i călăuzească pașii și să-l întărească în toate acțiunile viitoare 5. Serviciul Social: sinteză românească între cunoaștere și acțiunetc "Serviciul Social\: sinteză românească între cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și cu șansa întreagă de a-și ocupa locul la care trebuie să aspire” (ibidem, p. 211). Țara noastră avea atunci nevoie, credea organizatorul acestei școli, de o țărănime cu o conștiință formată și cultivată, școala de la Fierbinți fiind „o făclie aprinsă pe drumul spre această conștiință țărănească”. Încă un exemplu: Școala țărănească de la Grid-Făgăraș, care a funcționat timp de șase săptămâni, de la 1 martie până la 15 aprilie 1941, având ca obiective formarea bunilor cetățeni („schimbarea mentalității care este contrară progresului
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
activitate creativă (Martin Buber, 1947). „Învățătura trebuie să fie uneori un drum, Întotdeauna un orizont.” NICOLAE IORGA PARTEA a II-a COMPUNEREA CA OBIECT DE ÎNVĂȚĂMÂNT "Capul tânărului nu-i un vas pe care trebuie sa-l umpli, ci o făclie pe care trebuie s-o aprinzi, astfel Încât să lumineze cu o lumină proprie." PLUTARH 1.LECȚIA DE COMPUNERE - FORMĂ EFICIENTĂ DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII ELEVILOR După "Dicționarul de pedagogie", ediția 1979, "compunerea este o disciplina școlară care are drept obiect
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
lipite. Înăuntru abia dacă se mai simte ceva aer. Până și dracul a luat-o din loc. SCHWEINDI (patetic): Statul... și-a declarat singur război și tot singur și-a furat pâinea din cadrul statului... bucăți de pâine arzândă, lumină sumbră, făclii din cârnați și chiar și apa care se scurge începe să ardă. FOTZI: Moartea e îngrozitor de vie și domnește peste aer așa cum ar trebui să domnească peste o țară întreagă. Din fericire, sunt numai un om de pe margine. Dacă mă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dețin paloșul puterii și dreptul de a-l folosi. Fără a se abține vreodată să-l folosească. Gnoza se refugiază din orașe la sat, apoi în deșerturile din Orient cu climat european. Frații și Surorile Liberei Cugetări duc mai departe făclia... AL DOILEA TEMPO O LUMINĂ MEDIEVALĂ 1 Cel de-al treilea flagel. Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, creștinismul abia instaurat, iată că-și face apariția și Islamul. Focurilor purificatoare și rugurilor, autodafeurilor și sălilor de tortură amenajate de
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
literatura română pe I. D. Sârbu. În 1959 va absolvi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, secția română-rusă. Frecventează Cenaclul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, condus de A. E. Baconsky, și debutează în 1956, cu poezia Fluviul, în ziarul local „Făclia”. Semnează apoi mai ales articole de critică literară în „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Scrisul bănățean”, „Ateneu”, iar după 1989 și în „Gazeta de Cluj-Napoca”, „Unitatea națională”, „Curierul”, „Cetatea culturală”, toate din Cluj-Napoca, în „Unu” și „Al cincilea anotimp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
este metaforă a purității, a inocenței și a gingășiei. Portretul nu are doar valoare estetică în sine, ci se dorește și pedagogic, femeia iubită este un model la care oricine ar trebui să se raporteze: „Eu o asemui c-o făclie/ Din care toți lumină vie/ Luau din plin făr’ s-o micească./ Purtare-aleasă și crăiască/ Aveandrăgita mea domniță;/ și orișicine-avea putință/ Să-nvețe-a se purta ca ea,/ Privind-o 657 Ibidem, p. 57. 658 Ibidem. 659 Ibidem. 660 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de Științe Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. După o scurtă perioadă petrecută ca librar la Centrul de Librării și Difuzarea Cărții din Cluj (1954-1955), intră în gazetărie: redactor la ziarul „Viața nouă” din Câmpeni, județul Alba, redactor, apoi secretar de redacție la „Făclia” din Cluj (1960-1968), redactor-șef adjunct la ziarul „Năzuința” din Zalău (1968-1974), corespondent special al Agerpres pentru județele Cluj, Bistrița-Năsăud și Sălaj (1974-1993), secretar general de redacție la „Adevărul de Cluj” (1993-1997). Debutează în 1969 la „Tribuna” cu Poemul ucenicului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
Constantin Cubleșan, Nicolae Vereș, TR, 1969, 9; Eugen Teglas, „Zebrele pasc în cocotieri”, „Năzuința” (Zalău), 1979, 12 septembrie; Nicolae Cobadin, „Locuri vacante în Pantheon”, CL, 1986, 6; Aureliu Goci, Un roman satiric, VR, 1986, 11; Ilie Călian, „Oameni și ape”, „Făclia”, 1989, 5 august; Marin Oprea, „Pescarii” - romanul unui colț de țară, „Tribuna afacerilor” (Cluj-Napoca), 2003, 18. E. M., L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
faptul că manuscrisul primului volum de nuvele, Hanul roșu, purta inițial titlul Povestiri bolnave. Aici este povestea unei răzbunări și, până la un punct, ea poate fi situată în descendența unor pagini celebre, Moara cu noroc de I. Slavici sau O făclie de Paște de I. L. Caragiale. Nimic fantastic în această relatare detașată a dramei, doar o hiperbolizare a realului, care crispează și îl neliniștește pe cititor. În Semn rău (titlul inițial - Tolea, 1940) este, în esență, prezentat un caz de fotofobie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285697_a_287026]
-
2.III.1985, București), prozator și dramaturg. Absolvent al Facultății de Litere din Cluj în 1950, B. devine lector universitar la aceeași facultate, obținând titlul de doctor în filologie în 1952. Publică, începând din 1950, în presa locală („Lupta Ardealului”, „Făclia”, „Tribuna”). Redactor-șef adjunct la ziarul „Munca” din București, colaborează la „Contemporanul”, „Revista literară”, „Teatru”, „Romanian News”. Debutează ca prozator în 1953 cu nuvela Mina din vale, inspirată din viața minerilor în perioada construcției socialiste, iar ca dramaturg în 1957
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285961_a_287290]
-
e văzută de ceilalți ca un fel de „turbare”, dar „mielul” (personajul e construit cu sugestii caracterologice din Mitică Popescu al lui Camil Petrescu și Alexandru Andronic al lui Mihail Sebastian), ajutat și de întâmplare, înfrânge birocrația. Ziaristul Chitlaru, de la „Făclia vie”, luptă cu demagogia redactorului-șef ori cu înscenări și acuzații nedrepte, instituindu-se într-un fel de exponent al „opiniei publice”. O „eroină”, directoarea de teatru Alexandra Dan, își face un examen de conștiință și constată că de fapt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
colaboreze frecvent cu poezii și cu articole la „Crainicul cetății” (Burdujeni - Suceava), „Glasul studențimii”, „Chemarea”, „Cârma vremii” (de a cărei apariție se îngrijea), „Cuget moldovenesc”, „Arhiva”, „Prutul”, „Cetatea Moldovei” ș.a. În perioada transilvăneană a publicat susținut în „Lupta Sibiului”, „Steaua”, „Făclia”, „Tribuna”, iar după revenirea în Moldova, la „Zori noi”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cronica”. De-a lungul a mai bine de patru decenii, F.-R. a fost prezent în viața culturală a Iașului, Clujului și Sucevei nu numai cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]