2,100 matches
-
bolnavilor (12). Riscul de progresie către bloc atrioventricular este mai mic de 1% pe an la pacienții cu o conducere AV normală și fără întârzieri de conducere intraventriculară pe electrocardiograma (ECG) de suprafață la momentul implantului. Probabilitatea de instalare a FA este mică, sub 1,5% pe an, dacă pacientul este sub 70 de ani la momentul implantului, nu are istoric de FA paroxistică și nu prezintă întârzieri de conducere intraatriale (13). 31.5. Blocurile atrioventriculare Tulburările de conducere atrioventriculare se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
și fără întârzieri de conducere intraventriculară pe electrocardiograma (ECG) de suprafață la momentul implantului. Probabilitatea de instalare a FA este mică, sub 1,5% pe an, dacă pacientul este sub 70 de ani la momentul implantului, nu are istoric de FA paroxistică și nu prezintă întârzieri de conducere intraatriale (13). 31.5. Blocurile atrioventriculare Tulburările de conducere atrioventriculare se pot exprima fie prin încetinirea sau blocarea conducerii la nivelul nodului atrioventricular, fie prin accelerarea conducerii în cazul sindroamelor de preexcitație ventriculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
frecventă în populația generală, iar prevalența sa crește cu înaintarea în vârstă. În sprijinul acestei afirmații, din experiența personală, dorim să prezentăm câteva date. Analiza unui lot omogen de pacienți consecutivi (n = 618) cardiostimulați electric permanent, având ca indicații BNS, FA cu alură ventriculară lentă, blocul atrioventricular de gradul II și respectiv gradul III, a relevat că ponderea acestei patologii se situează în decada 70-79 ani ( figura 31.3). De asemenea, se poate constata că la pacien ii vârstnici predomină ca
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
caracterizează printr-o disociație completă între activitatea atrială și cea ventriculară, astfel încât toate undele P sunt blocate, iar complexele QRS au o frecvență cu atât mai redusă cu cât focarul de scăpare este situat mai jos. Poate apărea și în FA permanentă. 31.5.5. Tratament Strategia terapeutică trebuie individualizată în funcție de tipul tulburării de conducere. Blocul atrioventricular de gradul I nu necesită tratament în contextul unei funcții ven - triculare normale. La pacienții cu PR mult alungit și fenomene de insuficiență cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
sunt esențiale. Modurile de stimulare potrivite sunt VVI și DDD sau alternativa VDD cu un singur electrod. Studii prospective, randomizate, la pacienți în ritm sinusal au comparat pacing-ul ventricular cu cel atrioventricular, în termeni de mortalitate, calitate a vieții, apariția FA, a AVC sau a episoadelor tromboembolice. În studiul CTOPP (Canadian Trial of Physiological Pacing), 60% dintre pacienți aveau bloc AV. În privința apariției fie a AVC, fie a decesului de cauză cardiovasculară, nu au existat diferențe statistic semnificative între pacienții stimula
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
i VVI și cei stimulați DDD (21). De asemenea nu a existat nici o diferență în rata anuală de deces de toate cauzele, de AVC sau spitalizare pentru insuficiență cardiacă congestivă. Singura diferență semnificativă a fost observată în incidența anuală a FA. O analiză de subgrup a arătat un beneficiu în favoarea pacing-ului fiziologic la pacienții mai tineri (sub 74 de ani), în ceea ce privește riscul de AVC sau deces de cauză cardiovasculară. De asemenea trebuie menționat că o analiză tardivă a studiului CTOPP a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
la vârstnici Vârsta reprezintă un factor de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare și implicit a IC. Îmbătrânirea aparatului cardiovascular scade rezerva funcțională cardiacă și se asociază cu îmbătrânirea altor organe și sisteme. Bolile cardiovasculare - HTA, boala cardiacă ischemică, fibrilația atrială (FA) sunt frecvente la vârstnici i determină modificări structurale și funcționale cardiace care fac cordul susceptibil de a dezvolta IC. La vârstnici, manifestările clinice de IC se datorează în egală măsură scăderii funcției de pompă ventriculară evaluată prin FE (IC cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
repaus și mai ales la efort, umplerea ventriculului rigid și nedilatabil, cu o capacitate de sucțiune a sângelui scăzută, trebuie să se facă prin presiuni de umplere crescute. Dilatarea atriului stâng (AS) cu scăderea progresivă a funcției atriale și apariția FA reprezintă una dintre consecințele disfuncției diastolice ventriculare. Rigiditatea crescută ventriculară și arterială afectează cuplajul ventriculo-arterial, care este normal în repaus, dar devine anormal la efort. Rigiditatea arterială (RA) și dimi - nuarea răspunsului vasodilatator la efort determină creșterea marcată, inadecvată, a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
și tratamentul bolii. HTA sistolică izolată este prezentă frecvent la vârstnicii cu IC și se asociază cu cardio patie hipertensivă (16). Prevalența sa este mai mare în formele de IC cu FE păstrată, atingând proporții de 51-75% (17,18). Incidența FA crește cu vârsta. Prezența IC predispune la apariția recurentă și persistența FA. FA este prezentă la 30-35% dintre bolnavii vârstnici cu IC, determinând deteriorarea hemodinamică, agravarea manifestărilor de IC și risc crescut de accidente vasculare cardio-embolice. Diabetul zaharat (DZ) este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
IC și se asociază cu cardio patie hipertensivă (16). Prevalența sa este mai mare în formele de IC cu FE păstrată, atingând proporții de 51-75% (17,18). Incidența FA crește cu vârsta. Prezența IC predispune la apariția recurentă și persistența FA. FA este prezentă la 30-35% dintre bolnavii vârstnici cu IC, determinând deteriorarea hemodinamică, agravarea manifestărilor de IC și risc crescut de accidente vasculare cardio-embolice. Diabetul zaharat (DZ) este o comorbiditate frecventă la bolnavii vârstnici cu IC, atingând proporții de 20-30
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
și se asociază cu cardio patie hipertensivă (16). Prevalența sa este mai mare în formele de IC cu FE păstrată, atingând proporții de 51-75% (17,18). Incidența FA crește cu vârsta. Prezența IC predispune la apariția recurentă și persistența FA. FA este prezentă la 30-35% dintre bolnavii vârstnici cu IC, determinând deteriorarea hemodinamică, agravarea manifestărilor de IC și risc crescut de accidente vasculare cardio-embolice. Diabetul zaharat (DZ) este o comorbiditate frecventă la bolnavii vârstnici cu IC, atingând proporții de 20-30% (16
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
prin frecvența crescută a hipo tensiunii arteriale ortostatice. Hipotensiunea arterială ortostatică este consecința atât a modificărilor fiziopatologice induse de IC, cât și a tratamentului medicamentos cu vasodilatatoare, diuretice sau betablocante. Tratamentul anticoagulant, administrat frecvent pentru prevenirea accidentelor tromboembolice asociate cu FA, crește riscul complicațiilor hemoragice, implicit a celor posttraumatice. Căderile pot fi precipitate și de tahiaritmii sau de bradiaritmii, de afectarea neurologică concomitentă (ateroscleroză sau boală Parkinson) sau de tratamentul cu sedative sau antipsihotice. Afectarea stării de conștiență asociată cu stare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
Parkinson) sau de tratamentul cu sedative sau antipsihotice. Afectarea stării de conștiență asociată cu stare de confuzie este des întâlnită la vârstnici. Demența de tip Alzheimer degenerativă, vasculară sau mixtă, crește exponențial cu vârsta. Bolnavii cu IC care au frecvent FA au un risc crescut de demență vasculară prin microembolii recurente. Delirul cu alterarea acută a stării de conștiență apare frecvent la bolnavii vârstnici spitalizați, mai ales dacă asociază demența, uneori în forma sa frustă. Factorii care precipită starea delirantă la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
IC cu FE păstrată este un diagnostic de excludere a altor cauze de IC ( figura 26.1). Această formă de IC are o prevalență crescută la vârstnici, este mai frecventă la femei și se asociază adesea cu HTA, DZ și FA. Determinarea valorilor serice ale peptidelor natriuretice, BNP și NT-proBNP, a contribuit în mod substanțial la confirmarea diagnosticului de IC, atât în formele de IC cu FE scăzută, cât și în formele de IC cu FE păstrată. Peptidele natriuretice au concentrații
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
simptomelor. Controlul frecvenței cardiace reprezintă un alt obiectiv terapeutic, deoarece tahicardia sinusală și tahiaritmiile, prin efectele lor hemodinamice, agravează starea clinică a bolnavilor cu IC cu FE păstrată. Tratamentul digitalic este indicat la bolnavii cu IC cu FE păstrată și FA, în asociere cu betablocante sau blocante ale canalelor de calciu, pentru controlul frecvenței ventriculare. În perspectiva terapeutică sunt necesare mai multe studii clinice care să se adreseze vârstnicilor și să cuprindă un număr mare de participanți. Elucidarea mecanismelor fizio patologice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
a unei terapii anticoagulante. De aceea, evaluarea atentă a antecedentelor vasculare ale pacientului vârstnic și investigațiile imagistice cerebrale joacă un rol important. Factori de risc cerebrovascular legați de vârstă și elemente de prevenție primară a accidentului vascular cerebral Fibrilația atrială (FA) și insuficiența cardiacă (IC), afecțiuni mai frecvente la vârstnici, sunt asociate cu afectare ischemică cerebrală prin mecanism cardioembolic. Incidența AVC ischemic crește de 4 ori la vârstnici în relație cu IC și de 5 ori în relație cu FA (16
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
atrială (FA) și insuficiența cardiacă (IC), afecțiuni mai frecvente la vârstnici, sunt asociate cu afectare ischemică cerebrală prin mecanism cardioembolic. Incidența AVC ischemic crește de 4 ori la vârstnici în relație cu IC și de 5 ori în relație cu FA (16). Incluzând atacul ischemic tranzitor (AIT) și AVC-urile silențioase relevate imagistic, rata anuală a evenimentelor cerebrovasculare în prezența FA ajunge la 7% (17). Studiul BAFTA (Birmingham Atrial Fibrillation Treatment of the Aged) a studiat efectul terapiei anticoagulant ecu warfarină
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
Incidența AVC ischemic crește de 4 ori la vârstnici în relație cu IC și de 5 ori în relație cu FA (16). Incluzând atacul ischemic tranzitor (AIT) și AVC-urile silențioase relevate imagistic, rata anuală a evenimentelor cerebrovasculare în prezența FA ajunge la 7% (17). Studiul BAFTA (Birmingham Atrial Fibrillation Treatment of the Aged) a studiat efectul terapiei anticoagulant ecu warfarină (antivitamină K) versus tratamentul cu aspirină în preve nția AVC-ului la pacienții peste 75 de ani și cu FA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
FA ajunge la 7% (17). Studiul BAFTA (Birmingham Atrial Fibrillation Treatment of the Aged) a studiat efectul terapiei anticoagulant ecu warfarină (antivitamină K) versus tratamentul cu aspirină în preve nția AVC-ului la pacienții peste 75 de ani și cu FA. Studiul a inclus 973 de pacienți cărora li sa administrat aleatoriu warfarină versus aspirină. Pacienții au fost urmăriți pe o perioadă medie de 2,7 ani. Sa demonstrat că anticoagularea cu warfarină este asociată cu o reducere de peste 50% a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
reducere de peste 50% a riscului de evenimente ischemice intracerebrale, iar frecvența complicațiilor hemoragice extracra niene nu este mai mare sub warfarină comparativ cu aspirina. S-au adus astfel argumenteîn favoarea măsurilor de anticoagulare la persoanele de peste 75 de ani cu FA, care, atunci când sunt judicios alese, pot reduce fenomenele tromboembolice recurente la nivel cerebral și mortalitatea la această categorie de vârstă (18). La introducerea unui anticoagulant tip warfarină, Asociația Americană de Geriatrie (American Geriatrics Society Clinical Practice Commitee) recomanda în 2002
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
-ului până la stabilizareaacestuia în fereastra terapeutică, urmată de testarea de 2-3 ori/săptămână, timp de 1-2 săptămâni, testare săptămânală pentru o lună și testare lunară pe termen lung. Dabigatran etexilat, aprobat de FDA în octombrie 2010 pentru prevenția AVC în FA, inhibă coagularea prin legarea specifică și reversibilă a trombinei (19). Dabigatranul are un efect similar în AVC-ul embolic ca și warfarina, însă cu o rată de sângerare intracerebrală mai mică. Eikelbloom și colaboratorii săi, în 2011, apreciază însă că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
scăzută a sângerărilor (21). Deși promițători în prevenția primară și secundară a AVC-ului, această nouă generație de anticoagulante necesită dovada timpului și studii suplimentare la populația vârstnică. Scorul CHADS 2 (validat pentru aprecierea riscului de AVC la pacienții cu FA) poate ajuta la stratificarea beneficiului adus de anticoagulare. Astfel, cei mai mulți pacienți cu FA și cu scor CHADS 2 ≥ 2 sunt candidați pentru tratamentul anticoagulant oral, având un risc anual de AVC de 4% (22) . Pe de altă parte, scorul HAS-BLED
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
-ului, această nouă generație de anticoagulante necesită dovada timpului și studii suplimentare la populația vârstnică. Scorul CHADS 2 (validat pentru aprecierea riscului de AVC la pacienții cu FA) poate ajuta la stratificarea beneficiului adus de anticoagulare. Astfel, cei mai mulți pacienți cu FA și cu scor CHADS 2 ≥ 2 sunt candidați pentru tratamentul anticoagulant oral, având un risc anual de AVC de 4% (22) . Pe de altă parte, scorul HAS-BLED (care cuantifică parametrii de hipertensiune arterială (HTA) necontrolată, funcția renală sau hepatică anormală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
respiratorie sau cardiacă, tulburări de vedere sau auz, tulburări cognitive care se agravează odată cu instalarea unui AVC. Aspectele AVC de origine cardioembolică sunt frecvente la vârstnici și implică de cele mai multe ori o anomalie preexistentă cardiacă (tulburări de ritm, mai ales FA sau boală coronariană). Emboliile de origine cardiacă pot migra în diferite teritorii, dar cu predilecție în teritoriul arterei cerebrale medii, datorită unui flux sanguin predominant în acest teritoriu. Totuși, prezența evenimentelor cardioembolice în teritoriul posterior nu este o raritate. Coexistența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
o presiune arterială medie de 50-60 mmHg în timpul BAC evită complicațiile neurologice (9). Fibrilația atrială (FA), cea mai frecventă complicație după chirurgia cardiacă, crește morbiditatea intraspitalicească, prelungește timpul de spitalizare și are efecte adverse asupra reabilitării pacientului. Vârsta crește prevalența FA cu 40% la fiecare 10 ani post-BAC (10). Disfuncția renală postoperatorie (4,1% dintre cazuri) este o complicație severă post-BAC cu bypass cardiopulmonar, vârsta fiind un factor predictiv pozitiv important (22). Complicații gastrointestinale de tipul hemoragii digestive, ischemie mezenterică, pancreatite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]