2,505 matches
-
cu mintea goală, să te lași în voia unei digestii amabile într-o baie de muzică." De aceea el refuză intruziunea muzicii, a cântului sau a dansului, în teatru, arte care nu sunt pentru el decât niște motive ornamentale destinate, falsificând realitatea, să satisfacă frivolitatea unui public burghez care nu știa cum să se distreze. 6.2. Adevăr psihologic și realism scenic Întreaga sa viață, Zola a încercat să cunoască un adevăr psihologic maxim. Țelul suprem, scrie el în Convorbirile dramatice
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
celor mai înguste convenții: pictura, fără nicio îndoială, căci plantarea o limitează considerabil, iar rolul activ al iluminatului tinde să o excludă complet. Iluminatul, dimpotrivă, ar putea fi considerat drept atotoputernic, dacă nu ar exista antagonistul său, pictura, care îi falsifică utilizarea. Plantarea acompaniază destinul amândurora: ea este restrânsă sau desfășurată în legătură directă cu importanța picturii sau a iluminatului. Elementul cel mai puțin necesar, pictura, încurcă deci serios dezvoltarea celorlalte două elemente, care îi sunt superioare. Aceste relații paradoxale își
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
din punct de vedere istoric. În plus, absența unor documente din epocă fiabile nepermițând să se analizeze obiectiv unele evenimente constitutive ale omenirii, legenda intervine cu "frânturi de istorie" alcătuite pe criteriile subiective de "curiozități", "noutăți extraordinare"; le deformează, le falsifică amplificându-le prin adăugarea unor detalii inventate, alese din nenumăratele fantasme ale imaginației colective."198 Girardet mai afirmă că atât mitul cât și visul funcționează pe o dinamică a imaginilor, dar că în mit aceste elemente componente ale dinamicii sunt
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cu nume sonore, reali sau inventați, eroii populari mărșăluiesc în cadență spre paradisul obligatoriu al mitologiei comuniste", patriotismul (dus până la sacrificiu) fiind o condiție absolut necesară a existenței naționale, care constituia esența socialismului ceaușist. Mai mult, istoria PCR a fost falsificată prin confecționarea de martiri și inventarea anacronică de "replici stângiste", istoria devenind o simplă "carte de vizită a comunismului", fără nicio regulă de verosimilitate faptică, plauzibilitate epică sau bun-simț, toate figurile exemplare fiind "injectate cu virusul comportamentului și discursului comunist
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și ea dovadă de același interes. Darcey știa că Nieve primise rețeta de vițel cu șuncă de Parma de la Maria, bucătăreasa soților Christie, și că era absolut delicioasă. Se gândea că, și dacă n-o nimerea exact, putea să o falsifice destul cât să-i placă lui Aidan. Era singura parte a serii pe care intenționa să o falsifice. Cumpărase de asemenea o cantitate mare de lumânări parfumate pentru întâmplările mai sălbatice care se preconizau. Alesese arome ca paciuli sau palmarosa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de la Maria, bucătăreasa soților Christie, și că era absolut delicioasă. Se gândea că, și dacă n-o nimerea exact, putea să o falsifice destul cât să-i placă lui Aidan. Era singura parte a serii pe care intenționa să o falsifice. Cumpărase de asemenea o cantitate mare de lumânări parfumate pentru întâmplările mai sălbatice care se preconizau. Alesese arome ca paciuli sau palmarosa, care se spunea că îmbogățesc experiența senzuală, și cheltuise o groază de bani pe un ulei de masaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
capabili? Sper, zise el. Știu că echipa de la Edinburgh e bună. Despre cea din Dublin nu știu prea multe. —Ți-e frică, își dădu ea seama. Te temi că n-o să fiu bună de nimic. Că am reușit cumva să falsific cifrele sau că nu port meritul lucrurilor bune care s-au întâmplat la Global Finance. Ai nevoie ca oamenii tăi să se ocupe de Europa, iar pe mine mă sacrifici pentru noile piețe. Ce prostie, exclamă el. Toată lumea spune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pline de partizani care încă mai sperau într-o întorsătură favorabilă a lucrurilor, dat tot prin păduri se formaseră și bande de tâlhari care, cu acordul tacit al autorităților, acționau prin zonă, lăsând impresia că și ei ar fi partizani, falsificând în felul acesta imaginea luptătorilor adevărați, până astăzi cei ce-și mai aduc aminte pun atacul de atunci de la mănăstire în seama partizanilor, deși n-a fost decât o bandă de tâlhari care, în vremurile nesigure de atunci, credeau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Geraint și Kevin și s-au mutat în apartamentul lor dintr-un blocturn din Hackney. Și acolo au început o viață sălbatică. Își luau avânt și mergeau la Astoria luni seara, la Heaven marțea, și la The Clink joia. Își falsificau abonamentele de autobuz expirate, luau autobuzul de noapte ca să ajungă acasă, ascultau Cocteau Twins și Art of Noise, cunoșteau oameni de peste tot. Hainele erau esența vieții lor și prioritatea era să fie îmbrăcate impecabil. Sfătuită de băieți, care aveau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
acela Încăpățânat ce are el o explicație sistematică a faptului. Este invitat să vorbească, dar refuză; „Păi, dacă eu am auzit această legendă așa, nu pot să schimb nimic, pentru că nu este a mea și nici nu vreau s-o falsific“. E ca și cum ar spune că el este spus de limbajul argotic ce s-a cuibărit În memoria sa povestitoare și că această memorie nu acceptă alte scheme de povestire În cazul acelui text. A spune cu alte cuvinte ar Însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
care, de multe ori, strică tot prin acea duhoare impură ce se instalează În aer după rostirea lor; dialogul prin priviri este o altă posibilitate de comunicare, când puritatea raporturilor nu este lezată de nici o intruziune. Orice intermediere prin cuvinte falsifică și Îndepărtează. Visul a continuat În gara unde coboram, căci și acolo mă aștepta E. pe peron, de data aceasta singură. Privirile ei nu mă mai căutau Înăuntru, ci s-au fixat de la Început asupra mea, m-au luat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
inventez. De fapt, după confruntarea cu ea (o văd că mă ascultă răpită), trag concluzia că n-am inventat nimic; din moment ce ea mă urmărește cu Încordare vie, Înseamnă că tot ce-i povestesc este adevărat, altfel m-ar „prinde“ că falsific și s-ar plictisi repede. Oare este posibil să te schimbi total, să te schimbi chiar În faptele tale și să-ți asumi altă identitate scrisă sau vorbită numai pentru a comunica cu celălalt? Nevoia de comunicare creează o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
lucru despre aceeași Întâmplare cu aceleași cuvinte, dar noi nu trăim decât În instanța gestului; imediat ce aerul a absorbit mișcarea reală, imediat ce ochiul a transformat-o În material de arhivă, aceasta nu mai există. Rămâne doar cuvântul care o preia, falsificând-o pe măsură ce o povestește. Un jurnal este autentic numai dacă se scrie simultan cu actio; orice discurs trebuie suprimat Înainte de a recurge la un model. Fragmentarismul jurnalului este poate cea mai apropiată formă de discursul nud. Între cioburile discursului rupt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
menține la stadiul potențial. Jurnalul lui M. Scriu acum aceste cuvinte, aceste fraze și simt că, pe măsură ce scriu, mă Îndepărtez de mine Însumi, nu reușesc să exprim ceea ce este mai autentic În ființa mea; orice discurs intermediat de cuvântul scris falsifică. Voi Încerca să comunic senzații nude, acel impact prim cu existența trăită Înainte de a fi scrisă; cât timp am fost pur, nu simțeam intermedierea cuvintelor Între existență și mine, mă exprimam cu dificultate, dar reușeam să am conștiința Împăcată; nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și Anton Holban. La Camil se simte Încă o anume ezitare Între implicare și discurs, pe când Holban este mult mai sigur, mai actual, mai ales În Ioana. Dar ei literaturizează Încă, se uită În rama romanului și fac retușuri inutile, falsifică acolo unde nu iese după canon; mi se pare mai important să nu te lași răpit de retorica ficțiunii; deodată, vei observa că totul se estompează, devine o laxă pânză În care Încap toate experiențele posibile; nu trebuie să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
eu. Faptul că acum stau În această cameră de student sărac, ars toată noaptea de pofte pe care nu știu cum să le amân și evoc Întâmplarea aceea mi se pare semnificativ. Nu mă mulțumesc cu ceea ce găsesc În cărți; ele, cărțile, falsifică ființa adevărată. Eu, cel adevărat, eram acolo În acea naivitate, În acea neștiință, În acea neputință. Ce să fac acum, când știu cum să mă comport cu o femeie, când pot să fiu cinic, rău, brutal? Simt că mă Îndepărtez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Înconjurat de verdele neverosimil al brazilor, are loc o reducere nefirească a debitului meu verbal; parcă nu mă mai pot servi de cuvinte, le simt serbede și observ cum orice vocabulă mă Îndepărtează de realitatea vitală. Atunci tac, să nu falsific existența, scrutez frunzișurile secrete, spionez scorburile Întunecoase pline de umezeală, ating mușchiul crescut pe trunchiuri și mă simt tras În sus de ramuri cu putere; nu știu de ce apetitul sexual se diminuează treptat și orice atingere de corpul femeii mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
atenția tocmai naturalețea cu care ea s-a angajat Într-un dialog gratuit Înainte de a intra la examen: este clar, mi-am zis că asta o să ia examenul, așa Înfiptă cum este. Mă străduiesc, pe cât este cu putință, să nu falsific; chiar cred acum că așa ne-am vorbit. (ieri) Văzul e simțul primordial. În fiecare dimineață, mă complac Într-o stare ambiguă, până să iau contact cu realul. Deschid ochii În Întuneric, Îi lărgesc cât pot, mă uit și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
la un loc“ (p. 16). Acest diagnostic nu va fi contrazis de „roman“. Pe axa res-verba, atitudinile lui Marin Mincu sunt contradictorii; se afirmă, pe de o parte, imperativul supunerii la real și rostire - „Orice discurs intermediat de cuvântul scris falsifică“ (p. 362) -, pe de altă parte, se precizează că „doar cuvântul material, el este viu, se reîntregește, se umflă de viață“; de aceea, „literatura este cea care face viața, și nu viața literatura, cum se consideră; toți oamenii imită ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
e destul de rar pusă în scenă. Necesită mult antrenament și e destul de periculoasă. Majoritatea patronilor de săli de spectacol nu dau voie artiștilor să o facă. - O ținea întruna cu focul, care e singurul lucru pe care nu-l poți falsifica pe scenă. Cum spectatorii văd focul și speră în sinea lor ca iluzionistul să ardă. Stai. Îmi mai aduc aminte ceva. A... - Continuă, Rhyme, ești pe drumul cel bun. - Nu mă întrerupe, se enervă el. V-am spus că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
lui amabilitate. Ioșca râde ziua și noaptea, are veleități de om de afaceri, dar este fără profesiune. Deunăzi, de pildă, îmi oferise un vagon de armament, acoperit cu piei de vite disponibil la gara de vest. Spunea că frachtul e falsificat și că, deși scrie pe el „Piei crude”, vagonul e plin de puști și cu mitraliere. E singurul împuternicit, spune el, să negocieze acest transport de marfă clandestină. Și Ioșca se aruncă moale în fotoliu, picior peste picior, ca să trateze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
compensat, dar ceea ce fusese luat din suprafața totală, dus a rămas. Cine știe pe cine bucură astăzi una dintre copii, Lehmbruck-ul meu: pe clientul cumpărătorului anonim de odinioară sau - după ce va fi fost revândut - pe un proprietar ulterior al originalului falsificat; dar mă încearcă în continuare dorința să apară un prilej de a-i cere îngăduitoare iertare lui, lui Wilhelm Lehmbruck, care, la scurt timp după Primul Război Mondial, și-a pus capăt vieții. Ah, de-aș putea totuși să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ai bate din palme să producem fleacuri din astea atât de bine, încât să pară „adevărate“. Nu-i de mirare că sărmana mea mamă deriva de la numele prietenului tot ce putea fi mai rău: activitatea subterană a unui atelier de falsificat bani, în care nu-l vedea doar pe Geldmacher, ci și pe fiul ei, copilul-problemă, lucrând ca ajutor. Ea bănuia că într-o astfel de activitate ilegală - indiferent dacă falsificau bancnote sau monede - ar fi implicate și degetele mele. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
putea fi mai rău: activitatea subterană a unui atelier de falsificat bani, în care nu-l vedea doar pe Geldmacher, ci și pe fiul ei, copilul-problemă, lucrând ca ajutor. Ea bănuia că într-o astfel de activitate ilegală - indiferent dacă falsificau bancnote sau monede - ar fi implicate și degetele mele. Mai târziu sau, mai clar spus, la ani buni după moartea ei, sora mea mi-a povestit că, ori de câte ori se auzea soneria de la ușa locuinței părinților, mama tresărea de parcă s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ca jmecheria să-mi steie mult peste ăle mai josnice bănuieli, m-am apărut la orele șaișpe și-am acceptat să iau plasă cu zvonu că la opșpe treișcinci se Înaugura la micu birt ex profeso Espoziția Muncipală dă Produse Falsificate care chiar și tu, cu moaca ta dă mitocan, știi că n-o perd nici pentr-un Provolone, pen’ că io am chilipiru-n sânge și ideea fixă să cumpăr la preț dă balamuc, care mă face să iau toate transpoartele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]