41,558 matches
-
și 235 ha pădure), iar pe malul iugoslav 2 870 ha (938 ha teren arabil și 565 ha pădure). 2. Șosele: 148,5 km, din care 87 km pe malul românesc și 61,5 km pe malul iugoslav. 3. Căi ferate: 20,7 km și 5 stații de cale ferată, toate situate pe malul românesc. 4. Porturi: 15, din care 5 pe malul românesc și 10 pe cel sârbesc. 5. Întreprinderi industriale: 20, din care 15 pe malul românesc și 5
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
870 ha (938 ha teren arabil și 565 ha pădure). 2. Șosele: 148,5 km, din care 87 km pe malul românesc și 61,5 km pe malul iugoslav. 3. Căi ferate: 20,7 km și 5 stații de cale ferată, toate situate pe malul românesc. 4. Porturi: 15, din care 5 pe malul românesc și 10 pe cel sârbesc. 5. Întreprinderi industriale: 20, din care 15 pe malul românesc și 5 pe cel sârbesc. 6. Localități: 25, din care 17
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de fund cu secțiunea de 32 mc, care se deschid cu ajutorul unei macarale mobile. ▪ În corpul barajului în partea din amonte se află galeria de injecții. ▪ Pe prelungirile din aval ale pilelor este prevăzut un pod de șosea și cale ferată care leagă cele două maluri. ▪ Două centrale electrice, amplasate fiecare pe un mal al fluviului, cu sala mașinilor de tip acoperit, de construcție din beton armat, cu câte 6 agregate fiecare; dimensiunile clădirii sunt astfel proiectate, încât să poată permite
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de comunicație în apropierea acestor proprietăți are ca efect imediat creșterea valorii terenurilor, respectiv reducerea cheltuielilor de aprovizionare-desfacere, prin asigurarea accesului la o cale de comunicație. Așa s-a intamplat in SUA în epoca în care s-au construit căile ferate, cănd fiecare proprietar de pământ caută să atragă linia de cale ferată cât mai aproape de posesiunile sale, aceasta însemnând exploatarea oportunității de a ieși din izolare și de îmbogățire; așa s-a întâmplat la noi în țară, cănd după ce a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
terenurilor, respectiv reducerea cheltuielilor de aprovizionare-desfacere, prin asigurarea accesului la o cale de comunicație. Așa s-a intamplat in SUA în epoca în care s-au construit căile ferate, cănd fiecare proprietar de pământ caută să atragă linia de cale ferată cât mai aproape de posesiunile sale, aceasta însemnând exploatarea oportunității de a ieși din izolare și de îmbogățire; așa s-a întâmplat la noi în țară, cănd după ce a fost anunțată intenția de construire a Autostrăzii Transilvania, prețurile terenurilor din apropierea viitoarei
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Sunt peste tot, dar nu aici. Aici e împărăția mea. Cine trece pe aici îl adaug colecției mele de umbre. Uite, să-ți arăt doar pe unul dintre foștii mei oaspeți. Scade lumina, se aprinde ecranul. Un semafor de cale ferată, un macaz. Acarul stă rezemat în mânerul de schimbare a macazului.) MICUL PRINȚ: Bună seara, domnule! Cine ești? ACARUL: Am fost. Am fost acar la căile ferate. MICUL PRINȚ: Și ce făceai? ACARUL: Triam călătorii în pachete de câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
dintre foștii mei oaspeți. Scade lumina, se aprinde ecranul. Un semafor de cale ferată, un macaz. Acarul stă rezemat în mânerul de schimbare a macazului.) MICUL PRINȚ: Bună seara, domnule! Cine ești? ACARUL: Am fost. Am fost acar la căile ferate. MICUL PRINȚ: Și ce făceai? ACARUL: Triam călătorii în pachete de câte o mie. Întoarce acul) Întorceam acul gata! Trenurile puteau trece când la dreapta, când la stânga. (Zgomot de tren în goană, scade, dispare) MICUL PRINȚ: După zgomotul trenului, par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
suferit mari pierderi în Ungaria și trebuia completată. Ne băgau apoi în cap ce mare fericire îi comunismul. Timpul se scurgea odată cu speranțele noastre că vom scăpa cândva din iadul cela... În a treia primăvară, o început construirea unei căi ferate înguste, pentru cărat lemnul din pădure. Șine erau, dar aveau nevoie de traverse. De unde să le ia? Le-o venit ideea să le facă pe loc. Au adus o mașinărie și un tractor s-o învârtă. Și gata treaba. Lipseau
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-i vrea un tren accelerat. Mulțumește-te și cu un marfar amărât” - a insistat Filip. Într-o seară, înainte de a porni la drum, am auzit - ca prin vis - fluier de locomotivă. „Ai auzit? Undeva spre stânga este sigur o linie ferată” - m-o făcut atent Filip. Din fericire, era chiar pe direcția noastră de marș... Zorii ne-au prins la marginea unei pădurici cocoțată pe o creastă de deal. În vale - se vedea ca-n palmă - o stație de cale ferată
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ferată” - m-o făcut atent Filip. Din fericire, era chiar pe direcția noastră de marș... Zorii ne-au prins la marginea unei pădurici cocoțată pe o creastă de deal. În vale - se vedea ca-n palmă - o stație de cale ferată pierdută-n pustiu. Pe linii numai vagoane pline cu cărbuni. „Hai să ne așezăm la pândă! Ne lămurim noi cum se mișcă trenurile iestea” - am propus eu. „Se vede treaba că ai fost și cercetaș, Costăchele. Să facem cu schimbul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
tură alerga spre casă, se spăla îndelung, se primenea și apoi cu fetița pe genunchi, fredona cântecele pe care el le spunea de obicei vântului, pădurilor și întinderilor de la fereastra ovală a locomotivei, privind cu nesaț de-a lungul liniilor ferate, peste pajiști și ogoare, mereu cu gândul acasă la boțul lui de aur și la Maria. Din casa lor nu lipseau alimentele de bază și un păhăruț de țuică sau de vin cu care Costache se împărtășea în zilele când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
în satul vecin. Era de ziua Înălțării Cinstitei Cruci. În predica sa despre puterea Sfintei Cruci, părintele povestise un caz: „Trei copile așteptau să vină trenul. Mai era lume, dar stătea ceva mai departe. Ele, însă, stăteau foarte aproape de calea ferată. Când sosi trenul, toți cei prezenți se speriaseră că le va lovi, atât de aproape erau de el. Dar nu li se întâmplase nimic. Printre cei prezenți, spunea părintele, era și un călugăr care călătorea dintr-o mănăstire la alta
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
a ajunge la un doctor cu mijloacele de transport obișnuite,majoritatea locuitorilor au nevoie de mai bine de două ore. 5. Satul se găsește la o distanță de peste 30 km de oraș, de care nu este legat nici prin cale ferată, nici printr-o cursă rutieră. 6. Rata mortalității infantile în sat a fost de peste 50 la mie în perioada 1995-1998. 7. Mai mult de 30% din populația sa depășește vârsta de 60 ani. 8. Numărul aparatelor TV la suta de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să-și termine studiile, dar a fost nevoit să plece din nou. Foștii legionari erau vânați. S-a însurat cu o basarabeancă și a plecat din nou în Australia. S-a angajat la construcția de drumuri, la construcția de căi ferate, apoi în mine, spre bătrânețe la o agenție de asigurări. A muncit până nu i-a mai tihnit de nevastă, de copii, de nimic. Prima care l-a părăsit a fost nevasta. Mihai nu s-a putut resemna cu un
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să străpung crusta, Mihai face o mișcare de dezînnămolire, cu mișcări încete, paloarea feței îmi confirmă că vine dintr-o altă realitate, cu viață mai puțină, clipește, da, v-am întrebat cum trăiau aborigenii. Când lucram la construcția de căi ferate, a început Mihai, am cunoscut câteva triburi de aborigeni. Mergeam la vânătoare de șerpi, îmi plăcea să vânez șerpi, mai și făceam bani pe pielea de șarpe, ei, aborigenii, m-au învățat cum se jupoaie pentru a nu le strica
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
foarte amestecați și eu nu sunt o fire prietenoasă, nu-mi plăcea să mă înfrățesc cu orice derbedeu, aveam oarecare carte, studiasem toată viața și nu-mi plăceau obscenitățile, or nu te puteai integra în grupurile de constructori de căi ferate și de drumuri dacă nu-ți plăceau obscenitățile. Stăm luni și ani pe șantierele de construcție, unde nu era picior de femeie, unii răbdau greu asta, și în compensație vorbeau porcește. Pe noi ne-a crescut mămuca în spirit creștinesc
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
vorbeascăăă", urlă mulțimea, "oameni buni, a început acesta timid, sunt un om ca voi toți...", urale, mii de urale, "oameni buni, spune acesta mai apăsat, sunt un om ca voi toți...", urale în piață, urale, "sunt un soldat la căile ferate române", urale, urale în piață: "tu ești Conducătorul, tu ești Conducătorul", scandează frenetic mulțimea, "bineee, să fie cum vreți voi, dar..." se lasă o tăcere de mormânt, acest dar nu are niciun sens, în Revoluție nu pui condiții, Conducătorul nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
am copilărit primii ani avea un amplasament de invidiat, pe latura stângă a parcului balnear, cu un etaj pentru închiriat turiștilor veniți la tratamente de recuperare balneo-fizicală. Proprietarul, inginerul Zambri, era șeful de birou al tatei, de unde coordona întreținerea căilor ferate pe distanța SuceavaIlva Mică, din cadrul regionalei CFR Iași, secția L6 Vatra Dornei, tata având funcția de șef de brigadă întreținere spații verzi din stații. Era lipsă în anii '50 de locuri de muncă pentru persoanele calificate din mediul rural, așa că
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
clinică din București, în timp ce adulterina se întreținea cu șeful de gară din Vama. * Fratele mijlociu al mamei, Vasile, a trecut prin mai multe „peripeții” în tinerețe: l-a lovit trenul în timp ce se uita la un meci de fotbal de pe linia ferată de lângă Podul Negru, s-a îmbolnăvit grav de plămâni în armată, pe graniță la TurnuSeverin, unde s-a salvat datorită unei plângeri adresate lui Emil Bodnăraș, ministrul Forțelor Armate venit în control, spunându-i că este din Bucovina și stă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
alți ucenici, negocia prețul lucrării în produse din gospodăria clientului. Astfel, o dată au fost plătiți cu făină de grâu sau porumb și cu un purcel de câteva săptămâni, care, ținut neglijent subsuoară, s-a zbătut la parcurgerea podului de cale ferată peste râul Moldovița și, speriat de șuieratul unei locomotive, a căzut fatal în apă. Sâlică era de acum mâna dreaptă a bunicului Nițucă la lucrul în atelierul de tâmplărie, dar și în construcția de case noi, cu etaj. După predarea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
îportar) Pavel îfundaș central), „Omul de gumă” îîi mai știu doar porecla, fundaș drept), impiegatul Ghiță Flutur îfundaș stâng), toți componenți ai echipei locale „Bradul” Vama. După-masa ne adunam pe câmpul Morii bunicii Ilinca, cu prietenii cei de dincolo de calea ferată: Ianu și Vasile Balmuș, Ilie Stanciuc, Luțu și Mircea Puiu, Ionel și Valerică Lucuțar, tripleta fraților Puiu - Niculai, Costan și Dragomir -, Ghiță Belei, Costică și Traian Lucan, Ghiță Roman, Costică Mândrilă, Costel Sutu, Vasilică Puiu, Costică Sandu și câteva fete
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
șură. De multe ori mă ajutau frații Cimpoieșu, în virtutea zicalei „unde-s mulți și slabi, puterea crește”, cam nerăbdători să escaladăm coclaurile învecinate. Unele seri ne găseau în căutarea fierului vechi, de predilecție în Stația CFR, printre liniile de cale ferată care ne „aprovizionau” cu șuruburi, piulițe, bucșe, buloane și saboți de frână, iar banii achitați de Centrul de colectare îi investeam în echipament sportiv: tricouri, chiloți, teniși, bascheți, mingi. Această afacere s-a dovedit a fi, după Revoluție, mult mai
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
morman de fiare vechi, punând-o pe chituci. De mic am fost nevoit și obișnuit să-mi câștig bucata de pâine prin angajările sezoniere din vacanțele de vară, în clasele V-VIII, în cadrul CFR-ului la plivit buruieni de pe calea ferată. În perioada liceului, am lucrat la Fabrica de cherestea, la secția de confecționat panouri pentru silozuri și cofraje industriale. Săptămânal, la magazia de produse agricole din stația CFR, erau garate vagoane aduse din Jos, încărcate cu cereale, făină și tărâțe
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
a avut pe scenă vedetele la modă pe atunci: Sofia Vicoveanca, Angela Moldovan, Ionel Miron și Alexandru Jula, Mihai Constantinescu, Dan Spătaru îbeat turtă), Margareta Pîslaru, Corina Chiriac. O atracție de senzație a stârnit sosirea, într-un vagon de cale ferată, a Omului cu cap de bou, spectacol ținut cu casa închisă, multă lume curioasă așteptând afară să vadă „monstrul”. Eu cu amicii mei de peste linia ferată l-am văzut ziua, în vagon, chiar am schimbat câteva vorbe cu ”dihania”, iar
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Corina Chiriac. O atracție de senzație a stârnit sosirea, într-un vagon de cale ferată, a Omului cu cap de bou, spectacol ținut cu casa închisă, multă lume curioasă așteptând afară să vadă „monstrul”. Eu cu amicii mei de peste linia ferată l-am văzut ziua, în vagon, chiar am schimbat câteva vorbe cu ”dihania”, iar seara, când toată suflarea satului se afla la Cămin, noi am demontat angrenajul sistemului de frână al unui vagon de marfă staționat în gară, căci aveam
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]