8,029 matches
-
Totul însă prinde viață datorită unei lumini divine care, pe de o parte, conferă profunzime spațiului într-o compoziție aglomerată și, pe de alta, face să vibreze culorile palide ale veșmintelor îngerilor sau ale pietrele prețioase ce decorează treptele tronului Fecioarei. Două expoziții propuse de Muzeul Metropolitan demonstrează cu claritate meritele plasării unei opere de artă în contextul ei istoric și cultural. Prima dintre ele se limitează la un singur tablou, un portret al ducelui Francesco I d’Este (1638), pictat
Exponate singulare și contextul lor by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3098_a_4423]
-
nu au fost buni. Precizând că, din păcate, nimeni nu ne scade din datoriile făcute de ei, Varujan constată că niciunul dintre liderii PDL nu a părăsit listele parlamentare și se întreabă însă "cât va înghiți electoratul povestea asta cu fecioarele ARD, care sunt, deja, la a doua sau a treia căsătorie". "Pe bannerele preopinenților mei de la ARD, în colegiul din Iași în care candidez, scrie, în dreptul fiecăruia, “candidat nou”. Acesta ar fi un avantaj, gândesc ei, care să îndemne pe
Vosganian: Povestea cu fecioarele remăritate nu e de bine pentru ARD () [Corola-journal/Journalistic/41264_a_42589]
-
zdrențuită și hulită, cu steagurile pierdute în războaie, ai cărei generali spun, înaintea unei noi bătălii: “Avem o armată 75% reînnoită. Am schimbat soldații, caporalii și sergenții.” Generalii sunt, însă, aceiași. Și coloneii. Nu știu cât va înghiți electoratul povestea asta cu fecioarele ARD, care sunt, deja, la a doua sau a treia căsătorie. Vom vedea. Campania abia a început", atrage atenția liberalul. Varujan Vosganian nu a uitat nici de intervenția publică a președintelui Traian Băsescu de luni seară. "Urmărind cea mai recentă
Vosganian: Povestea cu fecioarele remăritate nu e de bine pentru ARD () [Corola-journal/Journalistic/41264_a_42589]
-
vedere politic? Din punct de vedere politic, nu-l văd ca fiind cineva. Este finanțator. Punct. Așa îl percep", a spus Dragomir, schițând ulterior și un portret rezumativ al contracandidatului ei. "Domnul Becali este Rac, semnul familiei, cu ascendent în Fecioară. Este foarte atașat de ceea ce-i aparține. Vorbim de raportul cu femeile. Aseară spunea tot timpul 'fina mea'. 'Soția mea', 'fiica mea'... există această exacerbare a apartenenței, îi pasă de ceea ce este al său, femeile cu care are legături de
Antonia Dragomir, în luptă cu Becali, pentru a-l face să gândească mai mult () [Corola-journal/Journalistic/41451_a_42776]
-
lumea manuscriselor sale o atestă), vocea poetului capătă timbru propriu doar prin 1899-1900; publicîn-du-și primul și ultimul volum de Poeme,Petică se oprește doar la poeziile sale evoluate stilistic, compuse potrivit manierei inaugurate în anii1899-1900. Cele trei cicluri ale volumului (Fecioara în alb, Cînd vioarele tăcură și Moartea visurilor), unitare sub raport stilistic, reprezintă trei etape progresive în asumarea de către poet a propriei sale individualități: eleganta detașare din Fecioara în alb, monocordă și epurată la maximum, face apoi loc (Cînd vioarele
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
stilistic, compuse potrivit manierei inaugurate în anii1899-1900. Cele trei cicluri ale volumului (Fecioara în alb, Cînd vioarele tăcură și Moartea visurilor), unitare sub raport stilistic, reprezintă trei etape progresive în asumarea de către poet a propriei sale individualități: eleganta detașare din Fecioara în alb, monocordă și epurată la maximum, face apoi loc (Cînd vioarele tăcură) unor accente dramatice, care tulbură pacea inițială; iar în ultimul ciclu, format din zece sonete (Moartea visurilor), presentimentul sfîrșitului iminent pune stăpînire pe poet și pe textul
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
său, transformînd versul în confesiune dictată de suferință. O stilistică proprie asigură însă unitatea întregului volum. La primul contact cu poezia lui Petică, frapează abundența unor formule și a unor sintagme repede transformate în locuri comune; poetul vorbește mereu de fecioare pale, fecioare blonde, rafaelice fecioare, pe care le asociază mereu cu trista voluptate, blîndele înduioșări, albe rugăciuni, seara parfumată, visuri înstelate etc. etc. Poncifele numeroase pot irita, dar, treptat, poetul își impune jocul, cititorul acceptă convenția: poezia propusă de el
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
versul în confesiune dictată de suferință. O stilistică proprie asigură însă unitatea întregului volum. La primul contact cu poezia lui Petică, frapează abundența unor formule și a unor sintagme repede transformate în locuri comune; poetul vorbește mereu de fecioare pale, fecioare blonde, rafaelice fecioare, pe care le asociază mereu cu trista voluptate, blîndele înduioșări, albe rugăciuni, seara parfumată, visuri înstelate etc. etc. Poncifele numeroase pot irita, dar, treptat, poetul își impune jocul, cititorul acceptă convenția: poezia propusă de el nu are
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
dictată de suferință. O stilistică proprie asigură însă unitatea întregului volum. La primul contact cu poezia lui Petică, frapează abundența unor formule și a unor sintagme repede transformate în locuri comune; poetul vorbește mereu de fecioare pale, fecioare blonde, rafaelice fecioare, pe care le asociază mereu cu trista voluptate, blîndele înduioșări, albe rugăciuni, seara parfumată, visuri înstelate etc. etc. Poncifele numeroase pot irita, dar, treptat, poetul își impune jocul, cititorul acceptă convenția: poezia propusă de el nu are nimic comun cu
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
numeroase pot irita, dar, treptat, poetul își impune jocul, cititorul acceptă convenția: poezia propusă de el nu are nimic comun cu poezia care l-a precedat sau chiar cu poezia contemporană lui. Desprindem, ce-i drept, cîteva „teme" posibile (claustrarea fecioarelor blonde și palide în spațiul monastic sau în castele, peisaje mirifice din Sud, interioare de lux aristocratic, unde muzica joacă un rol tutelar etc.), însă aparentele „teme" schițează doar un décor fantastic, desprins din lumea simbolismului crepuscular; sensul ultim al
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
aur Palpită: fantasie așa de arzătoare Că pune pe-a mea frunte cununa cea de laur, Pe cînd în suflet tragic speranța tristă moare" ( Cînd vioarele tăcură XI): „...a mea frunte ce se-nclină ca un trist și palid crin" (Fecioara în alb, xvi); „Am palida tristeță a apelor ce plîng Pe jghiabul clar și rece al albelor fîntîni, Sculptate-n întuneric de meșterele mîni" Cînd vioarele tăcură, XIV). Nu întîmplător unul dintre pseudonimele cu care Petică semna, în 1900, la
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
la „România jună" era tocmai Narcis! Dincolo de fațada decadentă, reforma lui Petică operează în adîncime: muzica devine principiul poetic de bază, valoarea supremă, atinsă prin mijloace extrem de variate, preponderent prozodice. Primele versuri din prima poezie a primului ciclu din volum, Fecioara în alb, arată astfel: „La Sinaia-n mănăstire De sub arcul cărunțit Luminos de fericire Zboară cîntul potolit; Către bolta azurie Se înalță aruncînd Blondul văl de poezie Peste straniul meu gînd" A patra poezie din ciclu are următoarea formă; „Melancolia
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
limbajul romantic ori postromantic. Cu Petică, plonjăm în ceea ce zona metaforică are mai specific, în sinestezie, pentru care poetul manifestă o predilecție nețărmurită: „Și ca să dau avînt visărei, Din flaut note argintii Se-nalță-n seara parfumată Strălucitoare și zglobii" (Fecioara în alb, XIV); „(O rugăciune) Ce melancolică, senină, în cadrul său de primăvară, Se pierde-n negură vrăjită De albe sonuri de chitară" (Fecioara în alb, XX); „Ca stolurile rătăcite pe frunze se lăsară Suspine prelungite în blonde note stinse" Cînd
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
Și ca să dau avînt visărei, Din flaut note argintii Se-nalță-n seara parfumată Strălucitoare și zglobii" (Fecioara în alb, XIV); „(O rugăciune) Ce melancolică, senină, în cadrul său de primăvară, Se pierde-n negură vrăjită De albe sonuri de chitară" (Fecioara în alb, XX); „Ca stolurile rătăcite pe frunze se lăsară Suspine prelungite în blonde note stinse" Cînd vioarele tăcură, VII). în constelația metaforică a lui Petică, sinestezia ocupă un loc central, deoarece ea concentrează viziunea tranzitoriului permanent, a lumii formate
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
expoziție cu cele din urmă portrete ale lui Rafael. Se poate constata a nu știm câta oară ce imens portretist a fost pictorul renascentist de la răscrucea secolelor XV și XVI. Portretele lui, îndeosebi ale unor doamne, dar și cel al Fecioarei Maria cu pruncul în brațe, sunt lumești și deopotrivă sacre, amestec inefabil de planuri doar lui Rafael accesibil. Două dintre exponate sunt absolut uluitoare. Mai întâi portretul Donnei Velata, o donna a vremii pentru care pictorul a făcut o pasiune
Ultimul Rafael () [Corola-journal/Journalistic/4182_a_5507]
-
Crișan Andreescu Credinciosii ordotocși și greco-catolici sărbătoresc, marți, Buna Vestire sau Blagoveștenia. Pentru credincioșii care țin Postul Mare, aceștia au dezlegare la pește și vin. În această zi, Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelului Gavriil că-l va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Buna Vestire este sărbătoarea unei minuni. Maria, în vârstă de 16 ani, logodită cu tâmplarul Iosif a primit o veste neobișnuită: îngerul Gavriil i-a
Buna Vestire. De ce nu este bine ca pescarii să arunce mămăligă la pești by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40304_a_41629]
-
26-38). Este cea mai veche sărbătoare închinată Maicii Domnului în care creștinii cinstesc ascultarea și credința Sfintei Maria. Deși nedumerită, ea a acceptat vestea îngerului și a rămas însărcinată fără să fi avut relații cu vreun bărbat. După 9 luni, Fecioara Maria avea să-L nască pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu făcut om. Teologia creștină consideră această minune începutul mântuirii omului, iar răspunsul Fecioarei Maria este rațiunea de a fi a omului credincios care pune mai presus voia lui Dumnezeu
Buna Vestire. De ce nu este bine ca pescarii să arunce mămăligă la pești by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40304_a_41629]
-
îngerului și a rămas însărcinată fără să fi avut relații cu vreun bărbat. După 9 luni, Fecioara Maria avea să-L nască pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu făcut om. Teologia creștină consideră această minune începutul mântuirii omului, iar răspunsul Fecioarei Maria este rațiunea de a fi a omului credincios care pune mai presus voia lui Dumnezeu decât propria dorință. În tradiția populara, sărbătoarea Bunei vestiri întâmpinâ sosirea rândunelelor și primul cântec al cucului. De aceea, ziua mai este numită Ziua
Buna Vestire. De ce nu este bine ca pescarii să arunce mămăligă la pești by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40304_a_41629]
-
Lleida, Catalonia, din Spania, va fi la 2 octombrie gazda unui concurs literar intitulat „Jocurile florale, unice în lume, în cinstea Sfintei Maria, Maica lui Dumnezeu“, organizat de Academia Pontificală și Regală Mariană din Lleida. La acest concurs, dedicat Sfintei Fecioare a Unității, pe lângă secțiunea de proză și poezie catalană, va fi și o secțiune de poezie în limba română, cu trei premii speciale: un premiu în valoare de 600 euro pentru cea mai bună poezie care să cânte România, „grădina
Agenda2005-31-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284003_a_285332]
-
Maleon; Sf. Mc. Nedelia; 21 iulie - Sf. Mare Mc. Prokopie; BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 16 iulie - Sf. Fec. Maria de pe Muntele Carmel; 17 iulie - Duminica a 16-a de peste an. Alexie, Marina; 20 iulie - Sf. Maria Magdalena. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 16 iulie - Sf. Fecioară Maria, Regina Carmelului; Sf. Antinoghen și cei 10 ucenici ai lui († 311); 17 iulie - Duminica 4 d. Rusalii (Servul sutașului; Conciliul IV ec.) . Sf. Marina († 268); 18 iulie - Sf. Mc. Emilian din Durostorum († 362); 20 iulie - Sf. Profet Ilie Tesviteanul
Agenda2005-29-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283966_a_285295]
-
Emil Brumaru , Fă-mă să fiu iarăși fluturi, Rouă, deal, izvor, fîntînă, În apa de la-nceputuri Să-și clătească-n pofte setea Fecioare rupîndu-și boiul Între sînii mari și coapse Cînd se-ncing crini de tot soiul Și s-aprind ca rana-n suflet, Și le-ntind goale pe luturi. Doamne, născocește-mi rostul, Fă-mă iarăși să fiu fluturi...
Doamne, născocește-mi rostul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10236_a_11561]
-
doi arhimandriți, ocupă astăzi locul central în expoziția din catacombe; este omagiul pe care viața îl aduce literaturii, întrucît, neconsemnată de Negruzzi, povestea fetei s-ar fi uitat. Pe osul frontal stă scris cu cerneală sepia, în litere chirilice: "Calipso fecioara". C. Negruzzi îl pomenește în treacăt pe doctorul Franz-Joseph Gall (1758-1828), fondatorul frenologiei, doctrină potrivit căreia facultățile intelectuale ar putea fi deduse din conformația craniului. De aici și expresia figurată "bosă" (literal: protuberanță) cu sensul de aptitudine, înclinație, talent: bosa
TCC by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10353_a_11678]
-
pui a doua întrebare - ajungi cu zilele aninate de limba copilului mut, ce-ncepe să vorbească abia când spada ți se îndreaptă spre inimă! Fără să știi, îngenunchezi, ca să ți se pună povara! ßi nici mîcar nu știi Cine vede Fecioara cu cei doi câini, cum se strecoară pe sub zidurile cetății, poate să descifreze inscripțiile de pe ele oricât de lăsate ar fi în pământ. Fecioara trece printre coloane cu câinii: cel din dreapta primește îmbucătura de pâine și cel din stânga se gudură
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/10010_a_11335]
-
Fără să știi, îngenunchezi, ca să ți se pună povara! ßi nici mîcar nu știi Cine vede Fecioara cu cei doi câini, cum se strecoară pe sub zidurile cetății, poate să descifreze inscripțiile de pe ele oricât de lăsate ar fi în pământ. Fecioara trece printre coloane cu câinii: cel din dreapta primește îmbucătura de pâine și cel din stânga se gudură pentru carnea, ce alunecă de pe oasele omului. Albe rămân oasele pe pietrele muntelui, ca literele unui nume tăiate în piatra din zid. Din lumină
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/10010_a_11335]
-
cu latura fixă lipită de pământ care crește frecarea ulucilor și accentueza forță vectoriala care.........pisici zic, e de la marte retrograd în balanță (el adică)! numai tu esti de vină! am zis! el, suav: nu iubire! am luna neagră în fecioara (adică io!)de acolo e! a fost super cool mai ales troznitul,ca troznea așa toată,cât să zici că s-a rupt toată. după linsitirea cea de grație, cină e luată în camera cu ample dezbateri asupra evenimentelor furtunoase
Cea mai romantică ciocolată, cel mai romantic dans, cel mai romantic rău general by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18891_a_20216]