1,272 matches
-
un fior total, când ea nu mai este un obstacol și o rezistență materială, ci arde de focuri lăuntrice și curge de fluidități insesizabile. Sărutul nu e posibil decât într-o astfel de senzație de topire, de comuniune imanentă și fecundă. Existențial și ontologic, sărutul te apropie mai mult de esența intimă a vieții decât o reflexiune îndelungată și complicată. Căci nu prin forme și categorii se ajunge la realitățile esențiale. Și dacă ajungi la acestea în mod inconștient și naiv
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nu este timpul dușmanul nostru, al tuturora? Cea mai mare prostie pe care a conceput-o mintea omenească este ideea de eliberare prin omorârea dorinței. De ce să pui frâne vieții, de ce să o distrugi pentru un câștig atât de puțin fecund cum este acela al unei indiferențe totale, al unei eliberări care nu înseamnă nimic? Cu ce îndrăzneală mai poți vorbi de viață, după ce ai nimicit-o complet în tine? Am mai multă stimă pentru un om cu dorințele contrariate, nenorocit
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
această echivalență, nu încetează totuși să se frământe, până la limită, în anumite conținuturi. Existența de înțelept este sterilă și goală, fiindcă este complet lipsită de elemente contradictorii, de antinomii și deznădejdi, fiindcă nu cunoaște tragismul marilor pasiuni. Sânt infinit mai fecunde acele existențe care, trăgând toate consecințele, nu încetează de a se contrazice, nu încetează de a fi devorate de contradicții organice și insurmontabile. Resemnarea înțeleptului răsare dintr-un gol interior, iar nu dintr-un foc lăuntric. Prefer să mor de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
această formă de expresivitate, în care tot ce are ființa noastră specific se adâncește până dincolo de margini. Sânt oameni a căror simplă prezență este pentru alții un surmenaj, o oboseală adâncă sau o iluminare. În orice caz, prezența lor este fecundă, hotărâtoare, căci răspândește o fluiditate insesizabilă care te asimilează și te cuprinde ca în niște mreje imateriale. Pentru astfel de oameni nu există goluri, vacuități sau discontinuități, ci o comuniune, o participare, rezultate din acea neîncetată transfigurare în care culmile
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fără concursul spiritului, fără intervenția conștiinței. Viciul reprezintă o formă de triumf a individualului. Și cum ar putea reprezenta carnea individualul, fără o intervenție din afară? Acest amestec de spirit și carne, de conștiință și sânge, creează o efervescență extrem de fecundă pentru acela care e prins în seducțiile viciului. Nimic nu este mai respingător decât viciul învățat, împrumutat și afectat. Din acest motiv, elogiul viciului este complet injustificat; se poate cel mult constata fecunditatea lui, pentru oamenii care îl știu transfigura
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în sâmbure. Dar în sâmbure le e scrisă unora posibilitatea saltului. Culturile mici, atinse de grația terestră de care vorbeam, au întipărit în menirea lor accesul la salt. La un moment dat al somnolenței lor evoluții, se întîmplă o ruptură fecundă, care le ridică la nivelul - dacă nu în creații, în tensiune - marilor culturi. Nu se poate face un salt când îl vrei. Voința însă poate da amploare unei transfigurări istorice. Oamenii nu pot voi decât ceea ce sânt deja în germene
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
națiune care nu suferă de obsesia gloriei este lipsită de un resort secret, dar efectiv, de viață. Ascensiunea culturilor dă impresia de creație din nimic, de direcționare după un plan pur interior. Germenele demiurgic nu este în toate egal de fecund. De aceea, nu toate sânt fatalități în aceeași măsură. La unele, demiurgia ia un caracter pur exterior și atunci ea se numește gigantism. Este cazul Angliei. Te întrebi: cum se face că această țară, dispunând atâta vreme de lume, nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
opresiune, pentru o solidaritate românească. Dar chiar viziunea lor - în mod explicabil - n-a depășit elementele definitorii ale unei existențe populare. Națiunea este un nivel superior al poporului; numai la rangul ei un neam câștigă elanul agresiv și acea ofensivă fecundă care este marca unei individualități bine definite. Bavarezii, saxonii, prusienii și celelalte fragmente germanice vor fi reprezentat, în existența lor izolată și cvasiautonomă, mai bine imediatul poporului german, elementele lui primordiale și vigoarea inițială. Dar numai ca popor, germanii ar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ne-am simțit totdeauna anormalul soartei. Dacă sângele nostru ar fi fost animat de o pasiune mai violentă, dacă o febră puternică ar fi evaporat apa din el, tragedia ne-ar fi dat o rară proeminență și o zguduire extrem de fecundă. Autodisprețul presupune totuși un amar și o nemîngîiere, care configurează specific România. Când te gândești la celelalte țări mici, care n-au făcut nimic și se complac în inconștiență sau într-un orgoliu vid, nejustificat, atunci nu-ți poți reține
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pentru valabilitatea tipologică și sensul lor intemporal. Transistoria include tot ce e actual în istorie. Dacă perioada romantică nu ne-ar mai fi în nici un fel o întîlnire neindiferentă, ea ar fi un produs pur istoric, lipsit de un germen fecund. Suma de prezențe a trecutului alcătuiește viața istoriei. Rămâne din trecut tot ceea ce nu este documentar. Transistoria este în sine. Relativismul a transformat devenirea în absolut și a exagerat concretul până la substanțializare. Anulând categorii și eliminând generalul, a fixat celula
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
întorcîndu-i spatele, sombrează fără scăpare într-un vid total.Și așa, el este lipsit de armătura teoretică, încît singura ideologie a revoluției naționale este inima. O mișcare națională, care n-a extras din lumea socialistă tot ce este în ea fecund și viu, n-a depășit patriotismul, care va fi o viziune morală, dar nu e una istorică și în nici un caz politică. România nu-și va rata momentul său revoluționar. Dar revoluția pe care va face-o, de nu va
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dezlănțuie conflicte echivalente agresivității instinctive. De aceea, planul teoretic în lumea politicului are cu totul altă semnificație decât în alte domenii. O idee politică nu trebuie să fie "adevărată"; nici un control teoretic nu-i poate anula eficiența, dacă ea este fecundă. Ruina sigură a unui om politic ar fi fetișismul temporar al adevărului. Reflexia lui se reduce la atât; eu am dreptate, adversarul nu. Prin aceasta, partizanul deține totdeauna un sumum mai mare de adevăr decât adversarul cel mai dotat. Unii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
când, se anchilozează în tradiții, care, automatizate, le scot din ritmul istoriei. Să nu se uite că nota diferențială a faptului istoric este capacitatea de a acționa pe o sferă mare, eficiența. Este istoric acel fapt care provoacă o tulburare fecundă. Cu cât are rezultate și repercusiuni mai mari, cu atât este el eveniment istoric. Un război care nu dă naștere la crize pe o scară întinsă, ci rămâne un fenomen pur local, nu depășește rosturile lui biologice. Și așa cu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
influențând direct și complex calitatea propriei noastre vieți. Facultatea de Electrotehnică din Iași este azi o Școală Înaltă de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată pe care o sărbătorim, prețuind generațiile ce o definesc prin cele trei momente semnificative: Trecutul fecund al celor 100 de ani, Prezentul definit în acest an de grație 2010 și Viitorul netăgăduit prin cei ce au intrat cu drag, studenți în anul I. Suntem ai Iașului, Școli Înalte - Facultăți, Universități și Academii, trăind prin gând și
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Anghel Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_955]
-
Pseudovis și Ammotragusă, din familia Cavicornae, subfamilia Ovidee, ordinul Ungulata, subordinul Paricopitata, clasa Mammalia. Cu toate acestea, se consideră că celelalte patru genuri menționate nu au participat la formarea oii domestice, deoarece prin hibridare cu acestea nu se obțin produși fecunzi. Formele sălbatice ale genului Ovis pot fi clasificate, în funcție de afinitate sau lipsa de afinitate în procesul de reproducție față de oile domestice, în două grupe. În prima grupă sunt incluse speciile sălbatice care au afinitate reproductivă atât între ele cât și
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
credințelor și aspirațiilor de odinioară, nădăjduim să reușim să strângem din nou rândurile luptătorilor vechi și noi, pentru a începe cu toții munca de desțelenire a ogorului, deopotrivă de scump fiecăruia. Faima de altădată a Palodei, vechile ei tradiții culturale, exemplul fecund al înaintașilor, sperăm să fie pentru toți, fără deosebire de credință sau culoare politică, categoric îndemn la muncă”... Vorbind despre Scrisul nostru, altă revistă a Academiei, 1929-1931, consemnam rolul lui G. Tutoveanu (p 424 din cartea citată), arătat de Alexandru
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
unde definițiile sunt imposibile. O fi și revelație. Recitesc Manierismul în literatură de Gustav René Hocke, carte de căpătâi, fundamentală în analiza fenomenului poetic. Și el bâjbâie. Scriu de cincizeci de ani și asta mă întregește și mă problematizează, stare fecundă pentru mine. Așa sunt eu făcut să explorez, să-mi îmblânzesc fantomele care mă bântuie și mă interoghează. Reușesc, au ba, scrie în Carte. Echivoc, disimulare, inspirație plus inteligență, intuiție, invenție, construcție, sofisme, șoc, artă combinatorie, tensiune, contrarii în proporții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Mare; De-acuma știu să citesc! (aprobată de Inspectoratul pentru Învățământ din Rosario); Aportul nașului Santa Fe la oștile Războiului de Independență; Aștri noi: Azorín, Gabriel Miró, Bontempelli. Povestirile polițiste ne fac cunoscut un alt filon al său: cu ajutorul lor, fecundul poligraf Își propune să combată intelectualismul rece În care au cufundat genul Sir Conan Doyle, Ottolenghi etc. Povestirile din Pujato, așa cum cu tandrețe le-a numit autorul, nu sunt filigranul unui bizantin Închis În turnul de fildeș, ci vocea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
tăcuți ai unui gentleman-cambrioleur; În oribila țelină din Dartmoor, Învăluit În ceața britanică, m-a devorat marele dulău fosforescent. Ar fi de prost-gust să insist. Cititorul cunoaște antecedentele care mă acreditează: și eu am fost În Beoția. Înainte de a aborda fecunda analiză a marilor directive conținute În acest recueil, Îl rog pe cititor să-mi Îngăduie a mă felicita pentru faptul că, În fine, În pestrițul Musée Grevin al belleliterelor criminologice, Își face apariția un erou argentinian, În decoruri Întru totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
se dedau din ce În ce mai mult șuetei și erau mereu mai vorbăreți. O singură interjecție a lui Montenegro la adresa maiestății taurilor a fost de-ajuns pentru a deștepta creierii lui Anglada. ținându-se pe propriile-i picioare, maestrul a improvizat una dintre fecundele tirade lirice ce-i năucesc deopotrivă pe istoric și pe lingvist, pe omul rece, rațional și pe cel cu inimă mare. A arătat că În alte vremuri taurii erau animale sfinte, oarecum sacerdoți și regi; mai curând zei. Că soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
drept ca bolidu omenesc pân traficu ușor dă la șaișpe și ceva p.m., până am perdut cevașilea dân presiune. Orce-ar zice pozitivizmu, pă loc s-a produs miracolu: liniștit, calm, bun până-n măduva dă la oase, uman În ăl mai fecund sens al vorbei, plin dă iertare pentru toate alea create, m-am trezit deodat la Pizzeria Zoologică, hăpăind ca bărbatu simplu o temeritate de ensaimadas care - măcar odat să fim sinceri - mi-a căzut mai gustoase ca toate meniurili a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
1897 membru al Academiei Regale Spaniole; puternic influențat de Cervantes, Balzac și Dickens; a practicat un socialism umanitar. Proza sa narativă oferă o amplă panoramă a vieții spaniole din secolul al XIX-lea; este, după Lope de Vega, cel mai fecund autor spaniol: 77 de romane (dintre care cele mai celebre sunt cele 22 de volume de Episodios nacionales [Episoade naționale], scrise Între 1873 și 1879), 22 de piese de teatru și o serie de volume de eseuri și proză jurnalistică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
altul. Departe de a simți nevoia de a mă debarasa de cel care cu atâta entuziasm mă descoperise, cum îmi spusese Nichifor Crainic că trebuie să fac, adică de Miron Paraschivescu, dimpotrivă, începu să mă lege de el o prietenie fecundă, comunicativă și plină de afecțiune. Ne plimbam împreună prin București zile la rând, luam masa tot împreună, mă ducea prin străzi tăcute, încremenite și misterioase, de-o frumusețe care ne oprea pe loc uluiți. "Ai văzut, zicea, lumina-aia de-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în acest scop propriul său baston de cauciuc. În tot cazul, este de neconceput să-mi iau o slujbă. În momentul de față sunt foarte ocupat cu scrierile mele și simt că sunt pe cale să intru într-o etapă foarte fecundă. Poate că accidentul m-a zguduit și mi-a mai eliberat gândurile. În orice caz astăzi am realizat foarte mult. — Trebe să-l plătim pe omu’ ăla, Ignatius. Doar nu vrei să mă vezi la pușcărie? Nu ți-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nu vei mai adormi furtuna, nici grindina potopitoare, Nici viscolul stârnind zăpezi, nici vuietul hainei mări (Antologia palatină, VII, 8 ; cf. 69, p. 8). De asemenea, imnurile orfice au păstrat invocații adresate 1. norilor, pentru a trimite „puzderia de stropi fecunzi” (Imn, XXI) ; 2. mării, pentru a se arăta „binevoitoare” și pentru a trimite „un vânt prielnic” (Imn, XXII) ; 3. daimonului Nereus, pentru a cruța de furtună (Imn, XXIII) ; și 4. lui Zeus, a cărui invocare magică este dublată de libații
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]