12,837 matches
-
îi vedea pe toți cei care m-au chinuit, i-am urmărit atentă reacțiile când simțeam că nu mă lasă în pace; săl fi văzut cum îi urmărea cu privirea și cum i se schimba culoarea ochilor și cum se ferea de ei. Într-o zi a dispărut motanul meu. L-am căutat peste tot. Nu era nicăieri, nici nu căzuse de pe terasă. L-am căutat până la 4 dimineața. Ne-am culcat și l-am visat: sărise de jos în sus
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Dumnezeului Părinților noștri, atâta timp cât credeți că există puteri malefice, dar nu doriți să le cunoașteți ci să le îndepărtați prin credință și prin binecuvântare de voi și de cei dragi vouă, ele nu vor câștiga războiul, iar voi veți rămâne feriți de această luptă inutilă. Lupta există totuși, toți o resimțim, într-un fel sau altul, în toate planurile vieții cotidiene, iar mulți dintre noi au fost atinși mai greu chiar: trupește (sănătate), sufletește (subconștient), psihic (dezechilibru în acțiune și gândire
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
tot fără răspuns rămânea. Se îngrijorau, mă întrebau dacă mă doare ceva sau dacă vreau ceva, dar nu mă durea nimic fizic și nici nu doream ceva, nimeni nu-mi făcuse nimic, dar lacrimile se uscau greu. și parcă mă feream de ele, să nu mă vadă și asta nu numai pentru că nu știam de ce plâng, ci și pentru faptul că nu voiam să le întristez, pentru că simțeam că suferă pentru mine și nu doream asta. Această stare se instala de
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
prea lung al semnificanților fără referent. De aici senzația de gol, de absență, de eu în căutarea sinelui, dar aflat mereu în afara lui, ceea ce duce la un Narcis cu mii de fețe. El obosește căutându-se și, pentru a se feri de melancolie sau nebunie, adoptă poza leneșului. Starea poetică de "lene", starea Trântorului, se traduce printr-un refuz al verticalității: Flacără jucăușă, dogorâtoare, ai clipit la patul meu de șmecher crai. Rogu-te politicos, nu sta în picioare, suntem în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
mișcat de groază, milă, admirație sau mâhnire și poate trăi experiențele altuia ca și cum ar fi ale lui însuși". Gorgias spune despre tragedie: "Cel ce înșeală e mai cinstit decât cel înșelat, iar cel înșelat mai cuminte decât cel care se ferește de înșelăciune". În cazul lui Emil Botta, înșelăciunea este dublată de un spirit de frondă sau poate fi circumscrisă acestuia: Eu trișez și înșel și practic infidelitatea și spun zilnic atâtea minciuni cât altul într-o viață sau în zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Tanatos-ul poate fi asimilat unui ceremonial mioritic. Sărbătoarea este perfidă, li-niștea aparentă: Dansați în cete un joc galant, cântați, lăute, arcușuri seci, viori pustii, de ce stați mute? Apar șoapte insidioase: Amărăciune, urând viața, mi-a spus în șoaptă: Să te ferești!" Totul ține de o anume regie a coborârii printre oglinzi, al cărei mobil real nu trebuie cunoscut: E gata ceaiul? Toți au venit? Totul e gata? cu o maramă acoperă iute groapa, lopata. Obiectele sunt susceptibile de comunicări tacite: oglinzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
tot boii erau la putere - cu boii se cărau paiele de la pestelcă (așa se chema locul pe unde cădeau paiele din batoză). Aici, la pestelcă, erau doi tineri iuți și rezistenți la căldură și la praf. Acești tineri trebuiau să ferească paiele și să le așeze pe traglă, pentru a fi cărate la distanță de batoză. Tragla era un dispozitiv compus dintr-un drug de lemn drept și neted, legat de capete cu câte o frânghie și aceste frânghii se adunau
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
care să fie distribuite către cei îndreptățiți. Suma acelor loturi se numea țarină și avea o formă de patrulater, alungită, din cauza faptului că era lucrată cu plugul și pentru a înlesni împărțirea. Țarina era protejată cu garduri pentru a o feri de animalele care pășunau. După cum spuneam în primul paragraf, aceste garduri, menite să crească gradul de certitudine, ajungeau să mărească gradul de complexitate a managerierii resurselor respective. „Gardurile din jurul țarinilor erau construite sau dărâmate pentru izlăjire cu contribuția fiecărui țăran
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
lapte. Luați-le repede că ne-am murdărit cu ele, se topesc așa de repede, spusese Andreea. Își servise fiecare părintele și se așezaseră pe cearceaf. Un timp nimeni nu a spus nimic, doar râdeau unii de alții cum se fereau să se murdărească și mai rău. Pavel propusese să meargă să se spele undeva și să se retragă la umbră, se prăjiseră destul pentru ziua respectivă. Ai promis că dăm o raită prin toate perlele de pe litoral, când o facem
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
abia atmosfera balului o face să considere noțiunea de cuplu ca fiind o rană dureroasă, Vâlsan nu este bine definit în imaginarul eroinei, el poate fi iubire?, admirație?, acceptare?, este un bărbat care ar deveni un bun paravan ce ar feri-o de ceilalți. Portretul lui este expresiv, dar pur imaginar, părând o descoperire de moment: “Se gândi la el: înalt, subțire, dar cu aspectul sănătății morale, cu o vorba cumpătată și liniștea stăpânirii de sine; imberb și pal ca și
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și mă ajută. De când eram mică, a știut să ne educe sever, dar cu folos. Nu ne-a permis să facem multe lucruri, ne-a interzis să ieșim uneori să ne jucăm, deoarece știa că e mai bine să ne ferească de unii copii cu influență rea, negativă. Ea este cea care stă lângă noi când ne simțim rău, ea este cea care pregătește bucatele bune. Și mâncarea ei nu o pot înlocui cu altă mâncare, deoarece, mai bună ca a
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
mult mai întinse, în punctele Cheia Proviței, Valea Morii și pe versantul estic al dealului Sinoiu. Individualitatea luncii Prahovei este pusă și ea în evidență de aspectul vegetației. Astfel pe aluviunile aflate în diferite grade de solidificare și pe grindurile ferite de inundații se găsesc zăvoaie, crânguri și tufărișuri de luncă, sălcii, plopi, arini. Poziția geografică a orașului în culoarul Prahovei, nu departe de zona de contact a munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
C); - respectarea timpilor de preîncălzire, sudare și răcire; - fiecare mașină de sudură trebuie să indice parametrii tipurilor de tub pe care le poate suda; - răcirea trebuie să se facă natural; evitarea metodelor de răcire bruscă; - fixarea sudurii trebuie să fie ferită de intemperii și de temperaturile mai joase de 0°C prin intermediul unor suporți sau al altor acoperitori; - temperatura mediului în jurul sudurii trebuie să fie cuprinsă în plaja 0 45°C. Sudarea cu racorduri electrosudabile: se bazează pe realizarea unui manșon
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
al securității la incendiu țevile sunt practic incombustibile, fiind încadrate în clasa M1 - respectiv clasa C1, conform normativului P118 - 83;fitingurile sunt combustibile (clasa C4Ă, ard încet, dar se autosting; - se recomandă ca atât țevile cât și fitingurile să fie ferite de substanțe inflamabile. În tabelul 2.25. se prezintă rezistența țevilor și fitingurilor uPVC - KG la acțiunea agenților chimici. Țevile și fitingurile cu diametre cuprinse între Dn 100 mm și Dn 200 mm nu trebuie să fie supuse unor temperaturi
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
pe unde merge. Napoleon îl fugărea mereu, simțind victoria aproape. Îngrozit, pe de o parte de cîinele care-l urmărea, iar pe de altă parte de Tomiță, care vru să-i iasă în cale, iedul sări peste niște bolovani, se feri să nu dea piept în piept cu Vlad și nimeri drept în brațele lui Virgil. Acesta avu senzația că strînge toată lumea nefericită la pieptul său. De bucurie îi dădură lacrimile și se străduia să-l ferească de colții lui Napoleon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
peste niște bolovani, se feri să nu dea piept în piept cu Vlad și nimeri drept în brațele lui Virgil. Acesta avu senzația că strînge toată lumea nefericită la pieptul său. De bucurie îi dădură lacrimile și se străduia să-l ferească de colții lui Napoleon, care continua să latre și să se repeadă la el. Țibă de-aici, criminalule! strigă cît putu Bărzăunul. Vlad și Tomiță reușiră să-l alunge pe Napoleon și acum aruncau după el cu pietre, amenințîndu-l cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
apă, își dădu cu părerea Vlad. Și lapte de unde? întrebă Virgil. Stați! strigă deodată Tomiță, fulgerat de un gînd salvator. Își întoarse privirile spre Vlad, implorîndu-l: Ce-ar fi dacă... am mulge vaca ta? Eu nu știu să mulg! se feri rușinat Vlad. O mulg eu! sări bucuros Bărzăunul. Ești grozav, Ticule! îl lăudă Ilinca. Îți mulțumesc! Haidem cu toții în poienița unde-i vaca și o mulg în pălărie, dădu soluția tot Bărzăunul. Nimeni însă n-a îndrăznit nici măcar să zîmbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
din rău în mai rău? Vrei s-ajungem la Gropniță? Unde? se miră Virgil. La Gropniță. La care Gropniță? Tu vorbești de pe pereți? Ei, la care Gropniță! Ce, nici atîta lucru nu știi? Așa-i zice lumea: Gropniță. Toți se feresc de ea, pentru că... pentru că-i plină de oase și... de cine mai știe ce. Eu n-am auzit de-așa ceva, se arătă Virgil total nedumerit. Auzi tu, Gropniță! Ce nume de mormînt... Ori îți bați joc de mine? Ei, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
apoi se hotărî, fără nici un motiv mai deosebit, să plece din stație. Așa crezu el atunci, că-i mai bine să se ascundă după un boschet, ca să nu-l vadă... cine? Nici el nu știa de cine trebuia să se ferească. Oricum, de după acel boschet putea vedea pe oricine fără să fie el văzut și asta îi convenea de minune. Cînd să se pitească însă în frunzișul pe care și-l alesese drept ascunzătoare, simți că se împiedică de un trup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
deal plin tot de stînci și, dacă ținem drept firul apei, ajungem la peșteră. Numai căă... Și Virgil făcu greșeala de a se opri, nehotărît dacă să mai continue sau nu. Numai că, ce? întrebă Ilinca temătoare. Nu... nimic, se feri Virgil de răspuns, am zis și eu, așa... Cum nimic? se amestecă și Vlad în vorbă. Zi ce ai de zis, că doar nu sîntem copii! E ceva de speriat? Ei, de speriat, răspunse calm Virgil. Nu-i nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
speriat, răspunse calm Virgil. Nu-i nimic de speriat. Numai că, așa zicea moș Vasile, în peșteră nu prea vrea să intre nimeni. De ce? De ce? întrebară toți deodată, făcînd ochii mari. Uite-așa. Cum așa? Spune odată, nu te tot feri! Păi... zicea că acolo-i tare întuneric... Nu-i nimic. Avem lanterne, zise tot Vlad. ...că sînt gropi foarte adînci, în care... Ei și? Doar nu sîntem chiori, să cădem în ele. Ce, nu le putem ocoli? ...și... că sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
întorc acasă ! Nu credeam că am de-a face cu niștee... Nu mai apucă însă să spună cu ce fel de "niște" are de-a face. Hotărît să se întoarcă, făcu cîțiva pași îndărăt. Cînd trecu pe lîngă Nuțu, se feri puțin în lături, dar se împiedică de ceva și începu să se clatine. Vru să se sprijine de Nuțu, însă nu făcu decît să-l tragă și pe acesta după el și se prăbușiră amîndoi în mocirlă. Noroc de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mașini și oameni trecînd pe șoseaua din depărtare, tractoare pe cîmp, crezură că se află în paradis. Nu se mai gîndiră nici la canistră, nici la alte lucruri care i-ar fi putut reține și se îndreptară spre sat. Se feriră însă cît putură mai bine să nu fie văzuți de nimeni în acel hal. Intrară la prima casă să se spele și să se odihnească o clipă în liniște. Și, după o vreme, își dădură seama că n-au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
actorul uitîndu-se spre un bolovan colțuros, așezat pe o margine a blocului de stîncă, la cîteva palme deasupra capetelor lor. Stați să dau deoparte matahala aia de sus, să nu care cumva să ne cadă în cap. Și, după ce se feriră cu toții din preajma sa, nea Petrică împinse bolovanul într-o parte, dar nu reuși să-l dea jos. Atunci însă se produse un fapt care-i uimi pe toți. Lespedea dreptunghiulară se desprinse singură din blocul de piatră, de parcă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
viitor vor avea loc două evenimente astrologice importante: eclipsa planetei Venus și „Degetul lui Dumnezeu” este doar unul dintre ele. Pot declanșa evenimente istorice, dar nu și Apocalipsa. Profesorul: Jupiter este planeta șanselor, a norocului în profesie, bani și ne ferește de riscuri. Jupiter va influența pozitiv comerțul, transporturile, arta, dar și fraudele bancare și căderea burselor. Saturn poate schimba zodia unor oameni pentru că el parcurge zodiacul în 29 de ani spre deosebire de Neptun care o face în 104 ani. Animație. Dar
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]