1,785 matches
-
parte plat, odată ce urcai ieșind din Whitby, și aranjară ca o trăsurică să Îi aștepte la Staithes, pentru a-i aduce Înapoi. Era o dimineață frumoasă și Însorită. — Ai putea spune că e aproape cald, remarcă Henry În timp ce pășeau pe faleză, Îndreptându-se spre Sandsend și trecând pe lângă ferma despre care se spunea că servise de model pentru locuința eroinei principale din Amanții Sylviei. Du Maurier, care Îi cunoștea bine rezervele cu privire la clima din nordul Yorkshire-ului, zâmbi. Vremea a fost foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de bărci care ieșeau În larg la pescuit, iar Henry Îi făcu pe plac. Era, Într-adevăr, un spectacol impresionant: ambarcațiunea, aparent atât de fragilă, ridicând pânza și pornind Înspre Întunericul ce se lăsa, pe sub buza amenințător lăsată a marii faleze. Apoi, după o dușcă de Încălzire la han, se Întâlniră cu trăsurica tocmită și se Întoarseră la Whitby cu acest mijloc de transport, foarte mulțumiți de plimbare. În cazul lui Henry, starea de spirit agreabilă se risipi brusc sub imperiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să se ducă oriunde altundeva În lume, era un mister, dar nu fuseseră niciodată un cuplu cu gust pentru aventură și probabil tocmai siguranța banală a acestui loc Îi atrăgea. Își stabiliseră cartierul general Într-un mic hotel privat de pe faleza Înaltă din capătul vestic al orașului, cunoscut sub numele de Leas, unde se construise masiv, cu intenția de a atrage turiști. Erau aici o promenadă lată și imens de lungă, o potecă În zigzag care cobora până pe plaja de pietriș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
metalic, pentru orchestră și o terasă de unde se vedeau brațul lung al digului și vasele cu aburi care traversau Canalul Mânecii, mici ca bărcuțele de jucărie Într-o băltoacă, intrând și ieșind. Grădinile și peluzele se așterneau ordonat de-a lungul falezei, Între promenadă și șirurile de case și hoteluri demne, cu stucaturi albe. Acesta era Bayswater-by-the-Sea. El și Du Maurier petrecură timp Îndelungat plimbându-se În sus și În jos pe promenadă sau sprijinindu-se de balustrada terasei În timp ce discutau, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
tîrziu cu scînteietoarea sa ironie, de care n-a făcut Însă niciodată abuz vinerea. Am mai schimbat cuvinte cu Daniel Bănulescu, un foarte Înzestrat poet care scrie acum o proză singulară de excepție, merge și vorbește singur la Neptun pe faleză, Paul Vinicius și Doru Mareș (se ivea din cînd În cînd, Învăluit În barbă cu portțigaret) și Angela Martin, care nu venea la cenaclu dar care, potrivit răpăielilor unor tobe apărute la Rancas, a fost primul meu critic avizat. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
zborul său planat prin Ateneu, pe străzile orașului. Apoi fotograme fluide cu Charles Lloyd (care l-a lansat pe Petrucciani În America, așa cum o făcuse și cu Keith Jarrett, cu 25 de ani În urmă) cîntînd la saxofon pe o faleză de o frumusețe neverosimilă la marginea căreia izbucnea Pacificul sub un apus de soare delirant, cu Michel undeva mai În spate, ascultînd apusul și saxofonul, urmate de o suită de imagini cu Michel discutînd prin studiouri de Înregistrare, bătut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ani, În primul marea era acoperită de meduze și plaja de gunoaie, În al doilea nu se găsea de mîncare, la Dobrogeanu era Închis din motive necunoscute, am mîncat trei zile biscuiți și-n a patra au adus mititei pe faleză, s-a făcut coadă, eram ultimul, și-n cîteva minute rîndul s-a dizolvat ca prin minune și m-am trezit primul, salivînd În fața grămăjoarelor de carne tocată de culoarea mării, George, un băiat din gașca noastră, ce-avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
înțelege după putință. Însă înainte de orice era liniștea în care voia cu tot dinadinsul să se lase plutind și prin care răzbăteau doar ca un ecou îndepărtat respirația egală și adormitoare a valurilor în timp ce se plimba cu Ioana Sandi pe faleza stâncoasă și pustie, unde nu se aventurau decât puțini, tăcuți amândoi, el privind valurile și ținând-o de mână și ea privindu-l și neștiind ce plăcere găsește în a se uita la nesfârșit la apele verzi care vin întruna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
clar un zornăit. Parcă ar fi un șurub, o piesă care se desprinde. Se întoarse spre tata. Care parte a mașinii a fost proiectată de tine, Ted? Scrumierele, nu-i așa? — Direcția, spuse tata. — Uite, Michael, oi! Am parcat pe faleză. Fuoiarele de nori care se încolăceau pe cer m-au dus cu gândul la vata de zahăr, declanșând o asociație de idei care a dus inevitabil la o gheretă de lângă chei, unde bunicii mi-au cumpărat o bilă roz imensă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
un gărduț care dădea spre mare să înfulec vata de zahăr, savurând deliciosul contrast dintre dulceața sa incredibilă și consistența sa ușor înțepătoare, până când am devorat vreo trei sferturi din ea și mi s-a făcut greață. Era liniște pe faleză. Cuibărit în fericirea mea, nu dădeam prea multă atenție trecătorilor, dar îmi amintesc ca prin ceață de perechi respectabile care se plimbau braț la braț și de câțiva oameni mai vârstnici care au trecut pe lângă mine cu pași mari și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mielușel, spuse mama. Încă mă mai smiorcăiam un pic. Ted, ce-ar fi să te duci până la mașină să aduci umbrelele? Altfel o să ne udăm toți până la piele. Te așteptăm aici. „Aici“ era un refugiu din stația de autobuze de lângă faleză. Ne-am așezat toți patru pe băncile de acolo, ascultând ropotul ploii pe acoperișul de sticlă. Bunicul mormăi „bietul suflețel“ - semn sigur că ziua se precipita, după estimarea lui, spre dezastru - ceea ce îmi dădu ghes să reîncep văicăreala cu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
indica Fuengirola, dar nici urmă de vreo antenă de satelit. Luminat de soarele la apus, orizontul vestic al Estrellei de Mar se Întindea de la Clubul Nautico pînă la ruinele casei Hollinger. O duzină de blocuri rezidențiale dominau peisajul de la Înălțimea falezei, chipuri de piatră enigmatice. Pe acoperișul clubului de iahting, se profila pe cer cupa unei antene de satelit albe, dar avea diametrul de două ori mai mare decît modesta antenă din Înregistrarea video. Barurile În care se serveau tapas(##notă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
fără adresă, dând din umeri: Einmal ist keinmal!10 Vocabulele ciudate, ce reproduceau termenul, oarecum inteligibil, mal, din spusa lui Friț declanșară un întreg proces de gândire în rândurile mulțimii de meseni. Mintea lor colectivă ajunse cu gândul colea, la faleza abruptă, de lângă Loturi, sub mal. O lacrimă născu sub geană și rezistența lui Nicanor, armată pe filigranul proiecției inițiale, plesni, la presiunea celorlalți și a propriei curiozități. Puse mâna pe aceeași baionetă, făcută din oțel iute, ocupând locul de frunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
calmă, tandră. Și eu, dragul meu. Și eu. Mai mult decât îți poți tu imagina, murmură ea în timp ce privește nemișcată mașina care se depărtează, fără să înțeleagă de ce simte brusc că această imagine devine foarte importantă pentru ea. VI Pe faleza înaltă, aflată la malul mării, miroase a nisip ud și alge intrate în putrefacție. În larg, hula amenințătoare adună uriașe creste de lichid verde-întunecat ce se înfig violent în mal cu mugete asurzitoare. Rafalele puternice smulg eșarfa albă de la gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
valurilor înfuriate. Cuvintele ei se pierd, luate de vânt și duse departe, prinse în vârtejul amețitor al curenților marini. Privește, pentru o secundă, cerul care anunță furtună puternică și când întoarce capul nu o mai vede. Disperat, aleargă către marginea falezei, dincolo de care se deschide abisul. Agățată deasupra hăului de niște vrejuri uscate, fata încearcă din răsputeri să urce pe stânca aproape verticală. Întinde o mână către ea și o prinde cu putere. Îngrozit, Marius remarcă cum datorită ploii care începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
leu întărâtat. Sentiment repede uitat când descoperea căldura inimii lui foarte blajine și stăpânirea de sine a unui stoic. Cu toată firea lui potolită și împăciuitoare, bătuse soră cu moartea un soldat rus care se legase de soră-sa pe faleza din Constanța. Întâmplare în urma căreia rămase cu porecla de "Caftoi", dată de niște prieteni mai mucaliți. Stătuse ascuns o vreme pe la neamuri în timp ce rușii răscoleau ca turbați orașul după el pentru "ofensă adusă unei armate prietene". Dar cum se lămuriseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Adrian Enescu: „Invisible movies” Albumul cuprinde partituri remarcabile ale muzicii de film a anilor ’70 și ’80 (Șapte zile, Profetul, aurul și ardelenii, Concurs, Faleze de nisip, Mircea, Să mori rănit din dragoste de viață, Ringul, Bietul Ioanide etc.), din anii ’90 (Hotel de lux, Pepi și Fifi, Die Letzte Station, Second-Hand, Femeia visurilor) și chiar din 2013 (Kyra Kiralina). Adrian Enescu (n. 31 martie
Albume by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83445_a_84770]
-
umor, în care povestește veritabile episoade horror, petrecute pe când îi fugărea pe hoții de cărți. I s-a întâmplat să-i urmărească în parcuri, pe străzi aglomerate, în tunelul metroului. Una din acele macabre scene s-a petrecut pe-o faleza abruptă, unde a ajuns "vânându-l" pe hoț. La somația de a-i restitui cărțile, acesta a început să urle: "Fire-ai al dracului cu cărțile tale!" - și le-a aruncat în apa adâncă. "Avea în ochi acea lucire feroce
Ce cărți ați furat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8670_a_9995]
-
se ridică la peste 2,5 milioane euro. Terminalul de pasageri din portul Constanța este cel mai mare și mai modern obiectiv de acest gen de la Marea Neagră. ( C. V.) Refacere la Costinești Potrivit Direcției Apelor Dobrogea Litoral ( D.A.D.L. ), refacerea falezei de la Costinești a intrat în categoria urgențelor de gradul zero, termenul de finalizare fiind stabilit pentru data de 1 mai 2006. Pentru reamenajarea plajei centrale a stațiunii amintite, ce a fost măturată de ape la inundațiile din luna septembrie a
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
mc de nisip. De asemenea, se vor reface aleile pietonale, se va amenaja lacul Costinești și se va construi un baraj de pământ pentru a atenua eventualele viituri. Până la sfârșitul anului viitor, informează D.A.D.L. , se va consolida și faleza Costinești Nord în zona Pescărie, pe o lungime de 1 000 m dintr-o protecție de piatră. Construcția barajului de pământ pentru atenuarea viiturilor are ca termen de finalizare trimestrul II al anului 2007. ( M. D. M.) Taxă Salvamont În
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
Libertatea de mișcare? Ne mișcam liber prin cotloanele minții, ne deplasam printre paginile revistelor de benzi desenate, călătoream odată cu eroii cărților de aventuri; mi se părea suficient. Vara, ne găseai prin Retezat, Făgăraș sau la Olimp, în campingul ăla de pe faleză, cort lângă cort. Plecau seara pe brânci fetele în fuste scurte de blugi și pantofi cu toc, să țopăie la discotecă sau rockotecă. La rockotecă, intrai cu lanțuri și geci din imitație de piele. Te mai plimbai și noaptea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bunică-mea cu Ford-ul la mare. Am și-acum poza cu ei doi: el în uniformă, cu cizme de piele neagră până la genunchi; ea într-o rochie crem, cu dantela strânsă pe braț, mai sus de cot. Mașina stă pe faleză, bunică-meu ține o mână pe capota nichelată. Putere, mândrie, liniște - asta degajă scena. Iar în spate, marea aia ciudată, care nu se vede.“ Maria a tras plapuma peste noi. Ne instalasem centrală termică, dar de pomană. Nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
săvârșeam. „Am ajuns.“ Am ocolit rondul de la „Petrom“ și-am urcat în curbă, printre gunoaie, stâlpi de beton și tufișuri uscate. Mă simțeam și trist, și recunoscător, chiar dacă nu-i spuneam Mariei nici un cuvânt. Marea foșnea undeva jos, la picioarele falezei: murdară și tulbure, ca gândurile mele, pe care încercam să le liniștesc. Ce căutam aici? Ce-avea să ne-aducă nou întâlnirea cu Andrei Lupu? Și, mai ales, unde dispăruse Mihnea? Am oprit pe-o platformă de beton, lângă două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
culoare nepotrivită; o pată minusculă pe țesătură. Seara, după dușul interminabil, scotoceam prin coșul de rufe și-i miroseam chiloții. Doar așa poți fi sigur. „Când ne vedem cu Andrei Lupu?“, s-a interesat Maria. „La șapte, la «Safari».“ „Pe faleză?“ „Da, deasupra plajei «La Trei Papuci». N-am nici cea mai mică idee de ce-i zice-așa. În viața mea n-am găsit vreun papuc pe-acolo; doar muncitori în cizme și țigani desculți, care bat mingea după-masa. Și, oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
care te plimbi, închis ca o nanobacterie în piatră. Cât de mult mi-ar fi plăcut să-i pot spune povestea, răscolind sub secolele suprapuse! Când am început să dăm semne de oboseală, am luat un taxi până la Cazino, pe faleză. Păream singuri și stingheri: doar noi și valurile care plesneau digul. Asta dacă nu-i puneai la socoteală pe Eminescu și Veronica Micle, mumificați în cimentul statuilor. Ne cercetau cu ochii lor calcaroși, bulbucați romantic, fiecare de pe soclul lui. Pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]