1,094 matches
-
e la mare adâncime, pentru că zăpada s-a înălțat cât un munte în urma viscolului de săptămâna trecută. Copăceii din pădure sunt înghețați, așa că urecheatul nostru a ieșit la marginea pădurii și privește dezorientat încotro s-o apuce. În depărtare albea feeric livada bunicului. S-a bucurat mult, știind că în primăvara trecută bunicul plantase niște pomișori tineri. Îi lasă gura apă când se gândește ce coajă fragedă au, mai ales acum, când e mort de foame. Cu acest gând sare ca
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
este trecutul viitorului. Tinerețea știe să învingă. Dar nu are timp să-și savureze victoriile. În unele zone, timpul trece atât de greu, că îți ajunge un calendar pentru doi ani. Nostalgia este filonul unei obsedante restaurații. Amintirile erotice colorează feeric amurgul vieții. Știindu-se victorios, timpul nu poate evita aroganța. Văzut de aproape, prezentul pare o pădure de socluri goale. Copilăria revine, dar ca produs al senilității. Vârsta transformă dorințele în regrete. La bătrânețe, grijile se transformă în groază. Bătrânețea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lângă Parc. O, da, există o schimbare! Au construit ceva unde a fost grădina de vară a lui Kruger. Apartamente pentru funcționarii publici. El rămase tăcut, destul de nepregătit să facă față acestei noi mișcări a adversarului. Deci Kruger, cu luminile feerice, umbrelele În culori luminoase și țiganii care cântau Încet de la masă la masă pe Înserat, nu mai era. Carl plecase și el. Pentru o clipă, se simți gata să-și pună În mânile acestei femei siguranța sa și a prietenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
-mi pot aminti nimic despre ea. Janet Pardoe spuse cu voce scăzută: — Dacă ai ști cât de tare m-am săturat să trăiesc cu o femeie. Accidental, mâinile lor se atinseră pe masă și apoi rămaseră una lângă alta. Luminile feerice care atârnau În boscheți se reflectară colierul ei și chiar la capătul grădinii, peste umărul tinerei, Myatt Îl văzu pe domnul Stein croindu-și drum printre mese, cu pipa În mână. Era un atac concertat. Știa că nu trebuia decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
te voi aștepta la căsuța din vale. Acum îți urez poftă bună și somn liniștit. ― Nu voi uita, părinte. Noapte bună. ― Mergi în pace, fiule. Când am ieșit în cerdacul chiliei bătrânului, de peste pădure mă privea o lună plină, luminând feeric firea. Primul gând a fost cu întrebare: “Ce-o fi pus la cale bătrânul de mă poftește la căsuța lui din vale?” Dominat de această întrebare, am pornit spre chilioara mea. Lumina slabă a lămpii abia aburea geamul. Era semnul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și crăiese înaripate și ghidușe... De fapt, prima dată cînd ne-am întîlnit nu era așa, dar poate îmi place mie să cred, pentru că acea înțelegere de la prima vedere, acea complicitate instantanee a privirii sugera ceva din armonia și liniștea feerică a peisajului în care aveam să ne întîlnim ulterior. La început, chiar dacă ea a arătat o rezervă neîncrezătoare și prudentă în fața mea, în atitudinea ei era în același timp și reversul: interesul oarecum nemascat și curiozitatea, simpatia și aprobarea sau
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
din când în când nesăbuințele nerealizate, eroismul virtual, amânat, accept să-mi admire cicatricea vârstelor și percep, din nou, clipa, conturele. Le las să se înfrupte din melancolie și lene, ca să primesc, în schimb, peisajul trezit al vecinătăților. Prohibite prilejuri feerice ? Revăd vârstele florilor, cerul, marea și arborii, redescopăr scenetele de gen puse la cale de geniul pietonilor ce-mi intersectează calea. Călătorie apăsătoare și fără spor, pedeapsă prelungită în monotonie și presimțiri negre. Mă poartă, cumva, spre funeralii sau cununie
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
străini, care fiind amatori de senzații tari prin ținuturi sălbatice, s-au aventurat timid și în grupuri mici și prin țara noastră. Au observat că minunata Carpathian Garden le-a purtat pașii în gropi, în rahat sau într-o combinație feerică a celor două, iar partea cea mai proastă, e că a fost greu să priceapă de fiecare dată năravurile băștinașilor, de a lua și pielea de pe om, dacă l-a prins la ananghie că are nevoie de cazare și masă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ei acum împotriva tuturor, tare mi-e ca să n-o ia și ei peste bot, la un moment dat. Se spune că americanii, care sunt foarte expeditivi din fire, au și format după trei ore și douăzeci de minute, de la feericul foc de artificii declanșat de avioane, un comando format din Bruce Willis, Chuck Norris, Arnold Schwarzenegger, Steven Segal, Sylvester Stallone, Dolf Lundgrin, la care s-au adăugat ca prezențe feminine Tia Carrere, Lucy Liu și în mod cu totul excepțional
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de vital care, chiar dacă a făcut ani grei de pușcărie pe vremea comuniștilor, se bucură de viață și smulge bolnavii din ghearele cancerului. Un luptător împotriva toxicei medicini alopate, mai adaugă ea. S-a înserat și Casa Poporului e luminată feeric de milioane de becuri. Parcul Izvor rămâne în întuneric, umilit la picioarele celei mai nesăbuite capodopere comuniste. Sper să nu fim violați chiar în centrul Bucureștiului. Poate că mai sigure sunt pădurile de la Olănești - puțin probabil să cutreiere sălbăticia vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cealaltă a trenului, între linii. Vechea gară de cărămidă roșie și galbenă era pustie. Doar câțiva bețivi doborâți de votcă. Am luat-o șontâc-șontâc prin parc. Castanii erau încotoșmănați cu zăpadă, lacul și insulele se transformaseră în patinoar. Totul sclipea feeric. Cu piciorul sănătos împingeam valiza pe gheață. Așa am ieșit din parc și am luat-o de-a lungul Bulevardului Trandafirilor. Am trecut pe lângă blocul unde locuiau bunică-meu Tauberger și soră-mea Cristina. În cele din urmă iată-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
însăși Catedrală-n aer liber - cu ecouri, mutatis mutandis, din Miorița (în care se cuprinde Cerul - o imensă fereastră / cu perdelele trase, iar Seara, clopotul lunii pline, / cu dangăt șoptit, cheamă la vecernie. / îmbie la rugă, în timp ce catedrala e luminată feeric / de candelabrul cu infinite lumini / al Căii Lactee), e un alt prilej-argument prin care se reliefează misterul copleșitor al Creației, făcându-l pe poet să exclame: Cât mister! / Doamne, cât mister! Din preamărirea operei Creatorului nu poate lipsi instrumentul primordial, Cuvântul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
clipe plăcute, dacă știi încotro să privești și să înțelegi ceea ce vezi. Monotonia zărilor e numai aparentă. Se plictisește acela care s ar plictisi și pe marginea căldărilor din munți, cu apa limpede a tăurilor. Tabloul cel mai fermecător, o feerică apoteoză a luminii variate, tot cerul cu soarele îl procură. Răsăritul și mai ales apusul de soare de câmpie, merită anume drum ca să-l vezi.” (Ion Simionescu) În lunci Și în Delta Dunării Citiți cu atenție textele: „ Delta!...o imensă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
trezește în suflet orice amorțire, împodobește lumini și împrăștie speranțe, înfruntă cotropiri și răpune șovăiri. Cântecul potolește jarul oricărui însetat. Cântecul înfruntă moartea pe câmpul de luptă. Cântecul înalță fruntea noastră, fărâmă cătușele oricărei dureri și urcă la cer simfonii feerice. Cântecul te însoțește oriunde, în adâncimi de ocnă, în singurătate, înflăcărează inimi. Cântecul doboară pe mișei, cântecul te însoțește în omenești petreceri, cadelniți de leagăn și dor. Cântecul legionar, eternă cuminecătură, urcă grele povârnișuri și te apropie de Dumnezeu. Cântecul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
parte încrezătoare. Ajung imediat pe strada lor, este trecut mult de miezul nopții și pustiu... oricum nu îi observă nimeni, sunt neînsemnați! Este detașat; cineva nevăzut, necunoscut, parcă supraveghează din afară cele două siluete subțiri cum trec dincolo de bulevardul luminat feeric însă fără viață și dispar printre copacii străzii care îi ocrotește. În umbra pomilor își schimbă deodată ritmul... încetinesc, merg strâns înlănțuiți și se sărută . Iar visează... se opresc ca la comandă în același timp, se sărută, fac încă doi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ea, ca să poată fi primiți, dar pentru că Domnul s-a îmbolnăvit, audiența n-a mai avut loc. Au fost însă oaspeți și partici panț i la un bal care s a desfășurat, chiar imediat după un cutremur. Sosiră acolo. Salonul feeric iluminat găzduia lumea adunată. Toți erau tăcuți, palizi ca ... moartea. Așteptau cu groază o nouă zdruncinătură, când, deodată, unul din participanți începu un cântec. Ca prin farmec, podelele fură curățate de moluzul prezent și dansul începu cu veselie și frivolitate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Însă rămîneau, afară, Înfipte-n hîrtia poroasă de 250 de grame offset din capul meu trepanat de griji, deschis spectatorilor din lumea-ntreagă. Pe deasupra căreia zburau gîze. Îmi Îndreptam atenția spre fetele care mă abordau Într-un mod atît de feeric palpitant pe stradă. Într-o marți, pe la prînz, m-am postat c-un zîmbet cald lîngă gardul Facultății de Filologie și nu m-a abordat nimeni feeric. Un puști apărut de nicăieri m-a privit iscoditor cîteva secunde, proțăpit În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Îmi Îndreptam atenția spre fetele care mă abordau Într-un mod atît de feeric palpitant pe stradă. Într-o marți, pe la prînz, m-am postat c-un zîmbet cald lîngă gardul Facultății de Filologie și nu m-a abordat nimeni feeric. Un puști apărut de nicăieri m-a privit iscoditor cîteva secunde, proțăpit În fața mea. Mesteca gumă. Fără nici o explicație a făcut un balonaș grețos și l-a spart, speriindu-mă. M-am Întors acasă. Cum m-a văzut, Mariana a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
noi scene decupate din alte pelicule, de regulă rusești, filmate noaptea la rîul prin care-o trece ceferistul pe eroină și pe malul căruia se usucă și rîd femeile de la țară, din vagon, cu basmale roșii și chipuri rumene luminate feeric de foc ca-ntr-un tablou de la noi, sovietic, după care ceferistul trece apa Înapoi cu aerul crăcănat al unui personaj gogolian. Mai e și preotul Gheorghe Visu din tren, din Îmbulzeală, poate ca argument al mizeriei așa cum e ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
drum spre Anvers (Antwerpen), facem o scurtă escală la Saint Niklaas. E o zi frumoasă. În vîrful bisericii din piață strălucește În soarele de ianuarie statuia de aur a Fecioarei. Ne continuăm drumul spre Anvers. După ce trecem printr-un tunel feeric, foarte lung, unde se merge cu viteză pe patru benzi, ajungem. La Grande Place. În centru, statuia din bronz coclit a unui tînăr care azvîrle o mînă. Legenda spune că numele flamand Antwerpen derivă din expresia „aruncarea mîinii”. Luptîndu-se cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fructe. Atî-tea halte în noapte, pe șoseaua Chandernagorului, încremeniți cu toții de tăcere, de arbori, de licuricii care zburau în jurul nostru ca într-o Urwald. Cu deosebire îmi amintesc o noapte, când ni s-a oprit mașina chiar pe șoseaua aceea feerică a Chandernagorului, și șoferul a pornit cu Mantu să caute niște scule într-un sat din apropiere. Inginerul, obosit, a rămas să dormiteze în mașină, iar noi trei, Maitreyi, Chabù și cu mine, am plecat să recunoaștem pădurea. Vară fără
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a fumului adunat pe valea Coșcovei. Cumpăna fântânii de la Crâșma din drum, profilată pe zare, părea agățată de cerul împurpurat al chindiei. O boare de vânt iscată ca din senin purta funigeii - fire din părul zânei Toamnă - într-un dans feeric, adunând în mrejele lor pulberea de aur împrăștiată cu dărnicie de soarele înfășurat într-un nimb dat în pârg...Scârțâind din toate încheieturile, carele învârfonate cu saci de grâu se târau stârnind praful drumului. Cărăușii, vădit vlăguiți, pășeau domol pe lângă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lui drept. De-asta i-am spus anapoda, "unchiul tătișor". Unde o fi poza lui, cu un ghem de fetiță în brațe? Fetița cu funde uriașe, apretate, căreia-i citea Micul prinț. El mi-a pus în mînă toate cărțile feerice ale copilăriei. Contes de fées și Edmondo de Amicis, Verne, Viața unui explorator la pol, Dumbrava minunată, Genoveva de Brabant, Cuore, mușchetarii, celălalt prinț, prințul fericit... Și ultima noapte de dragoste. Mai bine spus, ultima noapte de război, nu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu textul. Mi-l cînta de cîte ori voiam: "La ce bun poveștile cele cuminți, o, nu te gîndi ce riscant e ne cheamă o mie de făgăduinți în insula florilor, Zante". Am avut împreună un (ano)timp fabulos. Vrăjit, feeric, prea scurt. "E singurul loc unde ceasul nu bate, Vino, vom locui fără grijă-n Castelul numit Voluptate". Trupul meu a știut că-i așa. "Tare se mai pricepea sa-și ungă la inimă victima, nu mă cruță vocea. Cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
De-a lungul frontului, cât vedeai cu ochii și prindeai cu auzul se trăgeau în sus mii de cartușe și proiectile trasoare de toate tipurile, culorile și calibrele. Se trăgea cu rachete luminoase iar proiectoarele brăzdau cerul realizând un decor feeric, nemaivăzut. Văzduhul ardea în flăcări iar pământul fierbea de bucurie și uralele țâșnite din piepturile luptătorilor, pentru că au scăpat cu viață din grozăviile războiului. Din liniile noastre s-au desprins săgeți de foc trimise în aer și înfipte adânc în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]