1,008 matches
-
primul film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ion Besoiu, Marga Barbu, Amza Pellea, Toma Caragiu, Jean Constantin, Fory Etterle și Ion Finteșteanu. Acțiunea filmului se petrece în secolul al XVIII-lea, în Muntenia din plină epocă fanariotă. Amza (Ion Besoiu), căpitanul unei cete de haiduci, este trădat de fratele său de cruce, Sârbu (Amza Pellea), și ajunge la ocnă. Ros de ambiții și însetat de avere, Sârbu intră în slujba domnitorului fanariot și devine căpitan de arnăuți
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
în Muntenia din plină epocă fanariotă. Amza (Ion Besoiu), căpitanul unei cete de haiduci, este trădat de fratele său de cruce, Sârbu (Amza Pellea), și ajunge la ocnă. Ros de ambiții și însetat de avere, Sârbu intră în slujba domnitorului fanariot și devine căpitan de arnăuți. El se însoară cu fiica vel-vistiernicului Dudescu, pe care îl acuză apoi de trădare pentru a-i lua averea. Dar Amza, evadat de la ocnă, dorește să se răzbune pe cel care l-a vândut. El
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
avere cunoscuți în istorie sub numele de fanarioți. În goana lor după o înavuțire grabnică, fanarioții supuneau țara unor biruri istovitoare. În acele vremuri grele, din rîndul poporului umilit și apăsat, se ridicau ca răzbunători ai nedreptății haiducii.”". În Epoca fanariotă (1716-1821), Amza (Ion Besoiu) este căpitanul unei cete de haiduci din Muntenia, care pradă și dau foc la conacele boierești. După jefuirea unei case boierești, Amza sosește într-o seară cu camarazii săi la hanul Aniței (Marga Barbu). În dimineața
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
este plimbat în lanțuri prin București, biciuit și marcat cu fierul roșu, fiind condamnat la ocnă pe viață și închis la Telega. În acest timp, Sârbu profită de Anița și devine căpitan de arnăuți și om de încredere al domnitorului fanariot (Fory Etterle). El se căsătorește cu Maria (Elisabeta Jar), fiica vel-vistiernicului Dudescu (Florin Scărlătescu), pentru a pune mâna pe averea acestuia. După doi ani, domnitorul dorește să i se reînnoiască domnia, promițând lui Ahmed Pașa (Ion Finteșteanu) că îi va
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
de cult era în construcție, episcopul Nestor Vornicescu, viitorul mitropolit al Olteniei, a presupus că Biserica „Sf. Gheorghe” a fost înălțată în perioada 1761-1769. Printre documentele citate de el se numără: A participat activ la mișcarea de înlăturare a sistemului fanariot din Principate. În acest sens, în 1769, partida națională, condusă de Gavriil Callimachi, a propus instaurarea unei republici aristocratice conduse de 12 mari boieri. Gavriil Callimachi a murit la 20 februarie 1786, fiind înmormântat în pridvorul deschis al catedralei mitropolitane
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
Odaia-Veche cu cca. 40-50 de fumuri și satul Râca-Nouă, pe nouă amplasament. Mutarea satului s-a făcut din două motive. Primul motiv era că pământurile erau departe de satul lor și erau jefuite de stăinași. În al doilea rând, moșierul fanariot Gherasie Guma care avea o mare moșie ce se întindea până la hotarul comunei noi, Râca, avea nevoie de brațe de muncă și a intervenit la stăpânire pe lângă Înaltul Scaun al Dreptății pentru a se face această mutare. Pe Harta Statului
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
oficial al Filiki Eteria, el a încercat să preia controlul mișcării revoluționare și a propus adoptarea unui nou sistem de alegere a membrilor senatului. Această propunere avea susținerea liderilor militari, dar nu era pe placul celor politici. Și marile familii fanariote au organizat adunări legislative. În Grecia centrală a fost convocat o asemenea adunare de către Alexandros Mavrokordatos (în vest) și de către Theodoros Negris (în est). Aceste adunări au adoptat două statute locale: „Carta Greciei Continentale Vestice” și „Ordinul Legal al Greciei Continentale
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
1792, satul cu case și biserica de zid vornicului Gheorghe (Iordache) Ghica (1739-1801). De la acesta, moșia cu satul și biserica au trecut la fiul său, Ioan (Iancu) Ghica, care s-a căsătorit cu domnița Elena Hangerli (Handjery) (1795-1862), fiica demnitarului fanariot Alexandru Hangerli, fost domnitor al Moldovei în perioada 7 martie - 24 iulie 1807. După cum relatează istoricul Nicolae Stoicescu în ""Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova"" (1974), pictura a fost spoită. În decursul timpului, starea lăcașului de cult
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
încercat să recâștige independența Moldovei, încheind o alianță cu Petru I, Țarul Rusiei. După înfrângerea armatelor ruso-moldovene la Stănilești(1711), s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al lui Petru I. După domnia lui Dimitrie Cantemir începe epoca fanariotă. În 1714 este ales membru al Academiei din Berlin. Personalitate prodigioasă, cu preocupări enciclopedice, poliglot, comparabil cu umaniștii Renașterii, a lansat lucrări de istorie ("Incrementa atque decrementa aulae othomanicae", operă de răsunet european, "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor", în care demonstrează
Familia Cantemir () [Corola-website/Science/329584_a_330913]
-
al principelui, s-a mutat la Curte și și-a început cariera de înalt funcționar, în paralel cu continuarea studiilor de filosofie. Prima etapă a carierei lui Constantin Dapontes în cele două principate a fost strâns legată de destinul principelui fanariot Constantin Mavrocordat, pe care l-a urmat în domniile lui de la București (1735-1741) și Iași (1741-1743), ocupând funcția de locțiitor al șefului Cancelariei Domnești, pe care o refuzase inițial. În 1736, la vârsta de 23 de ani, Dapontes a publicat
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
Gavur Izmir - Smirna Ghiaură (Necredincioasă)” datorită prezenței masive a creștinilor în oraș În timpul ocupației orașului, grecii au fondat un număr de instituții culturale în oraș, printre acestea aflânduse „Universitatea Ioniană din Smirna” (Ιωνικό Πανεπιστήμιο Σμύρνης). Fondatorul universității a fost matematicianul fanariot Constantin Carathéodory. autoritățile elene ale orașului au luat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea calității vieții locuitorilor orașului. Acordul de la Saint-Jean-de-Maurienne din 26 aprilie 1917 prin care erau stabilite zonele de interes ale Franței, Regatului Unit și Italiei a fost
Ocuparea Smirnei () [Corola-website/Science/327070_a_328399]
-
Bucureștii sub amenințarea oștilor habsburgice conduse de generalul Donat Heissler, intrate în Țara Românească pentru a se lupta cu oștile Imperiului Otoman. Odată cu sfârșitul domniei lui Constantin Brâncoveanu se încheie ultima perioadă de prosperitate din istoria Mănăstirii Plătărești. Începutul domniilor fanariote va aduce închinarea mănăstirii către Sfântul Mormânt deși hrisovul din 1640 al ctitorului Matei Basarab, confirmat prin tomosul din 1644 al patriarhului ecumenic Partenie, interzicea în mod expres închinarea Mănăstirii Plătărești sub pedeapsa anatemei și excomunicării. Închinarea s-a făcut
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
și al soției sale. Pictura inițială a inclus acest tablou, care a fost înlocuit în prima parte a secolului XVIII cu o scenă liturgică, de către călugării greci care au preluat mănăstirea printr-un hrisov de închinare fraudulos emis de domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat. În încercarea de a-și justifica raptul și profitând de lipsa hrisoavelor originale ale mănăstirii furate de tătari la 1659, aceștia au încercat astfel să șteargă orice urmă care ar fi legat mănăstirea de adevăratul ei ctitor. În dreapta
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
1695, dajdia pentru hotarul Brăilei, în valoare de 8845 de taleri: era o dare care a servit, după toate probabilitățile, la plata cheltuielilor făcute cu prilejul cercetării și restabilirii hotarului raialei. O nouă cotropire a avut loc la începutul epocii fanariote, când a izbucnit războiul turco - austriac, în 1716. După ce domnul Țării Românești, Nicolae Mavrocordat, a fost luat prizonier de austrieci, și până să vina în scaun fratele său Ioan Mavrocordat, turcii din raia s-au folosit de prilej și și-
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
("germană: Constantin Hormuzaki"); n. 12 noiembrie 1811, Cernăuți, Bucovina, Imperiul Austriac - d. 15 februarie 1869, Viena, înmormântat la Dulcești, Județul Neamț), a fost doctor în drept austriac, politician român și ministru. Familia, care este de proveniență greacă, fanariotă, a aparținut din secolul XVII-lea boierimii moldovenești. În 1636, unui Hurmuzaki a fost dăruită, datorită contribuților sale la Divanul Moldovei, o moșie. Sub domnia voievodului Nicolae Mavrocordat Emanoil Hurmuzachi a fost mare comis și membru Divanului. Medelnicerul Constantin († 1794
Constantin Hurmuzaki () [Corola-website/Science/328475_a_329804]
-
însă și de perioade mai întunecate. Domnitorii Radu cel Mare, Neagoe Bararab, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu, prin activitatea lor, constructivă, culturală, politică și militară, și-au legat pentru totdeauna numele de această urbe. După secolul fanariot, Târgoviște revine în istorie în prima jumătate a secolului al XIXlea, când va avea un rol direct sau indirect în toate marile evenimente: mișcarea lui Tudor Vladimirescu din 1821, Revoluția de la 1848 și Unirea Principatelor de la 1856, domnia lui Alexandru
Muzeul de Istorie din Târgoviște () [Corola-website/Science/331340_a_332669]
-
însă și de perioade mai întunecate. Domnitorii Radu cel Mare, Neagoe Bararab, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu, prin activitatea lor, constructivă, culturală, politică și militară, și-au legat pentru totdeauna numele de această urbe. După secolul fanariot, Târgoviște revine în istorie în prima jumătate a secolului al XIXlea, când va avea un rol direct sau indirect în toate marile evenimente: mișcarea lui Tudor Vladimirescu din 1821, Revoluția de la 1848 și Unirea Principatelor de la 1856, domnia lui Alexandru
Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” () [Corola-website/Science/331338_a_332667]
-
alternativ Rallou Karatza, în ; n. 1799, Constantinopol - d. 1870, Thonberg (astăzi face parte din orașul Leipzig), Germania) a fost o actriță greacă, conducătoare de teatru, traducătoare și participantă la Războiul de Independență al Greciei. Ralú se trăgea din familia nobilă (fanariotă) Caradja. A fost fiica cea mai mică a domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Caragea, domn al Principatului Valahiei (1812-1818) și a soției acestuia, "Elena" (născută "Scanevi"), fiica unui bancher din Constantinopol. Formată în cultura europeană, a primit o educație aleasă: vorbea
Domnița Ralu Caragea () [Corola-website/Science/331636_a_332965]
-
astăzi face parte din orașul Leipzig), Germania) a fost o actriță greacă, conducătoare de teatru, traducătoare și participantă la Războiul de Independență al Greciei. Ralú se trăgea din familia nobilă (fanariotă) Caradja. A fost fiica cea mai mică a domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Caragea, domn al Principatului Valahiei (1812-1818) și a soției acestuia, "Elena" (născută "Scanevi"), fiica unui bancher din Constantinopol. Formată în cultura europeană, a primit o educație aleasă: vorbea limbile greacă, franceză, germană și turcă. După ce tatăl său a
Domnița Ralu Caragea () [Corola-website/Science/331636_a_332965]
-
oaste de partea turcilor, episod tratat cu indignare de cronică. În cuvintele cronicarului, Părțile II și III ale cronicii au fost suprimate din compilația oficială a cronicilor domnești. Conform istoricului N. Iorga, acest fapt s-ar fi datorat primului domn fanariot Nicolae Mavrocordat, idee contrazisă de Ilieș, care arăta că înainte de a-l deranja pe Mavrocordat, cronica fusese cenzurată de Ștefan Cantacuzino. Compilația dată în lucru de Ștefan Cantacuzino cuprindea doar 48 de capitole din lucrare, fără predoslovie. Restul era suplinit
Cronica lui Radu Greceanu () [Corola-website/Science/332909_a_334238]
-
a fost o familie boierească română provenită din Fanar, care a dat Țării Românești și Moldovei mai mulți domni fanarioți în secolul al XVIII-lea. În pragul dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Alexandru Mavrocordat Exaporitul a devenit o figură foarte influentă în cadrul administrației Imperiului otoman. A încercat în 1703 să obțină mazilirea domnului Țării Românești Constantin
Familia Mavrocordat () [Corola-website/Science/333847_a_335176]
-
Ghica (n. 8 februarie 1903 - d. ianuarie 1982) a fost un jurist român, om politic legionar, Director general al Siguranței Statului și Polițiilor în perioada Statului Național-Legionar, (14 septembrie 1940 - 3 februarie 1941). Alexandru Ghica provine dintr-o veche familie fanariotă din Țările Române din rândul căreia au ieșit domnitori, academicieni, oameni politici și de cultură. Arborele genealogic al familiei pornește de la Matei Ghica (1565 - 1620) și fiul acestuia, Gheorghe. Frații Alexandru și Grigore Ghica erau fiii lui Grigore Ghica și
Alexandru Ghica (legionar) () [Corola-website/Science/333189_a_334518]
-
Constantin, Barbu și Ștefan). Prin Ștefan Văcărescu, Ianache este bunicul istoricului și poetului care avea să îi poarte numele, și care avea să desfășoare o carieră politică de succes în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, sub domnii fanarioți. Alături de Constantin Brâncoveanu și cei patru fii ai săi, Ianache Văcărescu a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1992, praznicul lor fiind fixat pe 16 august, pentru a nu coincide cu Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului (15 august).
Ianache Văcărescu () [Corola-website/Science/334555_a_335884]
-
lor de la Moscva" (Buda, 1814) și "Vrednica de pomenire biruință" (Buda, 1815). Opera sa principală, "Chronograful Țărei Rumânești de la 1764 până la 1815", a fost scrisă la Craiova în anii 1814-1815 și încheie ciclul cronicilor muntene, povestind întâmplări din ultima perioadă fanariotă și amintind domnitorii Nicolae Caragea, Mihai Suțu și Nicolae Mavrogheni. Cronica are un farmec special, stilul literar al lui Dionisie prevestind stilul savuros de exprimare al lui Ion Ghica și nararea în stil teatral a lui I.L. Caragiale. Cronicarul prezintă
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
Imperială Rusă din Moldova și a fost numit primul mareșal al Greciei moderne de către Ioannis Kapodistrias, erou al Războiului de Independență al Greciei. Ipsilanti a fost fratele lui Alexandru Ipsilanti, conducătorul organizației Filiki Eteria. A fost membru al importantei familii fanariote Ipsilanti, fiind al doilea fiu al domnitorului Constantin Ipsilanti al Moldovei. El a fost trimis în Franța, unde a fost instruit la o școală militară franceză. S-a distins ca ofițer rus în campania militară din 1814. În 1821 a
Dumitru Ipsilanti () [Corola-website/Science/335958_a_337287]