1,257 matches
-
nu înțelegeți că nu v-am spus de pîini? Ci v-am spus să vă păziți de aluatul Fariseilor și al Saducheilor?" 12. Atunci au înțeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pîinii, ci de învățătura Fariseilor și a Saducheilor. 13. Isus a venit în părțile Cezareii lui Filip, și a întrebat pe ucenicii săi: Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul omului?" 14. Ei au răspuns: "Unii zic că ești Ioan Botezătorul; alții: Ilie; alții: Ieremia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
toată inima pe fratele său." $19 1. După ce a sfîrșit Isus cuvîntările acestea, a plecat din Galilea și a venit în ținutul Iudeii, dincolo de Iordan. 2. După El au mers multe gloate, și acolo a vindecat pe cei bolnavi. 3. Fariseii au venit la El, și, ca să-L ispitească, I-au zis: Oare este îngăduit unui bărbat să-și lase nevasta pentru orice pricină?" 4. Drept răspuns, El le-a zis: " Oare n-ați citit că Ziditorul, de la început i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
care va aduce roadele cuvenite. 44. Cine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea; iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera. 45. După ce au auzit pildele Lui, preoții cei mai de seamă și Fariseii au înțeles că Isus vorbește despre ei, 46. și căutau să-L prindă, dar se temeau de noroade, pentru că ele îl socoteau drept prooroc. $22 1. Isus a luat cuvîntul, și le-a vorbit iarăși în pilde. Și a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
13. Atunci împăratul a zis slujitorilor săi: "Legați-i mîinile și picioarele, și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo vor fi plînsul și scrîșnirea dinților. 14. Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși." 15. Atunci Fariseii s-au dus și s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba. 16. Au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu Irodianii, care I-au zis: "Învățătorule, știm că ești adevărat, și că înveți pe oameni calea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
32. "Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, și Dumnezeul lui Iacov?" Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii." 33. Noroadele, care ascultau, au rămas uimite de învățătura lui Isus. 34. Cînd au auzit Fariseii că Isus a astupat gura Saducheilor, s-au strîns la un loc. 35. Și unul din ei, un învățător al Legii, ca să-L ispitească, I-a pus întrebarea următoare: 36. "Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?" 37
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
și cea mai mare poruncă. 39. Iar a doua, asemenea ei, este: "Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți." 40. În aceste două porunci se cuprind toată Legea și Proorocii." 41. Pe cînd erau strînși la un loc Fariseii, Isus i-a întrebat: 42. "Ce credeți voi despre Hristos? Al cui fiu este?" "Al lui David", I-au răspuns ei. 43. Și Isus le-a zis: "Cum atunci David, fiind insuflat de Duhul, Îl numește Domn, cînd zice: 44
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
fiul lui?" 46. Nimeni nu I-a putut răspunde un cuvînt. Și, din ziua aceea, n-a îndrăznit nimeni să-I mai pună întrebări. $23 1. Atunci Isus, pe cînd cuvînta gloatelor și ucenicilor Săi, 2. a zis: "Cărturarii și Fariseii șed pe scaunul lui Moise. 3. Deci toate lucrurile, pe care vă spun ei să le păziți, păziți-le și faceți-le; dar după faptele lor să nu faceți. Căci ei zic, dar nu fac. 4. Ei leagă sarcini grele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Dascăli", căci Unul singur este Dascălul vostru: Hristosul. 11. Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru. 12. Oricine se va înălța, va fi smerit; și oricine se va smeri, va fi înălțat. 13. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi închideți oamenilor Împărăția cerurilor: nici voi nu intrați în ea, și nici pe cei ce vor să intre, nu-i lăsați să intre. 14. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi mîncați casele văduvelor, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
înălțat. 13. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi închideți oamenilor Împărăția cerurilor: nici voi nu intrați în ea, și nici pe cei ce vor să intre, nu-i lăsați să intre. 14. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi mîncați casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii, faceți rugăciuni lungi; de aceea veți lua o mai mare osîndă. 15. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi înconjurați marea și pămîntul, ca să faceți un tovarăș de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
intre, nu-i lăsați să intre. 14. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi mîncați casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii, faceți rugăciuni lungi; de aceea veți lua o mai mare osîndă. 15. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi înconjurați marea și pămîntul, ca să faceți un tovarăș de credință; și, după ce a ajuns tovarăș de credință, faceți din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decît sunteți voi înșivă. 16. Vai de voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
jură pe Templu jură pe el și pe Cel ce locuiește în el; 22. și cine jură pe cer, jură pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu și pe Cel ce șade pe el." 23. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi dați zeciuială din izmă, din mărar și din chimen și lăsați nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila și credincioșia; pe acestea trebuia să le faceți, și pe acelea să nu le lăsați nefăcute. 24
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila și credincioșia; pe acestea trebuia să le faceți, și pe acelea să nu le lăsați nefăcute. 24. Povățuitori orbi, care strecurați țînțarul și înghițiți cămila! 25. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar înlăuntru sunt pline de răpire și de necumpătare. 26. Fariseu orb! Curăță întîi partea dinlăuntru a paharului și a blidului, pentru ca și partea de afară să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
lăsați nefăcute. 24. Povățuitori orbi, care strecurați țînțarul și înghițiți cămila! 25. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar înlăuntru sunt pline de răpire și de necumpătare. 26. Fariseu orb! Curăță întîi partea dinlăuntru a paharului și a blidului, pentru ca și partea de afară să fie curată. 27. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi sunteți ca mormintele văruite, care, pe dinafară se arată frumoase, iar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
a paharului și a blidului, dar înlăuntru sunt pline de răpire și de necumpătare. 26. Fariseu orb! Curăță întîi partea dinlăuntru a paharului și a blidului, pentru ca și partea de afară să fie curată. 27. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi sunteți ca mormintele văruite, care, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinlăuntru sunt pline de oasele morților și de orice fel de necurățenie. 28. Tot așa voi, pe dinafară vă arătați neprihăniți oamenilor, dar pe dinlăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
iar pe dinlăuntru sunt pline de oasele morților și de orice fel de necurățenie. 28. Tot așa voi, pe dinafară vă arătați neprihăniți oamenilor, dar pe dinlăuntru sunteți plini de fățărnicie și de fărădelege. 29. Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi zidiți mormintele proorocilor, împodobiți gropile celor neprihăniți, 30. și ziceți: Dacă am fi trăit noi în zilele părinților noștri, nu ne-am fi unit cu ei la vărsarea sîngelui proorocilor." 31. Prin aceasta mărturisiți despre voi înșivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
stîncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la ușa mormîntului și a plecat. 61. Maria Magdalina și cealaltă Marie erau acolo, și ședeau în fața mormîntului. 62. A doua zi care vine după ziua Pregătirii, preoții cei mai de seamă și Fariseii s-au dus împreună la Pilat, 63. și i-au zis: "Doamne, ne-am adus aminte că înșelătorul acela, pe cînd era încă în viață, a zis: "După trei zile voi învia." 64. Dă poruncă dar ca mormîntul să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
naști cu ochi albaștri. În confruntările cu destinul, nu victoria contează, ci verticalitatea luptei. Suntem copiii unei enigme botezate destin. Suntem subalternii Destinului și ai Forței. Tragedia este un act de nedreptate, dar și de speranță. Destinul lui Iisus : cu fariseii putea să ajungă pe tron, cu apostolii pe cruce. Când îți trăiești mai intens clipa, și destinul ți se pare mai darnic. Suntem coautori ai tapiseriei vieții noastre. Destinul - această gaură neagră care ne vămuiește energiile. Potcoava poate fi norocoasă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nenorocitului pe care nu pridideam să-l fac puturos, hoit ambulant, căcatpișat, împuțit, și chiar mi-e silă să mat repet ce-am spus în nimicnia mea, acum, când mă calific liniștit pe locul întîi la categoria cel mai rapid fariseu împuțit din lift, secțiunea căcat, pișat, borât din picioare. Minunat, nu? Așa e și în viață. Facem atâtea fițe, cum urcăm puțin scara evoluției financiare, cum ni se pare că toți ceilalți ori put, ori ne pute nouă ceva la
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
despre aspectele esențiale ale Evangheliei Împărăției. Pe de altă parte, în mod realist, Isus insistă mult pe faptul că mesajul convertirii demolează tocmai suficiența umană în toate formele sale, de la atașarea de bogății (Mc 10,21-25) până la siguranța orgolioasă a fariseilor (Lc 18,9), însușite emblematic și de Papa Francisc, ca referințe despre corupția politică, economică și eclezială. E clar că întoarcerea la paradigma originală implică eliberarea „convertirii” de tradiționala „penitență”, care este o consecință, ce s-a dezvoltat în cadrul unei
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
a cărei desfășurare nici astăzi nu s-a încheiat încă. * Deși ar putea să pară nefirească, afirmația că minciuna caracterizează esența însăși a ființei umane poate fi argumentată și în alți termeni decît aceia ai mitului biblic. Dacă am fi farisei (și probabil că sîntem de vreme ce fățărnicia, ipocrizia, prefăcătoria planează ca latență în preajma noastră, ca să nu spunem înăuntrul nostru)24, am afirma că nimic nu este mai urît pe lume și în același timp mai prezent în existența umană decît minciuna
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
8, 28. footnote>. Așadar, cunoașterea Fiului Omului, adică, vederea Omului Iisus ca fiind Dumnezeu adevărat, înseamnă „a crede în” Dumnezeu. Dar, vederea lui Dumnezeu, realizabilă doar prin cre dința în învierea Lui, nu este posibilă decât cu ajutorul Duhului Sfânt. Când fariseii nu cred în vindecarea orbului din naștere, și când Hristosa zis „Spre judecată am venit în lumea aceasta, ca cei care nu văd să vadă (s.n.), iar cei care văd să fie orbi (s.n.)”<footnote Ibidem, 9, 39. footnote>, spune
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
siriaca, ca limbă a culturii creștine până în secolul 10; după această dată, siriaca s-a menținut numai în scopuri liturgice. Despre Isus Hristos, se spune că citea textele scrise în vechea ebraică; așa se explică faptul că putea purta discuții cu fariseii referitoare la interpretarea textelor biblice ale Vechiului Testament. În sfârșit, Isus Hristos vorbea grecește, greaca fiind limba oficială a Imperiului Roman în Orient. Deci, așa cum remarcă și Henriette Walter, Isus Hristos era poliglot. Despre limba Bibliei și importanța ei, va exista un
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vieții, cea a istoriei pe care o trăiesc, și cea a cărții naturii, în toate punctele vitale. A patra Evanghelie (Ioan, 8, 6-9) povestește, și tocmai de aceea sar acum ideologii zicând că pasajul e apocrif, că atunci când cărturarii și fariseii au adus-o la Isus pe femeia adulteră, El, plecându-se în jos, a scris cu degetul pe pământ, fără trestie sau cerneală, cu degetul gol, și-n timp ce-l întrebau, El iarăși s-a plecat și-a scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
e nebun. Nu alta e sfânta nebunie a crucii. Ei i se opune cumințenia, care nu e decât prostie, aceea de a-ți fi în toată firea, de a te supraveghea, de a te reculege. Cumințenia de care erau doldora fariseii care-i reproșau lui Isus și ucenicilor săi faptul că, după treieriș, strângeau spice de grâu ca să le mănânce frecându-le în palme, într-o sâmbătă, și că Isus vindecase, într-o sâmbătă, pe un om cu mâna uscată, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
sâmbătă, și că Isus vindecase, într-o sâmbătă, pe un om cu mâna uscată, și despre care a treia Evanghelie (Lc., 6, 11) spune că erau plini de demență sau de prostie - anoias -, și nu de nebunie. Proști sau demenți fariseii liturgici, și habotnici, nu nebuni. Chiar dacă fariseu a început prin a fi Pavel din Tars, descoperitorul mistic al lui Isus și căruia pretorul Festus i-a zis cu glas mare (Fp., 26, 24): „Pavele, ești nebun! Învățătura ta cea multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]