5,507 matches
-
furca grămada după ce terminau de bătut fasolea,iar noi copii verificam să nu rămâna păstăi verzi sau boabe de fasole.Sărăcie era dacă mai rămănea sau cred că scădea producția la hectar.Mereu aveam un sentiment de milă față de biata fasole de parcă avea vreo vină primea bătaie După multă trudă ,,țaranii cooperatori'' își luau pauza de masă. Fiecare mânca cu ai lui ce își adusese de acasă, nu se auzea nici musca așa o liniște se instala.Într-una din acele
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
ale casei ,când nu mă lua la câmp aveam un soi de sarcini.Sarcini ca:aduci de trei ori buruiană la vițel ,trei sarcini de lemne,o traistă de frunze de bostan sau răsărită la rațe, trei rănduri de apă,fasolea sa fie fiartă și adio zi, venea noaptea . Cea mai grea dintre sarcini era adusul lemnelor de la pădure.Pădurea era cam la 2 kilometri de casă,acolo era cantonul pădurarului un loc tare frumos.Lemnele le adunam de pe jos sau
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
-mea și dă-i fugă spre casă .Norocul meu că era bine surioara mea ,singurul inconvenient era doar durerea de burtică de la măduva de răsărită.Când nu puteam ieși din ogradă aveam un butoi cu apă de ploaie pentru fiert fasole,iar eu făceam baie în apa caldă.Apa nu mai putea fi folosită la fiert fasole,dar eu consideram că era o Mare Neagră la scară mai mică la mine acasă ! Picioarele murdare de noroi au facut apa murdară de parcă
ȘCOALA.....RESPONSABILITĂȚILE ȘI COPILĂRIA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376848_a_378177]
-
era doar durerea de burtică de la măduva de răsărită.Când nu puteam ieși din ogradă aveam un butoi cu apă de ploaie pentru fiert fasole,iar eu făceam baie în apa caldă.Apa nu mai putea fi folosită la fiert fasole,dar eu consideram că era o Mare Neagră la scară mai mică la mine acasă ! Picioarele murdare de noroi au facut apa murdară de parcă s-ar fi scăldat rațele . Șotii făceau și băieții ,adică frații mei Petrică și Culiță, ei
ȘCOALA.....RESPONSABILITĂȚILE ȘI COPILĂRIA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376848_a_378177]
-
io fi alintat și eu atâta! Obișnuit doar cu viața de București și cu Fast-food-uri..., cu nasul numai în calculator și cu gândul doar la tunsori haine ...și muzica...Ce va zice când îi va pune maică-mea strachina cu fasole în fața? 2. -Da’ numai până mă fac eu bine, înțelegi? E o situație specială.... Nu poți rămâne singur atâtea zile, nu? Măcar să reușescă operația și restul.... -De ce taci,Andrei?! Așa se duc copiii la bunici în vacanțe, de când e
LICURICII de MIRELA PENU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377942_a_379271]
-
putu răspunde decât în momentul în care ajunseră în curtea lor și reuși să iși tragă sufletul, rezemata de zidul casei. - Din fiecare floare pe care ai cules-o, trebuia să iasă o păstaie. Ai lăsat-o pe preoteasa fără fasole, Mara! Referință Bibliografica: FLORI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1664, Anul V, 22 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FLORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372617_a_373946]
-
Paște). De Crăciun ei nu prea merg cu colindul, nu am văzut nici măcar un grup anul trecut. Octavian CURPAȘ: Dar Anul Nou? Georgia BLIDAR: De anul nou, chilienii zic că trebuie să te prindă anul cu bani în buzunar, cu fasole, cu tot felul de lucruri care simbolizează bogăția, ca să fie așa de bine și anul viitor, cam ca la români. Octavian CURPAȘ: Cum apreciezi mass-media din Chile? Georgia BLIDAR: Mass-media este ca peste tot în lume, prinsă de febra ratingului
INTERVIU CU GEORGIA BLIDAR, O ROMÂNCĂ DIN CHILE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372667_a_373996]
-
Până seara, făcusem amândoi ceva capturi. Votca și berea consumate de-a lungul zilei ne stârniseră o foame, de nici nu ne vedeam unul pe celălalt. Și parcă, din senin, căzuse ceața peste zona noastră. Am desfăcut o conservă de fasole cu costiță și ne-am omorât cu ea foamea, stând în picioare, cu ochii ațintiți pe sculele lansate, căci nu mai aveam răbdarea să servim prânzul liniștiți, fără să ne pese de pescuit. Ne amăgeam cu gândul că la cină
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
le scot noroiul din curte la inundații ... Sărăciile Europei, dar cu cele mai scumpe mașini și viloaie cu jde camere ... că așa e fala și mândria ... vai steaua noastrâ. O țară de snobi, bârfitori, needucați, bețivi. curve, salamuri, mazăre, bob, fasole, linte. Plini de fâsuri și ifose, cu un procent din ce în ce mai mare de îmbogățiți peste noapte, analfabeți cu funcții și averi fabuloase și cu milioane de sclavi care belesc ochii și urechile la emisiuni de scandal trăind dintr-un ajutor social
DERBEDEI DE ROMÂNICA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372176_a_373505]
-
Anul acesta, Opera Comică pentru Copii pregătește patru noi producții: „Mam’zelle Nitouche” (operetă, premiera în luna decembrie), „Poveste de Crăciun” (spectacol extraordinar, premiera în luna decembrie), „Viva la mamma” (musical, premiera în luna martie) și „Jack și vrejul de fasole” (balet, premiera în luna aprilie). Biletele se pot achiziționa prin rețeaua bilete.ro - cu 48 de ore înainte de spectacol - și de la casa de bilete a Operei Comice pentru Copii (Calea Giulești nr. 16) - cu o oră înaintea începerii spectacolului - în
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A LANSAT PROGRAMUL PENTRU STAGIUNEA 2015-2016 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372167_a_373496]
-
de făcut copii.” Numai bine, până trec muntele, oile mele vor făta și cu banii luați pe jumătatea de miei voi putea face nuntă“, gândea Ion, luând drumul Brezoiului, mergând agale în urma oilor.” Am s-o învăț să-mi facă fasole bătută, frecată cu usturoi. Medita bărbatul lovind cu măciuca câte o piatră ce-i răsărea în fața opincilor, legate până sub genunchi cu nojițe din piele de porc ... Din când în când fluiera printre dinți la oițele ce priveau cu jind
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
ți-o alegi. S-o cunoști. Fiindcă cunoașterea vorbește.Iar înțelepciunea ascultă. -Și, ziceai că treci la noi în Ardeal? -Musai să trec! Vreau să-mi fac o familie, cu o nevasă harnică, să știe să-mi facă mămăligă și fasole frecată. -Să te duci în satul meu, Ioancău, de lângă Sebeș, e o văduvă cu casă, lângă beserică, are de toate, harnică și strângătoare... -Păi...de ce e a părăsit-o bărbatul!? - A trecut la Domnul! S-a răsturnat cu tractorul ... Dacă
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
Cinci, fără să se dea de apă. Umplerea butoaielor cu apă se face duminecă seara, când carele se succed la ghizdurile fântânilor, unul după altul, într-o adevărată procesiune. La plecarea pe câmp, din carele grele nu lipsesc merindele: mălai, fasole boabe, ceapă, roșii, brânză, păsări vii și alte legume pe care le au oamenii în grădinile lor de zarzavat. Nu sunt uitate: secerele, pirostriile, ceaunul de mămăligă, cerga pentru așternut, macatele și velințele pentru învelit, că noaptea se face destul de
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
pe lângă el, acum, ca și altădată, se instalase o șatră de nomazi. Aveau locul lor, stabilit de când lumea, și-l respectau în fiecare an. Deși le mai furau câte o gâscă, o găină, mai dau iama prin grădini și culegeau fasolea și pătlăgelele de pe araci, castraveții și ardeii grași buni de cules, sătenii îi tolerau, sporind însă și grija pentru averea lor. Lăieții le spoiau tingirile, le cârpeau căldările, le reparau povernele și câte și mai câte treburi. Țuica se face
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
Până seara, făcusem amândoi ceva capturi. Votca și berea consumate de-a lungul zilei ne stârniseră o foame, de nici nu ne vedeam unul pe celălalt. Și parcă, din senin, căzuse ceața peste zona noastră. Am desfăcut o conservă de fasole cu costiță și ne-am omorât cu ea foamea, stând în picioare, cu ochii ațintiți pe sculele lansate, căci nu mai aveam răbdarea să servim prânzul liniștiți, fără să ne pese de pescuit. Ne amăgeam cu gândul că la cină
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
Anul acesta, Opera Comică pentru Copii pregătește patru noi producții: „Mam’zelle Nitouche” (operetă, premiera în luna decembrie), „Poveste de Crăciun” (spectacol extraordinar, premiera în luna decembrie), „Viva la mamma” (musical, premiera în luna martie) și „Jack și vrejul de fasole” (balet, premiera în luna aprilie). Biletele se pot achiziționa prin rețeaua bilete.ro - cu 48 de ore înainte de spectacol - și de la casa de bilete a Operei Comice pentru Copii (Calea Giulești nr. 16) - cu o oră înaintea începerii spectacolului - în
STĂPÂNUL MINCIUNILOR”, PRIMUL SPECTACOL DEDICAT COPIILOR DIN ISTORIA FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL „GEORGE ENESCU” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374674_a_376003]
-
după odor, în timp ce lăutarii cântau fără încetare. Iar lăutarii, pișicherii, alegeau cântecul potrivit pentru fiecare femeie, în funcție de caracterul ei. Odată-i auzeai cântând când venea vreo femeie trupeșă ca să-și ridice „odorul”: pe vale, țațo, pe vale/ c-a făcut fasolea floaree! Zi-i băă! Toți râdeau făcându-și cu ochiul. La Govie se expuneau suflete și caractere. Fel de fel de suflete. Și toți aveau ochi ca să vadă și gură să râdă atunci când credeau. Acolo se descopereau și se redescopereau
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
De dimineață venise în vizită mama ei, luptându-se cu viscolul și ninsoarea, căci auzise de durerile îngrijorătoare ce o apucau adesea, de la o săteancă ce se ocupa de curățenia bisericii. Petrecură împreună ziua, Maria pregătind masa de seară din fasolea ce i-o dăruise mama ei împreună cu o pâine dolofană coaptă pe vatră, așa cum numai ea știa să facă, iar bunica alintându-și nepoțica, ce nu își mai încăpea în piele de bucuria atâtor răsfățuri. Lina era îngrijorată pentru sarcina
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]
-
spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și seminte de dovleac, apoi m-a ridicat cu bratele-I puternice și m-a așezat pe capră, în dreapta lui, fiind gata de plecare. Dii, se aude îndemnul hotarât și caii se pun în mișcare. În uliță ne așteapta patru
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și seminte de dovleac, apoi m-a ridicat cu bratele-I puternice și m-a așezat pe capră, în dreapta lui, fiind gata de plecare. Dii, se aude îndemnul hotarât și caii se pun în mișcare.În uliță ne așteapta patru
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
ademeni „amantele”, cântau cu patos de răsunau văile. Frumoasele pupeze, cu penajul și crestele lor provocatoare, chemau bărbătușii la împerechere, cântându-le: pup, pup, pup. Câtă poezie!... După un post lung în care consumasem, prin alternanță, doar mâncare gătită din fasole, bob, mazăre, poame (fructe uscate, fierte), varză acră, sfeclă și zeamă de varză, uneori fiartă și îngroșată cu făină de porumb, venea dezlegarea la „de dulce” pe care o așteptam ca pe o mană cerească. La noi în sat, cartofii
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
mine în bucătărie, pentru că tocmai mănânc. - Ia loc, îi spun, să-mi termin porția și-ți stau la dispoziție, fac numaidecât și o cafea pentru fiecare... - Ce mănânci? Întreabă el suspicios. - Eh, mi-a venit pofta de o supă de fasole cu mămăligă rece și ceapă spartă. Știi, că pe vremuri... Mi-e puțin penibil, ce poate să creadă omul, că am rămas cu gusturi rurale sau că nu vreau să fac cheltuieli mari. Dar el, dimpotrivă, interpretează cu totul altfel
SCHIŢE UMORISTICE (71) – CINE E MAI NOROCOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369235_a_370564]
-
devreme... Chiar și pe noră-sa o menaja, chit că ea avea de mers doar cinci minute până la școală. El făcea târguielile, el aerisea casa, ștergea praful, uneori mai și păzea câte ceva lăsat să fiarbă îndelung, cum ar fi sarmalele, fasolea, piftia ori cine-știe-ce altceva... Și, când veneau copiii și nora de la școală, le deschidea zâmbitor ușa, având totdeauna tacâmurile și vesela pregătite pentru masă. Făcea ceea ce nu făcuse pe când îi trăia nevasta, făcea și pentru că era harnic și nu-i
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o traistă alături de bucata de telemea (din lapte de oaie), cateva cepe și fedeleșul cu apă rece de izvor. Bunicul a înhămat caii la căruță, a încărcat sapele, sacii cu porumb, fasole și seminte de dovleac, apoi m-a ridicat cu bratele-I puternice și m-a așezat pe capră, în dreapta lui, fiind gata de plecare. Dii, se aude îndemnul hotarât și caii se pun în mișcare. În uliță ne așteapta patru
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
minuscule de rouă, în lumina Soarelui, par mici nestemate și mă minunez cum dispar îndată ce le ating cu degetul arătător. Bunicul face cu sapa primele gropițe, marcând astfel rândurile, în care vor fi puse câte doua semințe de porumb și fasole, la un pas distanță și doi pași între rânduri. La fiecare trei rânduri pun și eu două semințe de dovleac. Îmi este foame și-mi vine în minte Povestea turtiței ... ”eu sunt turtița minunată, de prin ladă adunată, de bunica
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]