1,090 matches
-
apropia, el a desfășurat forțele sale și a început atacul. Indienii au fost aliniați, cu cavaleria pe ambele flancuri, în centrul lor cuprinzând infanteria cu elefanți. Elefanții lui Porus i-au îngrozit pe macedoneni și au cauzat multe pierderi în falanga macedoneană, dar aceștia au fost respinși de falange, provocând haos în propriile linii. Alexandru a început lupta prin trimiterea de arcași călare spre aripa cavaleriei indiene din stânga. Apoi, el a condus ofensiva împotriva aripei indiene slăbite. Restul de cavalerie indiană
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
început atacul. Indienii au fost aliniați, cu cavaleria pe ambele flancuri, în centrul lor cuprinzând infanteria cu elefanți. Elefanții lui Porus i-au îngrozit pe macedoneni și au cauzat multe pierderi în falanga macedoneană, dar aceștia au fost respinși de falange, provocând haos în propriile linii. Alexandru a început lupta prin trimiterea de arcași călare spre aripa cavaleriei indiene din stânga. Apoi, el a condus ofensiva împotriva aripei indiene slăbite. Restul de cavalerie indiană galopează, greu încercată, dar în acest moment, contingentul
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
călare spre aripa cavaleriei indiene din stânga. Apoi, el a condus ofensiva împotriva aripei indiene slăbite. Restul de cavalerie indiană galopează, greu încercată, dar în acest moment, contingentul cavaleriei lui Coenus a apărut din spatele lor. Indienii au încercat să formeze o falangă dubla, dar manevrele necesare complicate au adus și mai multă confuzie în rândurile lor, ceea ce face mai ușor pentru cavaleria macedoneană de a-i învinge. Restul de cavalerie indiană a fugit printre elefanți ca să-i protejeze, dar animalele au fost
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
a-i învinge. Restul de cavalerie indiană a fugit printre elefanți ca să-i protejeze, dar animalele au fost deja preluate sub control și au fost retrase de pe câmpul de luptă, lăsând restul armatei lui Porus înconjurată de cavaleria și de falanga macedoneană. În acest moment, falangele au blocat drumul cu scuturile lor și au avansat spre inamicul confuz. Porus, cu ultimele forțe, după ce se luptase curajos, s-a predat. Potrivit lui Justin, în timpul luptei, Porus l-a provocat pe Alexandru pe care
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
cavalerie indiană a fugit printre elefanți ca să-i protejeze, dar animalele au fost deja preluate sub control și au fost retrase de pe câmpul de luptă, lăsând restul armatei lui Porus înconjurată de cavaleria și de falanga macedoneană. În acest moment, falangele au blocat drumul cu scuturile lor și au avansat spre inamicul confuz. Porus, cu ultimele forțe, după ce se luptase curajos, s-a predat. Potrivit lui Justin, în timpul luptei, Porus l-a provocat pe Alexandru pe care l-a lovit călare. Alexandru
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
Bătălia decisivă s-a dat la Issos. Aici, oastea lui Alexandru a întâlnit armata persană în câmp deschis. Darius a atacat primul aruncând în luptă, într-o primă fază, cavaleria. Oastea lui Alexandru a așteptat pe loc, în formație de falangă, atacul cavaleriei persane, apoi s-a desfăcut în două părți lăsând cavaleria inamică să pătrundă printre acestea și, prinzând-o ca într-un clește, a distrus-o (vreo 80.000 de soldați). Apoi Alexandru a lansat un atac puternic în
Bătălia de la Issos () [Corola-website/Science/326968_a_328297]
-
lemn căreia, la capătul său, i se lega o bucată de formă conică, ascuțită, de fier sau bronz, cu care dușmanii erau loviți de la distanță. Mărimea era cam de 2-3 metri, dar ajungea și la 5 metri ("sarisele" folosite de falanga lui Alexandru cel Mare). O lance nu este același lucru cu o suliță; sulița era folosită de infanteriști la aruncat, pe când lancea era ținută numai în mână. Înainte, în epoca străveche, lancea era doar o ramură de copac la care
Lance () [Corola-website/Science/324269_a_325598]
-
autoritatea. Această controversă a polarizat comunitatea armenească din Liban. Ca urmare, au izbucnit lupte armate între susținătorii (FRA) și contesatarii( (Hunchakian, Ramgavar) lui Zareh.. Mai înainte de izbucnirea Războiului Civil din Liban din 1975 - 1990, FRA a fost un aliat al Falangelor Libaneze al lui Pierre Gemayel. Refuzul FRA și a celor mai multe grupuri ale armenilor să joace un rol activ în războiul civil a răcit relațiile organizației cu Falangele, iar Forțele Libaneze (miliția dominată de falangiști, comandate de Bachir Gemayel, fiul lui
Federația Revoluționară Armeană () [Corola-website/Science/326706_a_328035]
-
Războiului Civil din Liban din 1975 - 1990, FRA a fost un aliat al Falangelor Libaneze al lui Pierre Gemayel. Refuzul FRA și a celor mai multe grupuri ale armenilor să joace un rol activ în războiul civil a răcit relațiile organizației cu Falangele, iar Forțele Libaneze (miliția dominată de falangiști, comandate de Bachir Gemayel, fiul lui Pierre Gemayel), a trecut la represalii, atacând cartierele armenești din aproape toate cartierele orașelor libaneze, inclusiv Bourj Hammoud. Numeroși armeni afiliați FRA au format la rândul lor
Federația Revoluționară Armeană () [Corola-website/Science/326706_a_328035]
-
mult când, la alegerile de pe 5 august pentru districtul Meth, care include cartierul predominant armenesc Bourj Hammoud, FRA a decis să îl sprijine pe Camille Khoury, candidatul sprijinit de partidul de opoziție Mișcarea Patriotică Liberă, și nu pe cel al Falangelor Libaneze. În cadrul alegerilor generale din 2009, FRA a primit două locuri în Parlament. Guvernul format în iunie 2011 a inclus și doi miniștri armeni, membri ai FRA. Președintele Comitetului Central al FRA din Liban este în acest moment Hovig Mkhitarian
Federația Revoluționară Armeană () [Corola-website/Science/326706_a_328035]
-
11. Bojin Pavlovski, Ipocritul (roman), Editura Cartea Românească, București, 1986 (în colab.); 12. Petar T. Boșkovski, Așternutul de spini (versuri), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986, (în colab.); 13. Traian Petrovski, Cheia vieții (versuri), Editura Cartea Românească, București, 1989 (în colab.); 14. Falanga lirică macedoneană (antologie), Editura Hyperion, Chișinău, 1990 (în colab.); 15. Bojin Pavlovski, Ipocritul roșu (roman), Editura Hyperion, Chișinău, 1991 (în colab.); 16. Lingurița de aur (Antologia poeziei din R. Moldova), Editura Kultura, Skopje, R. Macedonia, 1993 (în colab.); 17. Jovan
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
două promontorii, Punta Caruso și Punta Imperatore, care coboară prin podgorii spre cele mai frumoase plaje de pe insulă. Forio are o suprafață de 13 km² , cu o populație de 12638 locuitori și o înălțime care atinge 700 m în zona Falanga. Forio este singurul oraș care a conservat centrul istoric, cu clădiri, biserici, turnuri și monumente a caror structura a rămas neschimbată. Alte așezări mai importante sunt Barano d'Ischia, Casamicciola Terme, Lacco Ameno și Serrara Fontana. Insula a apărut ca
Insula Ischia () [Corola-website/Science/329625_a_330954]
-
a încercat să taie un plop uriaș, cioplindu-i scoarța cu un cuțit. În încercarea sa temerară, și-a tăiat foarte adânc, degetul arătător, de la mâna dreaptă. Evocă cu un zîmbet șăgalnic, expresia chipului mamei, care, văzând cum îi atârnă falanga degetului, n-a putut decât să-i spună: „Of, copile, s-a terminat cu vioara!” sau spaima pe care a tras-o în timp ce medicii încercau să-i coase degetul rănit. Deși, nici unul dintre părinți nu era de profesie muzician, iubeau
Ioan Fernbach () [Corola-website/Science/329931_a_331260]
-
timp îndelungat (în medie 6 luni), prin diverse metode (ghips, gheată ortopedică din plastic, repaus la pat), din sarcină a piciorului afectat, este esențială pentru tranziția din faza inflamatorie în faza stabilizată. Deși osteoliza afectează adesea, prin extinderea procesului inflamatoriu, falangele vecine celei fracturate, lăsând practic largi porțiuni de structură osoasă lipsă (fapt care la vindecare participă la (sub-)luxația (dislocarea articulară) și proasta realiniere osoasă tipică piciorului Charcot, intervențiile de chirurgie ortopedică sunt în general excluse, pentru că actul chirurgical însuși
Artropatie Charcot () [Corola-website/Science/327219_a_328548]
-
Imperiul Neo-Asirian, care a realizat controlul centralizat și a devenit prima "putere mondială" care s-a extins asupra întregului Corn al Abundenței (Mesopotamia, Levant și Egipt). Mari imperii se vor afirma pe scena istorică datorită inovațiilor militare ca Imperiul Macedonean (Falanga) sau prin disciplină și organizare militară strictă ca Imperiul Roman (Armata romană).
Războiul în Antichitate () [Corola-website/Science/330136_a_331465]
-
Antiohus. Timpul câștigat le-a permis sa creeze o armată capabilă de a o confrunta pe cea seleucidă prin recrutarea a numeroși mercenari din lumea elenistică și prin antrenarea a unui numeros contingent de infanteriști egipteni care să lupte în cadrul falangei. Deși această măsură, nemaiîntâlnită până atunci în regatul ptolemaic (unde minoritatea greco-macedoneană domina complet majoritatea egipteană) a avut efectul scontat pe termen scurt, ea a fost unul din factorii ce au dus la izbucnirea a numeroase revolte ale egiptenilor împotriva
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]
-
lui Cnopias din Allaria și a lui Philo Cnossianul. Deasemeni, el mai avea 3,000 de libieni sub comanda lui Ammonius Barcianul și 20,000 de egipteni sub comanda ministrului său principal, Sosibus, ce fuseseră antrenați să lupte în stilul falangei macedonene. În afară de aceștia, el mai dispunea de 4,000 de Traci și Celți din Egipt și alți 2,000 din europa, ambele grupuri sub comanda lui Dionisie Tracul. Cavaleria sa era compusă din garda sa personală de elită (tis aulis
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]
-
precum și o forță de 73 de elefanți nord-africani. Flancul stâng ptolemaic era ocupat de Polycrates alături de cavaleria de sub comanda sa. Între el și falaga din centru se aflau arcașii cretani, aflați lângă cavalerie, și hypaspiștii, ce asigurau extrema stângă a falangei. Falanga din centru începea cu mica unitate de libieni în stânga, grosul trupelor greco-macedonene în centru și cei 20,000 de egipteni în dreapta. Flancul drept continua apoi cu mercenarii greci armați în stil hoplit, urmați de mult mai mobilii traci și
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]
-
o forță de 73 de elefanți nord-africani. Flancul stâng ptolemaic era ocupat de Polycrates alături de cavaleria de sub comanda sa. Între el și falaga din centru se aflau arcașii cretani, aflați lângă cavalerie, și hypaspiștii, ce asigurau extrema stângă a falangei. Falanga din centru începea cu mica unitate de libieni în stânga, grosul trupelor greco-macedonene în centru și cei 20,000 de egipteni în dreapta. Flancul drept continua apoi cu mercenarii greci armați în stil hoplit, urmați de mult mai mobilii traci și celți
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]
-
pentru statele elenistice. El își plasase 60 de elefanți sirieni, comandați de fratele său vitreg Filip, în fața flancului său stâng, unde el se afla personal, alături de o bună parte din cavaleria sa, 4,000 de călăreți. Legătura dintre aceștia și falanga sa centrală era asigurată de arcași 2,500 de cretani și peltaști libieni sub comanda lui Eurylochus și a lui Zelys din Gortyna, precum și de 5,000 de mercenari greci, 3,000 dintre aceștia înarmați în stilul tradițional al hopliților
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]
-
2,500 de cretani și peltaști libieni sub comanda lui Eurylochus și a lui Zelys din Gortyna, precum și de 5,000 de mercenari greci, 3,000 dintre aceștia înarmați în stilul tradițional al hopliților iar alți 2,000 în stilul falangei macedonene. Alături de cei 20,000 de falagiți obișnuiți din centru, sub comanda lui Nicarchus și a lui Theodotus Hemiolius se mai aflau, în stânga acestora, 10,000 de falangiți de elită, așa-numiții scuturi arginitii, soldați aleși pe sprânceană din cadrul întregului
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]
-
Nicarchus și a lui Theodotus Hemiolius se mai aflau, în stânga acestora, 10,000 de falangiți de elită, așa-numiții scuturi arginitii, soldați aleși pe sprânceană din cadrul întregului regat seleucid. Sarcina acestora era să asigur cel mai vulnerabil punct al unei falange, flancul său stâng. Ei erau conduți de Theodotus Aetolianul. În continuare, Antiohus mai avea o forță mixtă de arabi (10,000) sub comanda lui Zabdibelus, persani (2,000 de oameni) - în principal arcași, cissiani, mezi și carmanieni (5,000 de
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]
-
000 de oameni) - în principal arcași, cissiani, mezi și carmanieni (5,000 de oameni) sub comanda lui Aspasianus Medul și peste 2,000 de cardacieni, libieni și traci, trupe ușoare, sub comanda lui Lysimah Galul, care cu toții asigurau legătura între falangă și cavaleria din stânga, în număr de 2,000 de oameni, sub comanda lui Themison, precum și restul de 42 de elefanți. În total, Antiohus dispunea de 62,000 de infanteriști, 6,000 de calăreți și 102 elefanți sirieni, mult mai mari
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]
-
și el, fapt ce i-ar fi putut facilită imens cucerirea întregului regat egiptean cu un efort minim. Potrivit istoricului grec Polybius, cei doi monarhi s-ar fi adresat oștilor lor înaintea bătăliei, punând accent deosebit pe oamenii ce compuneau falanga. În cazul lui Ptolemeu, mesajele sale ar fi fost transmise în special de Andromachus și Sosibus, precum și de sora sa, Arsinoe, pe când în cazul lui Antiohus, comandanții falangei, Theodotus și Nicarchus s-ar fi adresat în mod deosebit armatei. Din moment ce
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]
-
adresat oștilor lor înaintea bătăliei, punând accent deosebit pe oamenii ce compuneau falanga. În cazul lui Ptolemeu, mesajele sale ar fi fost transmise în special de Andromachus și Sosibus, precum și de sora sa, Arsinoe, pe când în cazul lui Antiohus, comandanții falangei, Theodotus și Nicarchus s-ar fi adresat în mod deosebit armatei. Din moment ce nici unul dintre monarhi nu avea vreo realizare notabilă, fiind ajunși abia de curând pe tronurile lor, ambii ar fi făcut referire la faptele și isprăvile predecesorilor și strămoșilor
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]