2,882 matches
-
și Artă. A colaborat, de-a lungul anilor, cu articole și recenzii la „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Limbă și literatură”, „România literară” ș.a. Contribuția principală adusă de R. în domeniul istoriei literare se află în studiul din 1983 despre evoluția fabulei în literatura română - Măștile fabulei (istoric, izvoare, precursori, tradiționalism și inovație, perspective contemporane) - și în cel despre tipologiile feminine în proza din prima jumătate a secolului trecut - Portrete feminine în romanul românesc interbelic (1986). Acesta din urmă pleacă de la observația
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
a lungul anilor, cu articole și recenzii la „Viața românească”, „Gazeta literară”, „Limbă și literatură”, „România literară” ș.a. Contribuția principală adusă de R. în domeniul istoriei literare se află în studiul din 1983 despre evoluția fabulei în literatura română - Măștile fabulei (istoric, izvoare, precursori, tradiționalism și inovație, perspective contemporane) - și în cel despre tipologiile feminine în proza din prima jumătate a secolului trecut - Portrete feminine în romanul românesc interbelic (1986). Acesta din urmă pleacă de la observația că personajul feminin joacă în
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
cea belgiană (Georges Rodenbach, Hendrik Conscience). SCRIERI: Sinteze de istoria literaturii române (în colaborare cu Venera Dogaru), București, 1971; Corelații între literatura română și literatura universală, București, 1978; Maupassant între realism și fantastic, București, 1979; Reverberație rupestră, București, 1982; Măștile fabulei, București, 1983; Portrete feminine în romanul românesc interbelic, București, 1986; Locuitorii planetei albastre, București, 1988. Ediții: I.I. Mironescu, Oameni și vremuri, pref. Pompiliu Marcea, București, 1959; Alecu Russo, Scrieri alese, pref. edit., București, 1959; Jean Bart, Schițe marine, pref. edit
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
1988. Ediții: I.I. Mironescu, Oameni și vremuri, pref. Pompiliu Marcea, București, 1959; Alecu Russo, Scrieri alese, pref. edit., București, 1959; Jean Bart, Schițe marine, pref. edit., București, 1960; G. Topîrceanu, Balade vesele și triste, pref. edit., București, 1973; Grigore Alexandrescu, Fabule, pref. edit., București, 1986; I.L. Caragiale, Nuvele și povestiri, pref. edit., București, 1991. Antologii: Antologia fabulei românești, București, 1961. Traduceri: Jules Verne, O fantezie a doctorului Ox, I-III, pref. Ion Hobana, București, 1973, Ținutul blănurilor, I-II, București, 1980
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
pref. edit., București, 1959; Jean Bart, Schițe marine, pref. edit., București, 1960; G. Topîrceanu, Balade vesele și triste, pref. edit., București, 1973; Grigore Alexandrescu, Fabule, pref. edit., București, 1986; I.L. Caragiale, Nuvele și povestiri, pref. edit., București, 1991. Antologii: Antologia fabulei românești, București, 1961. Traduceri: Jules Verne, O fantezie a doctorului Ox, I-III, pref. Ion Hobana, București, 1973, Ținutul blănurilor, I-II, București, 1980, Agenția Thompson and Co., București, 1983, Satul aerian. Închipuirile lui Jean-Marie Cabidoulin, București, 1986; Alphonse Daudet
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
pref. trad., București, 1978; Georges Thinès, Ochiul de fier, pref. trad., București, 1980, Vacanța de la Rocroi, pref. trad., București, 1988; Georges Rodenbach, Clopotarul, pref. trad., București, 1982; Hendrik Conscience, Războiul țăranilor, pref. trad., București, 1984. Repere bibliografice: Teodor Vârgolici, „Măștile fabulei”, RL, 1983, 51; Paul Cornea, „Măștile fabulei”, LL, 1984, 1; Al. Călinescu, „Portrete feminine în romanul românesc interbelic”, CRC, 1986, 45; Nicolae Bârna, „Portrete feminine în romanul românesc interbelic”, RL, 1987, 23; Cornea, Semnele, 50-55; Opriță, Anticipația, 436-438, 478-480. C.Pp.
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
de fier, pref. trad., București, 1980, Vacanța de la Rocroi, pref. trad., București, 1988; Georges Rodenbach, Clopotarul, pref. trad., București, 1982; Hendrik Conscience, Războiul țăranilor, pref. trad., București, 1984. Repere bibliografice: Teodor Vârgolici, „Măștile fabulei”, RL, 1983, 51; Paul Cornea, „Măștile fabulei”, LL, 1984, 1; Al. Călinescu, „Portrete feminine în romanul românesc interbelic”, CRC, 1986, 45; Nicolae Bârna, „Portrete feminine în romanul românesc interbelic”, RL, 1987, 23; Cornea, Semnele, 50-55; Opriță, Anticipația, 436-438, 478-480. C.Pp.
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
Ghiță Delagambrinus, Tarascon, Cyrano, Gheorghe Biciușcă, Jorj Delamizil ș.a. „Crescut în umbra marelui Caragiale” (Perpessicius), R. se face repede cunoscut și apreciat pentru verva umoristică și pentru ușurința cu care versifică în cele mai diverse stiluri, parodiind deseori opere cunoscute. Fabulele sale mizează în special pe dialogul plin de surprize al obiectelor sau animalelor, iar cupletele în limba franceză, pe traducerea literală a unor expresii idiomatice românești, efectele comice fiind nu o dată la limita decenței. O prezență constantă este personajul Dom
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
Adevărata mea meserie). SCRIERI: De inimă albastră, pref. autorului, București, 1899; Strofe și apostrofe, București, 1900; Ahturi și ofuri, pref. Anton Bacalbașa, București, 1901; Eu râd, tu râzi, el râde, București, 1903; Franțuzomania, București, 1904; Scrisori din Italia, București, [1904]; Fabule, București, 1907; Romeo și Julieta la Mizil. Săracu’ Dumitrescu, București, 1907; Schițe vesele, București, [1908]; Matache Pisălog, București, 1914; D-atunci și d-acolo. Versuri ușurele scrise-n clipe grele, București, 1921; Poezii, București, 1924; Domnișoara Miau, București, 1926; De
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
publică, înainte și după 1848, în „Albina românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Zimbrul”, „Calendarul literar al «Foii Zimbrului»”. Cu un ascuțit simț al ridicolului, R., pe care stilul mușcător, sarcastic sau persiflant îl prinde, reușește mai bine în fabule, care au și o construcție ingenioasă. Vituperând multe din „rălele” ce dăunau vieții sociale a vremii, îi șfichiuie, bineînțeles, pe cei care nu pricep necesitatea Unirii. I se datorează și câteva epigrame. Că scriitorul s-a subordonat câteodată căuzașului o
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
alegoric, precum și în cel naturalist și modernist, nelipsind, în același timp, o anume notă didacticistă. Lirica se încadrează stilistic într-un registru larg, de la poezia clasică (G. Coșbuc, Al. Vlahuță) la cea neoromantică ori simbolistă sau la genuri „minore” (precum fabula, epigrama etc.). Dimensiunea teoretică este absentă. Articolele de fond, prezente în fiecare număr, dezbat teme morale, sociale, politice, culturale, practicând un discurs didacticist asupra problemelor abordate. Sunt publicate versuri de Vasile Militaru, Petre Dulfu, Maria Pană, alături de aceștia aflându-se
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
Maria Pană, alături de aceștia aflându-se I. Gr. Periețeanu, Ilie Marin, S. Prunculeț, George Silviu, Ioan I. Ciorănescu, Elena Farago, Radu Boureanu, Victor Ion Popa. Aici apare poemul Lumânările de Nichifor Crainic, sunt inserate și poezii de Victor Eftimiu ori fabule de Cincinat Pavelescu, sunt retipărite un Sonet de Al. Vlahuță și două poeme, Copiilor și Pace, de O. Goga. Numărul 2/1921 reproduce texte folclorice din culegerea lui G. Dem. Teodorescu. În sumar intră, de asemenea, proză de Al. Cazaban
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
din basme și legende din literatura europeană și asiatică, o transpunere (semnată Noi) a romanului Gil Blas de Lesage, prezentată în foileton, versiunea realizată de Elena Farago la Pasărea albastră, piesa lui Maurice Maeterlinck. Rubrici permanente sunt „Pagina hazlie” (cuprinzând fabule, epigrame, aforisme), „Jocuri distractive”, și, cu o apariție sporadică, rubrica intitulată „Cărți și reviste”, susținută de colectivul redacțional. Alți colaboratori: G. Gr. Caïr, C. Niculescu-Novaci, Barbu Solalcolu, Corneliu Dragu, N.T. Cristescu, I. Neagu, Sanda Movilă. C.Tt.
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
ar putea indica contrariul. Astfel, atât în etapa „scriiturii feminine”, „reflexive”, favorabilă introspecției și romanului de analiză psihologică (care cuprinde Vestibul, Interval), cât și în aceea a revanșei epicului, a „discursului masculinizat”, caracterizată prin invazie de personaje și recursul la fabulă (Apa, Păsările și, ca treaptă superioară de realizare, Racul), obsesia lui Ivasiuc este inventarea aceleiași „mitologii a autorității”, motivată psihanalitic ca deghizare a terorii resimțite în fața figurii paterne: recognoscibilă în prima etapă prin profilul special al personajelor, prin măștile născocite
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
sorginte culturală și mai mult tentativei de a da un înțeles lumii. Dramatismul căutărilor este când și când atenuat de „hărțuirea textuală”, adică de îmbinări din al căror hiatus s-ar putea ivi un sens. Arhitectura poemului țintește către o fabulă absurdă: „Eu în cerc vreau să mă prind/ eu în cerc vreau să rămân.../ că acolo nimeni nu mai intră/ după ora lui de închidere/ nici un duh și nici un trup de-afară” (Mierle de lut). Joaca lexicală nu vizează muzicalitatea
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
până în 1849), ca și vărul său, publicistul Iacob Mureșianu. Din 1838 începe să colaboreze la „Gazeta Transilvaniei” și „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Alături de poezii semnate uneori Serețeanu și Urziceanu sau, mai frecvent, Eremitul din Carpați, publică articole, istorioare, fabule în versuri, unele prelucrate după Schiller, Wieland, Bürger, Herder, M.G. Saphir sau Kisfaludy, cele mai multe culese din revistele străine, fără indicarea autorului. Câteva fragmente din Nopțile lui Young, transpuse spre sfârșitul vieții, au apărut postum. Pentru educația copiilor a tradus din
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
doar prin poezie. Al doilea volum abordează proza, care se diversifică enorm, pornind de la realismul picaresc baroc și ajungând uneori la forme clasice, embrionar prefigurându-se acum și aproape toate formele de discurs romanesc. În sfârșit, ultimul volum cuprinde analitic fabula, poemul eroic și dramaturgia, încheindu-se cu un excurs teoretic legat de cele două sisteme estetice fundamentale care se confruntă în epocă, clasicismul și barocul. Într-un cuvânt, o vastă interpretare în care M. urmărește contrastele și asemănările dintre clasicism
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
Petra-Petrescu, Ilie Danciu, Sever Al. Slătineanu, Vasile Netea. Poezia, de inspirație idilică, folclorică, religioasă și istorică, este selectată din scrierile lui B. P. Hasdeu, N. Iorga ș.a. I. Constantinescu-Delabaia (uneori semnând cu pseudonimul I. C. Vălenaru) intră în sumar cu numeroase fabule și pilde în versuri, la rubrica „Pilduiri”. Se publică proză de Mihail Sadoveanu, Petre Dulfu, I. Constantinescu-Delabaia. C.A.
NEAMUL ROMANESC PENTRU POPOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288391_a_289720]
-
profesor. Înființează Societatea Corpului Didactic, alte câteva societăți economice și populare și un ateneu popular, în care ținea conferințe duminicale - despre teatrul lui Corneille, despre literatura populară, despre dor ș.a. În 1885 obține licența în litere cu teza Încercare asupra fabulei în genere și în parte despre fabula română. Pleacă în Belgia să-și perfecționeze cunoștințele în domeniul dreptului și obține titlul de doctor în științe politice la Universitatea din Bruxelles. Se mută la București ca profesor de liceu, iar din
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
societăți economice și populare și un ateneu popular, în care ținea conferințe duminicale - despre teatrul lui Corneille, despre literatura populară, despre dor ș.a. În 1885 obține licența în litere cu teza Încercare asupra fabulei în genere și în parte despre fabula română. Pleacă în Belgia să-și perfecționeze cunoștințele în domeniul dreptului și obține titlul de doctor în științe politice la Universitatea din Bruxelles. Se mută la București ca profesor de liceu, iar din 1891 până în 1901 ocupă diferite funcții în
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
volum, laolaltă cu studii și conferințe. Este și autor de manuale de retorică și stilistică, precum și de antologii de literatură populară și din clasicii români: Poezii populare alese. Balade (1896), Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende (1896), Fabule și fabuliști (1905), Colinde și cântece de stea (1911). O retrospectivă a preocupărilor sale pentru literatura populară va fi publicată în volumul Negru pe alb (1922), care reunește și câteva studii, conferințe, amintiri, poezii, cugetări și schițe după natură. SCRIERI
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
cântece de stea (1911). O retrospectivă a preocupărilor sale pentru literatura populară va fi publicată în volumul Negru pe alb (1922), care reunește și câteva studii, conferințe, amintiri, poezii, cugetări și schițe după natură. SCRIERI: Retorica, Ploiești, 1883; Încercare asupra fabulei în genere și în parte despre fabula română, București, 1885; Diverse. Conferințe publice, Ploiești, 1887; Studiu asupra fabulei, București, 1898; Negru pe alb, București, 1922. Antologii: Poezii populare alese. Balade, București, 1896; Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
preocupărilor sale pentru literatura populară va fi publicată în volumul Negru pe alb (1922), care reunește și câteva studii, conferințe, amintiri, poezii, cugetări și schițe după natură. SCRIERI: Retorica, Ploiești, 1883; Încercare asupra fabulei în genere și în parte despre fabula română, București, 1885; Diverse. Conferințe publice, Ploiești, 1887; Studiu asupra fabulei, București, 1898; Negru pe alb, București, 1922. Antologii: Poezii populare alese. Balade, București, 1896; Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende, București, 1896; Fabule și fabuliști, București
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
pe alb (1922), care reunește și câteva studii, conferințe, amintiri, poezii, cugetări și schițe după natură. SCRIERI: Retorica, Ploiești, 1883; Încercare asupra fabulei în genere și în parte despre fabula română, București, 1885; Diverse. Conferințe publice, Ploiești, 1887; Studiu asupra fabulei, București, 1898; Negru pe alb, București, 1922. Antologii: Poezii populare alese. Balade, București, 1896; Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende, București, 1896; Fabule și fabuliști, București, 1905; Colinde și cântece de stea, București, 1911. Repere bibliografice: Encicl
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
în parte despre fabula română, București, 1885; Diverse. Conferințe publice, Ploiești, 1887; Studiu asupra fabulei, București, 1898; Negru pe alb, București, 1922. Antologii: Poezii populare alese. Balade, București, 1896; Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende, București, 1896; Fabule și fabuliști, București, 1905; Colinde și cântece de stea, București, 1911. Repere bibliografice: Encicl. rom., III, 385; D. Teleor, Oamenii școalei, „România ilustrată”, 1901, 2; Candidații noștri. Din viața și activitatea d-lui Cristu Negoescu, Ploiești, 1911; Predescu, Encicl., 590
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]