1,278 matches
-
existență corporală, spațială și temporală în lume. Spre deosebire de Husserl, Merleau-Ponty refuză o analiză esențial-universală a ființei umane, adoptând o descriere contextualistoricizată a ființei particulare, finite și parțiale, întotdeauna aflată în cultură și deschisă spre lumea istoric-temporală. 25. Conștiința de tip fenomenologic se opune conștiinței de tip cartezian care echivalează existența umană cu gândirea și pentru care lumea este o entitate obiectivată de către subiectul cugetător. Descartes a inaugurat o întreagă tradiție filosofică a conștiinței subiectului care se delimitează în mod rațional de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și pământul se împreună în vârful muntelui, unul se reflectă în celălalt, își face reciproc „semne”, de vreme ce unui brad căzut cu trosnete prelungi îi corespunde moartea unei stele în înalturi. Pentru poetul vizionar, terestrul, biologicul, socialul nu sunt decât aspectele fenomenologice ale universului privit pe latură categorială. Nicolae Labiș știa, asemenea vechilor înțelepți, că la alcătuirea lumii stau câteva elemente primordiale: pământul, apa, aerul și focul din metamorfoza nesfârșită a cărora au luat ființă infinitele forme ale materiei. Toți marii poeți
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
personaj literar, fiind o constantă a literaturii franceze, prezența în fiziologiile și românele secolului al XIX-lea. Că tip literar distinct, femeia pariziana devine un nucleu contagios, care implică redimensionări în câmpul estetic și reinterpretări în universul românesc. Din perspectiva fenomenologica, Pariziana este un eveniment, deoarece transcende stereotipul femeii tradiționale ca model novator de simțire, de gândire și de acțiune. Pariziana este artist în tot ce o înconjoară, acest personaj se esențializează că mitopo(i)etică a aparentei, care își găsește
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
XIX-lea) și de un spațiu (Parisul). Dimensiunea socială corespunde interpretării ontologice a Parizienei în cadrul societății secolului al XIX-lea: - dimensiunea mitică interpretării etiologice a imaginii sale idealizate, - dimensiunea romanesca interpretării sale estetice în scrierile artistice, - dimensiunea teatrală reflectă interpretarea fenomenologica. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de personaj, text, context și intertext. Analiza femeii pariziene ne-a oferit posibilitatea recitirii prozei franceze și reinterpretării personajului feminin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
tulburări psihotice independente, chiar dacă își împărtășesc unele idei delirante, nu este vorba de "Folie a deux", ci de "Folie simultanee"2. G. Scripcaru realizează o clasificare cuprinzătoare a suicidului ținând cont de mai multe criterii: 1. criteriul psihodinamic: 2. criteriul fenomenologic: - suicid ca tentativă și realizare; - parasuicid; - individual sau colectiv; 3. criteriul clinic: - suicid patologic; - suicid fără antecedente psihiatrice; 4. criteriul posturii psihice față de suicid: suicid adevărat; suicid fals sau exhibiționist; suicid real și de șantaj; 5. criteriul determinismului motivațional: - suicid
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
principal la Institutul de Filosofie și Psihologie "C. RădulescuMotru" al Academiei Române. Membru al Societății Române de Filosofie, al Uniunii Scriitorilor din România și al Societății "Kant" din România. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate. A publicat volumele: Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice (1999; C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian (2000); Căutarea de sine și chemările tradiției (2002); Topos-ul formal și istoric al silogisticii (2003); Fenomenul și nimicul. Vol. I Proiectul fenomenologic concept și aplicați (2005); Urechea tăcerii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de specialitate. A publicat volumele: Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice (1999; C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian (2000); Căutarea de sine și chemările tradiției (2002); Topos-ul formal și istoric al silogisticii (2003); Fenomenul și nimicul. Vol. I Proiectul fenomenologic concept și aplicați (2005); Urechea tăcerii (Versuri. 2005); Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică (2006); Situațiile existențiale (2007). La editura Institutul European, Iași, au apărut: Proiectele filosofiei kantiene (2004); Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nimicul. Vol. I Proiectul fenomenologic concept și aplicați (2005); Urechea tăcerii (Versuri. 2005); Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică (2006); Situațiile existențiale (2007). La editura Institutul European, Iași, au apărut: Proiectele filosofiei kantiene (2004); Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice (2005); Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, (2006). Viorel Cernica, Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tăcerii (Versuri. 2005); Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică (2006); Situațiile existențiale (2007). La editura Institutul European, Iași, au apărut: Proiectele filosofiei kantiene (2004); Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică a istoriei gândirii politice (2005); Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, (2006). Viorel Cernica, Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, OF. P. 1
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tematizării, propriu începutului, și de extensia cercetării, aceasta din urmă și în sensul conținutului și în cel al metodelor. Date fiind acestea, de ce o a doua ediție? În urmă cu câtva timp, am procedat la fel cu altă carte, Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice (a doua ediție: Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, Editura Institutul European), una din intențiile mele fiind și aceea de a deschide tematizările din carte (și mai mult) către zone de interes academic. S-au adăugat alte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sensul conținutului și în cel al metodelor. Date fiind acestea, de ce o a doua ediție? În urmă cu câtva timp, am procedat la fel cu altă carte, Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice (a doua ediție: Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică, Editura Institutul European), una din intențiile mele fiind și aceea de a deschide tematizările din carte (și mai mult) către zone de interes academic. S-au adăugat alte motive, valabile și pentru reeditarea de față: un anumit interes pentru informare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cercetare pentru o disciplină ce va fi numită "antropologie filosofică". Max Scheler scria: Dacă există o problemă filosofică a cărei soluție timpul nostru o reclamă într-o formă deosebit de presantă, atunci ea este aceea a antropologiei filosofice", adică, în termenii "fenomenologici" ai autorului, aceea "a unei științe fundamentale a esenței și structurii eidetice a omului"32. Momentul constituirii acestei "științe fundamentale", cum o socotea Scheler, a rămas în conștiința filosofică a contemporaneității. Poate de aceea, în contextul "procesului umanismului" (al unei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Idealistic Studies", 3/1998. BOBOC, Alexandru, Kant și neokantianismul, Editura Științifică, București, 1968. BOBOC, Alexandru, Însemnări despre C. Rădulescu-Motru și "problema metafizicii", în "Revista de filosofie", 1/1980. BOBOC, Alexandru, Ideea "diferenței ontologice" de la Kant la Heidegger și relevanța hermeneuticii fenomenologice pentru ontologia umanului, în vol. col. Ontologia umanului, Editura Academiei, București, 1989. BOBOC, Alexandru, Conceptul de metafizică în opera lui C. Rădulescu-Motru, în "Revista de filosofie", 2/1992. BRUCAR, Iosif, C. Rădulescu-Motru metafizician, în "Revista de filosofie" XVII/1932. CAZAN
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ireversibil, încât legitățile pot fi deduse aplicând termodinamica proceselor ireversibile. Conform termodinamicii, proceselor ireversibile pentru forțe mici, fluxul de materii J este o funcție liniară de forțe FK care produce transportul conform relației: (1) în care LiK este un coeficient fenomenologic de proporționalitate care depinde de temperatură, concentrație și presiune. Forța exterioară FK va produce o diferență de concentrație (diferență de potențial chimic), care se opune transportului de materie, astfel că fluxul este: (2) unde reprezintă gradientul de potențial chimic alcomponenților
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
difuzie. Legile fundamentale de difuzie, sedimentare și a echilibrului de sedimentare-difuzie, pot fi obținute cuplând ecuația (2) cu ecuația de continuitate sau de conservare a masei. Aceleași legi pot fi deduse pe cale mecanică, când rezultă clar semnificația fizică a coeficienților fenomenologici LiK și Lij, denumiți coeficienți de difuzie (D) și sedimentare (S). II.2. Difuzia Difuzia este unul dintre cele mai simple sau chiar cel mai simplu fenomen de transport și reprezintă din punct de vedere macroscopic - procesul spontan de egalizare
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
respectiv 57 ml/kg corp/min, ar fi oarecum o limită inferioară de antrenare a glicolizei anaerobe în condițiile efortului sportiv. Problema relației consum de O/efort, în așanumita apreciere de lucru “aerob și anaerob”, trebuie deci rectificată ca înțelegere fenomenologică, deoarece relația consum de O/capacitate aerobă sau anaerobă nu este rezultatul exclusiv al acestui parametru (O), ci și al unui complex de macanisme , respectiv reacții biochimice, deși în practica clasică acesta reprezintă indicatorul “exclusiv” al aprecierii rezistenței la efort
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
întâmplă (observație nonparticipativă). Observația nonparticipativă. Când cercetătorul alege să observe grupul fără să devină implicat, de exemplu, relațiile dintre patroni și angajați într-o fabrică, aceasta este cunoscută ca observație nonparticipativă. Datele colectate pot fi analizate cantitativ, chiar dacă problema este fenomenologică, deoarece cercetătorul poate observa sau înregistra interacțiuni precise. Este dificil pentru cercetător să înregistreze concepțiile și atitudinile grupului, dacă ele nu se produc în timpul observațiilor, în schimb datele înregistrate pot fi relativ neinfuențate de relațiile din grup. Cercetătorul observă anumite
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a avut-o cu Wittgenstein, în casa lui Schlick, în decembrie 1929: „Fizica - spunea Wittgenstein - vrea să stabilească regularități; ea nu se interesează de ceea ce este posibil. De aceea, chiar și atunci când este complet dezvoltată, fizica nu dă o descriere fenomenologică a stărilor de lucruri. În fenomenologie este vorba întotdeauna doar de posibilități, adică de sens, nu de adevăr și de falsitate.“62 Unei cunoștințe din ultimii ani ai vieții, care l-a întrebat de ce a revenit la filozofie în 1929
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
putea spune: propoziția este acel lucru asupra căruia pot fi aplicate funcțiile de adevăr.“68 Multe analize sunt consacrate unor distincții conceptuale cum sunt cele dintre enunțuri care descriu date senzoriale și propoziții care descriu stări reale, dintre enunțurile limbajului „fenomenologic“ și ale limbajului comun, dintre propoziții cu sens și nonsensuri, modalităților de a stabili sensul unei propoziții care descrie realitatea. Sensul unei propoziții este dat de modul cum se decide asupra adevărului sau falsității ei. Înțelegem propoziția dacă știm acest
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
experienței comune. Asumarea tacită sau elaborarea sistematică a unor asemenea reprezentări constituie un punct de întâlnire pentru orientări și tradiții filozofice atât de diferite cum sunt cele inaugurate de Platon și Aristotel, de Descartes, Kant și idealismul german, pentru orientări fenomenologice, hermeneutice, analitice sau naturaliste care solicită, în epoci mai recente, atenția celor interesați de filozofie. De diversele înfățișări pe care le-a luat ambiția filozofică s-au distanțat doar gânditori cu înclinații sceptice. Și anume, în moduri dintre cele mai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
utilizează „materialul psihiatric”, comparându-l cu „normalul psihic” oferit de psihologie. În raporturile sale cu psihologia, psihopatologia utilizează principiile metodologice aplicate la studiul „normalității psihice” în procesul de evaluare a „fenomenului psihic morbid”. Ca metodologie specifică, psihopatologia apelează la metoda fenomenologică în interpretarea fenomenelor morbide ale vieții psihice. În felul acesta, ea se constituie ca o „atitudine reflexivă”, căutând să cunoască și să înțeleagă natura și semnificația „fenomenelor psihice morbide”. Din acest punct de vedere, metodologia psihopatologiei se deosebește atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interogație pură” a subiectului ființei alienate psihic. Ea se va modela nuanțat în raport cu „tematicile” oferite de „fenomenul psihic morbid”, menținându-și însă constant, ca principiu, aceeași metodologie. Interogația metodică a psihopatologiei își află răspuns în metoda comprehensivă inspirată de reducția fenomenologică, împrumutată de la Ed. Husserl și introdusă în psihopatologie de către K. Jaspers și E. Minkowski. Din acest moment întreaga metodologie psihopatologică devine o complexă și nuanțată reflecție filozofică, care urmărește descifrarea semnificației interne a manifestărilor psihice morbide. Un pas important metodologic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
planul înțelegerii și al interpretării antropologice a persoanei umane. Astfel pusă problema, între suferința produsă de boala somatică și suferința produsă de boala psihică, se deschide perspectiva metodică a unei înțelegeri comune, oferită de metoda de interpretare filozofică de factură fenomenologică și comprehensivă (E. Minkowski, K. Jaspers, L. Binswanger, V.E. von Gebsattel, R. Kuhn, H. Tellenbach). Semnificația antropologică a fenomenelor psihice morbide Numeroși psihiatri au scos în evidență valoarea interpretării filozofice din perspectiva analizei fenomenologice a fenomenelor psihice morbide (E. Minkowski
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
metoda de interpretare filozofică de factură fenomenologică și comprehensivă (E. Minkowski, K. Jaspers, L. Binswanger, V.E. von Gebsattel, R. Kuhn, H. Tellenbach). Semnificația antropologică a fenomenelor psihice morbide Numeroși psihiatri au scos în evidență valoarea interpretării filozofice din perspectiva analizei fenomenologice a fenomenelor psihice morbide (E. Minkowski, K. Jaspers, G. Lanteri-Laura, A. Tatosian). Dincolo de aparența manifestărilor exterioare a tulburărilor psihice, dincolo de „factologia clinico-psihiatrică”, psihopatologia caută să descopere și să înțeleagă semnificația acestor tulburări, considerate ca „experiențe sufletești interioare” ale persoanei umane
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Metodologia va fi orientată în trei direcții principale: Înțelegerea care constă într-un efort de pătrundere intuitivă a fenomenului psihic morbid, semnificația acestuia fiind raportată la persoana și viața bolnavului. În acest caz avem de-a face cu o atitudine fenomenologică, care caută ca să vadă în simptomul clinic sensurile unui conținut vital. Explicarea este operația intelectuală care completează înțelegerea prin interpretări și stabilirea unor legături de cauzalitate între diferitele date de observație. Interpretarea fenomenului psihic morbid va fi condusă după metoda
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]