1,654 matches
-
dimineața, cățeaua fătase șapte cățeluși roșcați, îi vâră pe toți într-un sac și se duce să-i înece, undeva, într-un ochi de apă: Spre ziuă, sub căpița de secară, Pe auriul snopilor plecați, Cățeaua, în vifornița de-afară, Fătase șapte cățeluși roșcați. Până-n amurg, veghind încovoiată, I-a răsfățat, lingându-i ne-ntrerupt. Și se topea ninsoarea spulberată, Pe fierbințeala pântecului supt. Iar seara, când găinile s-așază, Stăpânul casei a ieșit posac Și unde mama pâlpâia de groază El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
toți șapte în sac. Mama alerga prin zăpadă nu voia de ei să se despartă. Mult timp, mult timp mai tremură apa sub gheața spartă. Blaga (1957) Când se rupea ziua de noapte În ocol pe ogrinji uscați, Cățeaua a fătat șapte Căței roșcați. Îi dezmierda iubitoare Lingându-i în timp ce sugeau. Fulgi de ninsoare De caldul burții ei se topeau. Iar mai spre seară, Când se culcă păsăretul buimac, A venit ursuz omul de-afară Și i-a băgat pe toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ea avea obiciul să fugă, nu să mearagă la pas, atât de multe treburi avea de făcut. A purtat gospodărie mare, fără slugi, cu vite multe, cai, boi, vaci, porci, oi multe, multe păsări. Ce griji, câte nopți nedormite când fătau vacile, oile sau scroafele. Ce griji erau când scoteau cloștile pui. Toate erau pe capul ei, în grija ei. Și noi copiii făceam pozne, plângeam, și mămica răbda, și rămânea blândă, îndurerată, și se simțea mereu datoare în fața vieții
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și pârguite și coapte, iar de la o vreme am scăpat la pepeni și ne-au scăpat de foame strugurii. O cloșcă a scos pui, un purcel a crescut până la Crăciun. După ce tata a vândut pepeni, a cumpărat o juncă a făta, și ne-am revenit. La Titi însă au rămas urmări pe toată viața, urmări pe care mama le-a prevăzut chiar din ziua în care am rămas fără alimentele cu care eram obijnuiți. Pe timpul când activiștii de partid umblau din
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Treburile se urniseră. Gazda, familia Iziumenco, se afla pe o stradă aproape de piață. Era alături un han, La Nicolaev, unde mă duceam câte odată seara de mâncam câte ceva, așa, mai pe sponci, fiindcă salariul era mic. Familia Iziumenco avea numai fete: Olga, măritată cu Ion Bucă, Tanea, Sașa și Nata. Nata era elevă în clasa a VI-a de liceu (a zecea de astăzi), iar cea mai mică dintre ele, Elena, era la cursul primar. Nata făcea poezii și mi le
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
uneori, mai ales către inspecții, să se roage frumos ca să nu-l dăm de rușine în execuții. și cum să nu execuți când aveam și melodii pe textele plutonierului: De-ar fi arma de lemn verde și-o companie de fete Mândro, mândrulița mea Iar eu plutonier majur Să-i comand stânga-nprejur Mândrulița mea Să-i comand mai cu rispect Să-i tremure țâța-n piept Mândro, mândrulița mea. Compusese căpitanul Pasăre, de la altă companie, pe melodia unui marș de Alexandru
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
prin care eram atenționate asupra zootehniei, a supravegherii fătărilor la ovine, asigurarea hranei la animalele din fermele de animale, dar și de la gospodăriile particulare. Erau patru ferme zootehnice axate în mod deosebit pe ovine. În grajduri era cald și mieii fătați în ianuarie erau frumoși și mulți. Numai inginerii zootehniști știau câți miei sunt cu adevărat. Ar fi trebuit să știm și noi, dar cine stătea să numere animalele? Cele mai multe oi fătau gemeni, dar zootehniștii nu înregistrau decât unul. Ne deplasam
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
deosebit pe ovine. În grajduri era cald și mieii fătați în ianuarie erau frumoși și mulți. Numai inginerii zootehniști știau câți miei sunt cu adevărat. Ar fi trebuit să știm și noi, dar cine stătea să numere animalele? Cele mai multe oi fătau gemeni, dar zootehniștii nu înregistrau decât unul. Ne deplasam cu sania după încheiat contracte de la populație. Țăranii nu erau bucuroși și uneori nu ne primeau în casă. Alteori refuzau să le încheie, iar aceia care, totuși, le semnau refuzau categoric
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
noi mereu, să nu faceți naveta. Primarul navetist e ca mâncarea fără sare. În prima seară, când urma să dorm în noua locuință, a bătut la ușă șeful de post, care ținea în brațe un pui de câine lup. A fătat cățeaua de la post și puiul acesta îl păstram pentru mine că este băiat, dar am vorbit cu soția și ne-am gândit să vi-l dăruim pentru a avea cine să vă apere. E cam pustiu aici, în 117 casa
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
curioasă. Unde-i maică-ta? în casă. Doarme. Bravo, în ameaza-mare s-o pus pe odihnă!... iese din tindă Marița. Ce vezi rău că mă odihnesc și ce dorești? Cine „iești” ? Și-l privește. Nu te cunosc, de unde vii? Tu, fată mai bine adă niște apă! Fetița ia o cofă și pleacă. De departe! Dacă-ți spun n-ai să înțelegi de unde vin. Da’ vecinii nu-s pe-acasă, că nu se vede nici o mișcare. Da’ ce treabă ai dumneata cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
curioasă. Unde-i maică-ta? în casă. Doarme. Bravo, în ameaza-mare s-o pus pe odihnă!... iese din tindă Marița. Ce vezi rău că mă odihnesc și ce dorești? Cine „iești” ? Și-l privește. Nu te cunosc, de unde vii? Tu, fată mai bine adă niște apă! Fetița ia o cofă și pleacă. De departe! Dacă-ți spun n-ai să înțelegi de unde vin. Da’ vecinii nu-s pe-acasă, că nu se vede nici o mișcare. Da’ ce treabă ai dumneata cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
care îi întăresc credința greșită. Cum, însă, paranoicul se comportă normal în alte situații, acuzațiile lui pot părea adesea foarte elocvente, în ciuda iraționalității inerente a convingerilor sale. Motivele care duc la gelozia patologică au rădăcini culturale, de aceea și atitudinea fată de ea este diferită: în varii comunități, de exemplu, se manifestă înțelegere, chiar toleranță, pentru unele manifestări ale bolii, mai ales dacă autorii sunt bărbați (de exemplu, crima pasională). Gelozia patologică pare mai evidentă la bărbați, există însă dovezi că
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
4.260 versuri se descrie monoton și mecanic, cu săltări înveselitoare uneori, un eveniment în sine prozaic, și doar pe alocuri dăm de câte o caricatură morală, de câte o scenă mai plastică: Curgeau oile pe drumuri, toate gata a făta, Cinci oca nu trăgea una, și cine mai căuta; Intra în Iași o mulțime, atât din jos și din sus, Și peste trei-patru zile auzeai cum că oi nu-s. MITURILE Patru mituri sunt nutrite din ce în ce mai mult de mediile literare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Vous devenez agaçant avec vos Arnoteanu; mai dă-i... Voyons, il faut être sérieux". Eroii au gusturi execrabile. Pirgu umblă "cu o desculță borțoasă în luna a noua" și are un limbaj de desfrînat: "a fost di granda, era să fete pe mine", "La mai mare, solzoșia ta... al nostru ești. Umbli să-ți lași lapții cu folos. Bre, cum te mai înfigeai în undiță la Masinca, o luaseși pe coarda razachie, cu sacâz dulce, ușor... Dacă vezi însă că ridică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ea avea obiciul să fugă, nu să mearagă la pas, atât de multe treburi avea de făcut. A purtat gospodărie mare, fără slugi, cu vite multe, cai, boi, vaci, porci, oi multe, multe păsări. Ce griji, câte nopți nedormite când fătau vacile, oile sau scroafele. Ce griji erau când scoteau cloștile pui. Toate erau pe capul ei, în grija ei. Și noi copiii făceam pozne, plângeam, și mămica răbda, și rămânea blândă, îndurerată, și se simțea mereu datoare în fața vieții. Mama
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și pârguite și coapte, iar de la o vreme am scăpat la pepeni și ne-au scăpat de foame strugurii. O cloșcă a scos pui, un purcel a crescut până la Crăciun. După ce tata a vândut pepeni, a cumpărat o juncă a făta, și ne-am revenit. La Titi însă au rămas urmări pe toată viața, urmări pe care mama le-a prevăzut chiar din ziua în care am rămas fără alimentele cu care eram obijnuiți. Pe timpul când activiștii de partid umblau din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Rozanoff Masă - sumbru - muzică - greață - om - profund - moale - lacom - munte - casă - negru - oaie - confort - mână - scurt - fruct - fluture - moale - comandament - scaun - dulce - șuierat - femeie - frig - lent - dorință - râu - alb - frumos - fereastră - aspru - cetățean - picior - păianjen - fir - roșu - somn - mânie - covor - fată - înalt - muncitor - acru - pământ - durere - soldat - cald - dur - ascuțit - stomac - tijă - lampă - vis - galben - pâine - justiție - băiat lumină sănătate - biblie - amintire - turmă - baie - colibă - rapid - albastru - înfometat - preot - ocean - cap - poet - lung - religie - whisky - copil - amar - ciocan - însetat țintă parc
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cele mai cunoscute astfel de povești este cea a tigroacei flămânde. Subiectul ei este următorul: Gautama, într-una din încarnările sale anterioare ca prinț Mahăsattva, s-a dus să se plimbe prin junglă. Acolo a întâlnit o tigroaică istovită, care fătase cu câteva zile în urmă șapte pui. Întrucât nu a putut găsi nici carne, nici sânge cald cu care să-i hrănească, puii erau pe cale să moară de foame. Mahăsattva s-a gândit atunci: „A venit clipa să mă sacrific
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fost get-beget româncă. Din partea lu’ mama, iar nu știu ce sunt, pentru că bunica era sârboaică, din zona Banatului, iar bunicu’ era maghiar. Tata era ortodox și mama era catolică, și Înțelegerea a fost că, dacă-i băiat, să fie ortodox, dacă-i fată, să fie catolică. Soră-mea era catolică, eu sunt ortodox... După ce s-a terminat războiul m-am Întors cu ai mei În Târgu Mureș, că din 1940, de când cu dictatul de la Viena, părinții mei s-au hotărât să se refugieze
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu burta, cel puțin să fi fost curate, să nu fie mizeria aia... N-am putut să o mănânc. Și ne-o dat o dată o supă de fasole cu ciorha de la vacă... Știți ce Îi aia ciorhă? Locul pe unde fată vaca... O jumătate de castron am avut... Când am văzut... am crezut că Îmi dau mațele afară. Și zic către un consătean: „Auzi, mă, mănânci?”. „Mănânc, da.” Și bagă lingura, o apucă, o bagă În gură și o Înghițește cum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
excepție... la începutul primăverii, timp de o săptămână. Am aflat de la Paznic că la începutul primăverii, lumea urcă în turn pentru a le vedea luptându-se. Este perioada în care masculii își schimbă blana. Chiar cu o săptămână înainte să fete femelele. Când îi vezi tot timpul atât de pașnici, e foarte greu să ți-i imaginezi luptându-se pe viață și pe moarte. Din cantitatea imensă de sânge adus ofrandă pământului se naște viață nouă și se restaurează ordinea. Toamna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
neputincioase. Le termină frigul. Întotdeauna s-a întâmplat așa. — Și nu se va stinge specia lor? Bătrânul clătină din cap. — Trăiesc aici de zeci de mii de ani, așa că nu vor dispărea complet, stai liniștit. Mor multe iarna, dar primăvara fată cele care supraviețuiesc. Viața nouă câștigă în fața celei vechi. Numărul animalelor care pot trăi în acest oraș e limitat de hrană. N-are de unde să crească mai multă iarbă decât există deja. Și nici copaci. — De ce nu migrează? În pădure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
râzând. — Am avut de la cine învăța, am răspuns eu prompt, pufnind în râs. Apropo, la ce fel de salvare vă refereați? — Poate că ți se pare ciudat, dar moartea le salvează. Mor și renasc primăvara... prin puii pe care-i fată. — Puii aceia cresc și au parte de aceeași suferință. Apoi mor și ei. De ce trebuie să sufere atâta? — Asta le e soarta. Așa le-a fost scris, spuse bătrânul. E rândul tău. N-ai cum să câștigi dacă nu-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
elemente de lexic ardelenesc: „Deschide muiere poiata / vine vaca din ciurdă, adap-o și bag-o / eu mă duc până la Cincinata / și de-acolo mă țâp la Chicago / îngrașă și porcul / pân-ce mă-ntorc de la Neviorcul / ai grijă când fată oaia, / dacă m-oi prăpădi pe la Ohaia” (A venit frontul). În latura versificației, o particularitate a poeziei lui H. este ocolirea rimelor banale, previzibile, căutarea unor rime elegante, rare sau măcar bogate: „Crișuri”- „pietrișuri”, „lingouri” -„nouri”, „constelații”-„pirații”, „agere”- „noli
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
afla. Și măcar că iute la zburat și bine într-aripat ieste (care lucru aievea monarhiii Vulturului îl supune), însă și alte multe a multe jiganii hirișii are, carile nu puțină materie de gâlceava și de scandală înainte pune: întâi că fată ca dobitoacele, a doa că la cap ieste ca șoarecele, la aripi ca albinele ieste, a patra că la picioare în fire pe altul să i să asemene nu are, de vréme ce aripile în picioare și picioarele în aripi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]