1,938 matches
-
plumb, orizontul închis străbătut de corbi negri: "o atmosferă de copleșitoare dezolare, de toamne reci cu ploi putrede, cu arbori cangrenați..." (E. Lovinescu). În volumul Plumb apare o viziune de infern, cu ploi lungi și reci, abatoare, ospicii, cazărmi cu fanfare militare, absurd și deznădejde. Volumul Scântei galbene înfățișează burguri medievale, voievozi în haine violete. Cu voi și Stanțe burgheze aduc din nou în prim-plan deznădejdea poetului, crisparea sufletească, orașul provincial, descompunerea, mizeria, preferința maladivă pentru toamnă. În universul bacovian
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Fiind un inadaptat, Bacovia manifestă aversiune față de societate și își "mobilează" universul poetic, mai totdeauna, cu fecioare tuberculoase, parcuri solitare, plânsul, golul, umezeala, răceala, nevroza, culori (negrul, cenușiul, galbenul, violetul, roșul), orașul de provincie somnolent, amante care ascultă în grădini fanfara militară, vântul în piața dezolantă, plictisul provincial, dezagregarea sufletească, nervii, ploi țârâitoare, monotonie. Toamna este anotimpul ftizicilor, parcurile sunt devastate, amanții bolnavi și triști fac gesturi ciudate, un nebun răcnește în grădina publică, un palid visător s-a împușcat, delirul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un colaj de imagini sugerează întinderea imperiului. Următorul tablou al poemului prezintă o incursiune în istorie; de la Osman la Baiazid. Rovine a devenit un simbol al patriotismului. În antiteză sunt prezentate cele două oști: puhoiul turcesc, venit "în sunet de fanfare" ca să întunece "pământul la Rovine, în câmpii" și oastea românească ascunsă undeva, în codru ("Numa-n zarea depărtată sună codrul de stejari"). Un scurt dialog între sultan și solul român evidențiază opoziția dintre trufia turcului și diplomația românului. Baiazid, îngâmfat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a îmbrățișat și pe mine și a spus cu voce tare la microfon: "Stakim naparnikom legko vîstupat" (cu un astfel de partener este ușor să ții cuvântări). Înainte de deschiderea mitingului, a fost asigurată o bună dispoziție, întreținută cu muzică de fanfară și cântece populare. Când cele două delegații au apărut la tribuna stadionului, Gheorghe Pană, șeful colectivului organizatoric principal care conducea festivitățile la stadion, luat de valul freneziei și vrând să ceară să se facă liniște, a zis cu voce tare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
-i repugnă mai mult poetului decît o astfel de comodă recunoaștere, „poezia cu fireturi” care ar Însemna angajarea Într-o ordine restrictivă și mutilantă: „Poetul devenit Doge. Poetul adunînd În locul semnelor neînțelese din el ori din văzduh, balega armăsarului ritmînd fanfara de bîlci cu penița făraș pentru jarul onorurilor oficiale”. Aceasta, Întrucît „admirația unanimă” contravine din principiu idealului avangardist al dinamicii absolute a spiritului creator, dar și pentru că a se lăsa recunoscut, oficializat, de un public burghez prin definiție limitat spiritualicește
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
din piculine mesteacănii, din violoncele și contrabasuri stejarii și jugaștrii gravi, din cornuri și trîmbițe sonorii cedri, din harpe teii melancolici, din țitere subțiraticii plopi. Prin coroanele lor bogate vei deosebi Încă fiorul de alămuri și de coarde. Imnuri religioase, fanfare sărbătorești, chiote lungi de podgorie. De la nord, păsări venind fermecate de lumina acestor muzici. [...] Așa, pămîntul legat de cer prin țevile marilor vegetații se acoperă de strălucire sau umbră”. Asemenea exemple sînt numeroase În toate textele și ele indică o
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Afli că satele comunei Hudești aveau prin 1959 patru formații de cor cu peste 150 de membrii dintre care unul înființat încă din sec. al XIXlea, două asociații sportive, că activau patru formații teatrale de amatori, două tarafuri și patru fanfare populare care participau la Festivalul datinilor locale nu numai elevii dar și vârstnicii (nu numai ca spectatori). în 1927, în Hudești se înființează „ Ateneul popular coordonator al vieții cultural-artistice-instiuție care sub diverse denumiri (cămin cultural etc.) activează și astăzi. Afli
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
îfolcloric avea același dirijor, învățătorul Costache Jacotă. Au mai existat în comună și formații de brigadă artistică de agitație, montaj muzical-literar având ca instructori pe prof. Bostan Elena, educatoare Chiriac Eugenia și prof. Apătăchioae Florica. Formația de dansuri populare și fanfara din comună, grupul vocal-folcloric și brigada artistică de agitație au participat la toate edițiile festivalului Cântarea României clasându-se printre primele trei locuri la fazele județene. La ediția a-VI-a a festivalului, la faza județeană grupul vocal-folcloric s-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
echilibrat și frumoasa prezentare scenică. Dacă formațiile muzical-vocale hudeștene s-au situat pe primele locuri la concursuri din cadrul județului și interjudețene, nici formațiile muzical-instrumentale n-au rămas mai prejos. încă din primul deceniu al secolului al-XX-lea erau cunoscute formațiile de fanfară și tarafurile din Hudești. Pe la 1935 activau în comună patru fanfare în satele Bașeu, Alba, Mlenăuți și Vatra și două tarafuri, unul condus de Gică Costandache și altul de Gheorghe Macoviciuc la Alba. Dintre cei mai renumiți cântăreți și conducători
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
situat pe primele locuri la concursuri din cadrul județului și interjudețene, nici formațiile muzical-instrumentale n-au rămas mai prejos. încă din primul deceniu al secolului al-XX-lea erau cunoscute formațiile de fanfară și tarafurile din Hudești. Pe la 1935 activau în comună patru fanfare în satele Bașeu, Alba, Mlenăuți și Vatra și două tarafuri, unul condus de Gică Costandache și altul de Gheorghe Macoviciuc la Alba. Dintre cei mai renumiți cântăreți și conducători de fanfară amintim pe Ilie și Dumitru Boz, Lazăr Dogaru, Dumitru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tarafurile din Hudești. Pe la 1935 activau în comună patru fanfare în satele Bașeu, Alba, Mlenăuți și Vatra și două tarafuri, unul condus de Gică Costandache și altul de Gheorghe Macoviciuc la Alba. Dintre cei mai renumiți cântăreți și conducători de fanfară amintim pe Ilie și Dumitru Boz, Lazăr Dogaru, Dumitru Culișniuc, Gheorghe Aștefănoaie din Bașeu, Vasile Lupușoru din Alba, Calistru Beșliu și Minciună Ion, Pintilei Victor din Mlenăuți, Șchiopeț Gh. Ion, Alupoaie V. Dumitru, Apreutesei V. Dumitru, Minciună Gh. Vasile și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Gh. Vasile și Guragata S. Dumitru din Vatra, iar la tarafurile de vioară pe Dumitru și Costică Costandache, Ghiță Deliman și fii săi, frații Macoviciuc de la Alba, Cocândă Chirica și Capraru Constantin. în momentul de față a mai rămas doar fanfara de la Mlenăuți care la unele zile festive mai cântă și prin comuna noastră. Există la nivelul județului Botoșani un festival al fanfarelor la care participă și fanfara de la Hudești. Din Vatra câțiva tineri au învățat să cânte din trompetă. Aceștia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
săi, frații Macoviciuc de la Alba, Cocândă Chirica și Capraru Constantin. în momentul de față a mai rămas doar fanfara de la Mlenăuți care la unele zile festive mai cântă și prin comuna noastră. Există la nivelul județului Botoșani un festival al fanfarelor la care participă și fanfara de la Hudești. Din Vatra câțiva tineri au învățat să cânte din trompetă. Aceștia sunt Sâsâeac Ionel, Bostan Cristi și Bostan Florin. Pentru cinstirea îndelungatei activități cultural artistice din Hudești, în anul 1972, într-un cadru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Cocândă Chirica și Capraru Constantin. în momentul de față a mai rămas doar fanfara de la Mlenăuți care la unele zile festive mai cântă și prin comuna noastră. Există la nivelul județului Botoșani un festival al fanfarelor la care participă și fanfara de la Hudești. Din Vatra câțiva tineri au învățat să cânte din trompetă. Aceștia sunt Sâsâeac Ionel, Bostan Cristi și Bostan Florin. Pentru cinstirea îndelungatei activități cultural artistice din Hudești, în anul 1972, într-un cadru festiv s-a sărbătorit a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
4 formații de cor cu peste 150 membrii, 5 formații de dansuri cu peste 44 de tineri din satele comunei, 4 formații teatrale, iar din 1966-1967 o formație corală comunală, 5 formații de dansuri, 6 brigăzi artistice, un taraf, o fanfară și două formații de teatru. Numai în 1966-1967 s-au prezentat 56 de spectacole la care au participat peste 18.000 de spectatori. Mai trebuie de reținut faptul că o perioadă de timp în satele comunei, organizate pe coturi (circumscripții
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Tineretului din Botoșani. Deși au o dotare materială corespunzătoare după 1989, rolul Căminelor culturale hudeștene a scăzut. Localurile se mai închiriază din timp în timp pentru nunți și uneori pentru cumetrii. La Căminul cultural din centru există instrumente muzicale pentru fanfară care au fost date în custodie la Școala Hudești și unde o serie de elevi talentați învață să cânte sub îndrumarea instructorului Mitoceanu Gheorghe. Pentru înființarea acestei formații de fanfară a elevilor s-au implicat Consiliul local Hudești, Primăria și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cumetrii. La Căminul cultural din centru există instrumente muzicale pentru fanfară care au fost date în custodie la Școala Hudești și unde o serie de elevi talentați învață să cânte sub îndrumarea instructorului Mitoceanu Gheorghe. Pentru înființarea acestei formații de fanfară a elevilor s-au implicat Consiliul local Hudești, Primăria și Școala. Fanfara elevilor a participat deja la unele festivaluri și concursuri, obținând în anul 2009 locul I la Festivalul fanfarelor pentru copii din orașul Fălticeni, județul Suceava. A primit invitații
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
au fost date în custodie la Școala Hudești și unde o serie de elevi talentați învață să cânte sub îndrumarea instructorului Mitoceanu Gheorghe. Pentru înființarea acestei formații de fanfară a elevilor s-au implicat Consiliul local Hudești, Primăria și Școala. Fanfara elevilor a participat deja la unele festivaluri și concursuri, obținând în anul 2009 locul I la Festivalul fanfarelor pentru copii din orașul Fălticeni, județul Suceava. A primit invitații și le-a onorat la Suharău, George Enescu, Avrămeni, Mileanca, Concești. Ar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sub îndrumarea instructorului Mitoceanu Gheorghe. Pentru înființarea acestei formații de fanfară a elevilor s-au implicat Consiliul local Hudești, Primăria și Școala. Fanfara elevilor a participat deja la unele festivaluri și concursuri, obținând în anul 2009 locul I la Festivalul fanfarelor pentru copii din orașul Fălticeni, județul Suceava. A primit invitații și le-a onorat la Suharău, George Enescu, Avrămeni, Mileanca, Concești. Ar fi de dorit ca și în localitățile comunei să prezinte recitaluri, măcar câte odată pe an. Populația s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
De la tineret menționăm formația de Nuntă căldărărească de la Vatra și nunta frumoasă din același sat, apoi formația de Malancă de la Hudești, jocul de căluți de la Baranca și nunta frumoasă de la Alba. încercările Primăriei sau ale altor sponsori de a aduce fanfara să cânte în prima zi de hram pe mehedeanul din sate nu prea au dat rezultate. Tineretul preferă discoteca, seara unde este mult fum și îngrămădeală și mai altele. Considerăm că slăbirea rolului activităților culturale se datorește mai multor factori
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-așa-i jocul pe la noi!” Vorbind despre jocuri, nu pot să nu-mi amintesc jocul de bărbați (flăcăi) numit impropriu „țigăneasca-de fapt o bătută, organizat pe mehedeanul din centrul satului la hramuri, la Paști sau la sărbătorile de iarnă, când fanfara de la Bașeu zisă pe vremea aceea și „Bozenii aprindeau jocul și mai tare. Nu-l pot uita pe flăcăul mic de statură, dar vânjos, încălțat cu cizme de piele neagră și cu pălărie bătând pământul cu picioarele. Era Schiopeț Ghiță
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu bețe frumos sculptate și cu câte o batistă cusută cu flori, chiar de către mireasă invitau rudele, cunoscuții și pe ceilalți oameni din sat la nuntă. La rudele cele mai apropiate și la nași, vorniceii sau chiar mirele însoțit de fanfară făceau o invitație mai deosebită, după care mergeau la casa miresei unde erau adunate și druștele(domnișoare de onoare) și împreună cu muzica petreceau până la orele 24, pregătind atmosfera de sărbătoare de a doua zi. în ziua nunții, vorniceii însoțiți de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pusă în două-trei faetoane și este păzită de fetele, prietene ale miresei. Mirele ia mireasa de mână, o duce până la un faeton, o dă în primire druștelor, iar el însoțit de vornicei, în fruntea coloanei, pe jos și în marșul fanfarei se îndreaptă către biserica din sat. Acest lucru se întâmpla duminecă pe la amiază,cam la terminarea slujbei. La biserică erau așteptați de nași (nunii cei mari) care de obicei participau la slujba din ziua respectivă. Din faetonul cu zestre se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
frumos covor care se așternea în biserică și pe care se desfășura cununia religioasă. După cununia religioasă, cei doi tineri cu lumânările aprinse în mâini ies din biserică, alături și pășesc plini de încredere lângă masa din curtea biserici, iar fanfara intonează marșul triumfal și apoi diferite cântece de petrecere. Tinerii sunt binecuvântați de preot și de nașii lor, iar nașa rupe deasupra capetelor tinerilor miri, jâmnele (mici pâini împletite și de o calitate superioară) și aruncă bucăți din ele participanților
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru efortul făcut de acesta. în sat, la Vatra, aceste orații erau prezentate de către tinerii Baltă Calistru sau de către Slabu S. Costache. După orația de nuntă și servirea mesei de către tineret urma distracția propriu-zisă a tineretului după melodii interpretate de fanfară și mai ales vestitele jocuri moldovenești la care participa cu multă însuflețire mai tot tineretul din sat. în acest timp, se pregătea masa pentru invitații nunilor. După aranjatul mesei, aceștia erau invitați la masă și erau serviți cu toată atenția
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]