2,209 matches
-
fi dați în mâna lui până la o vreme și vremuri și o jumătate de vreme. Și judecata se va așeza și îi vor lua stăpânirea, ca să‑l nimicească și să‑l prăbușească pentru totdeauna”. Acum priviți cât de limpede înfățișează fericitul Pavel ceea ce îngerul spusese în chip ascuns! Prevăzând persecuțiile împotriva sfinților, Domnul spusese: „Că mare necaz va fi atunci cum n‑a mai fost de la începutul lumii și până acum, și nici nu va mai fi. Și dacă zilele acelea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nepotolit. Trăsăturile chipului mi se schimbau și ele de la o clipă la alta. Dar nu am grăit către nimeni tainele care mi‑au fost descoperite, ci, veghind asupra lor, le‑am păstrat în inima mea”. Iată ce ne‑a descoperit fericitul Daniel! Eu unul, lăsând deoparte pentru moment, acuzarea iudeilor, mă minunez foarte că unii învățători ai credinței au numit a patra fiară regatul Macedoniei. Ar fi trebuit să observe că cea de‑a treia fiară avea patru capete, ceea ce trimite
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fi trebuit să țină seama de faptul că după dispariția celei de‑a patra fiare, [profetul] spune că împărăția va fi dată sfinților. Iată de ce „judecata se va așeza”. Or, sfinții Celui Preaînalt nu au primit domnia după Antiochos Epiphanes. Fericiții Macabei au avut o anumită putere, dar nu pentru prea multă vreme. Iuda a fost conducătorul armatelor timp de trei ani, Ionatan, timp de nouăsprezece, iar Simon, timp de opt ani. Cât despre ceilalți - nu doresc să‑i enumăr pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
crescuse mare și ea nu-i fusese dată lui de soție...” (38, 14). Și povestea continuă... Se putea apela și la o rudenie mai îndepărtată. Cum s-a întâmplat în cazul lui Rut (exemplu favorit de „văduvă”, alături de Ana, al Fericitului Augustin), moabita din vremea Judecătorilor, al cărei soț, Mahlon (fiul cel mare al lui Elimebech și al lui Naomi din Betleem), a murit. Rut a plecat din Moab și s-a înapoiat la Betleem împreună cu soacră-sa, Naomi. La Betleem
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Gisela Bock, op. cit., p. 10. 13. Georges Duby, Evul Mediu masculin, p. 129. 14. Georges Duby, op. cit., p. 130. 15. Aici și în continuare citez după Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Iustinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, București, Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române, 1968. Din vreme în vreme mă voi adresa Bibliei de la 1688. 16. Alin Ciupală, la ale cărei informații apelez mai jos, trimite la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu „părintele vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți călugări și popi și toată boerimea și cu toate gloatele curții” spre a fi înmormântată la Mărgineni „în gropniță, ce iaste în tinda bisericii den-a-dreapta, alăturea cu gropnița a soțului ei, fericitul răposatul Constandin Cantacuzino biu vel postelnicul, care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme. Vécinoe pameat!” Bărbații aceștia se însurau Soții aduse de peste graniță încercând, într-o carte publicată acum câțiva ani, să văd de unde proveneau soțiile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
recupereze un rest de bani depozitați la Brașov: „Cinstitului și al nostru de bine voitor și vecin de aproape, dumneata jupâne Filștai [Filstich], marele județ al marii și cinstitei cetăți a Brașovului, împreună cu tot Sfatul. De la Dumnezeu sănătate și tot fericitul bine poftesc dumitale, împreună cu tot cinstitul Sfat al cinstitei cetăți. Pricina acestei cărți nu este alta, numai să știm de sănătatea dumitale. După aceasta facem știre dumitale că iată trimisesem pe jupânul Neacșul, omul nostru, pentru cei bani ai noștri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cântăreți, 75 de ușieri, ostiari ș.a.m.d. (la un loc 600 de persoane)168. Văduvele - măcar cele trecute în rândul diaconițelor - își aflau astfel un loc de frunte în cadrul comunităților bizantine. Un discurs al Bisericii apusene despre văduvie Epistola Fericitului Augustin către „Iuliana văduva”, „religiosae famulae Dei”, falsă epistolă, de fapt (să ne amintim că și Neagoe Basarab își intitulase o orație funebră Scrisoare către oasele maicii sale...), cuprinde tratatul (autorul îi și spune astfel undeva în text) De bono
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
et virgines; ideo hic utrumque posuit, ubi ait, Dico autem innuptis et viduis: tauquam diceret, Quod dico innuptis, non eis solis dico quae virgines sunt, sed etiam eis quae viduae sunt; bonum esse illis si sic permanserint, sicut et ego”), Fericitul Augustin înșiră tezele „doctorului neamurilor” făcându-și tot mai străvezii propriile-i opțiuni (care nu se deosebesc de cele ale Sfântului Apostol). „Viduitatis professione non damnari secundas nuptias”. Este mai îngăduitor Augustin decât Tertulian și Ieronim. Nu poate ignora, însă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
piedestal apostolic; Felicitas, patriciana ce și-a adus copii - șapte a avut - în sânul Bisericii și a suferit, împreună cu aceștia, persecuții și moarte de martiră poruncite de împărat 189; Marcela - cea martirizată pe la 410 de goții lui Hlaric -, pe care Fericitul Ieronim, aflat în corespondență cu ea, a numit-o „gloria doamnelor romane”190; Melania, cea rămasă văduvă la 23 de ani și retrasă în Palestina [unde a ctitorit și o mănăstire, după ce îi vizitase, în anul 371, pe pustnicii egipteni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dizionaria Enciclopedico Italiano, vol. XII, Roma, 1970, p. 654. 159. Vezi Joëlle Beaucamp, Le statut de la femme à Byzance (IV-e - VII-e siècle), vol. II, Paris, 1992, p. 172-175. 160. Alice-Mary Talbot, în Omul bizantin, [vers. rom.], p. 151. Comițând - zisese Fericitul Augustin în tratatul De bono viduitatis - un soi de adulter, căci văduvelor „primite în Biserică” Hristos le devenea - prin intermediul Bisericii ale cărei membre deveneau - un fel de soț spiritual. în I Timotei 5, 9-10, Sfântul Apostol Pavel precizează: „Văduva care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de îndreptățire”, emis ulterior de cancelaria voievodală - un soi de prezentare a împrejurărilor, a lucrărilor din „divanul cel mare”, a sentinței și a comutării ei, ne spune că actul urmașilor postelnicului (îi enumeră: „dumneaei jupăneasa Elina, ce au fost jupăneasă fericitului răposatului Costandin Cantacuzino biv vel postelnic”, „Șerban vel spătar”, „Costandin postel[nicul]”, „Mihai postel[nicul]”, „Mateiiu cuparul”, „Iordache post[elnicul]”, „Pârvul postelnicul cu frații lui, feciorii răposatului Drăghici spătarul”) era îndreptățit. „Și au vădit pre Stroe aiave” - continuă cronicarul, căutând
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mormântului lui Constantin Brâncoveanu din biserica Sf. Gheorghe Nou din București (un sepulcru multă vreme tainic) exprimă aceeași dorință a Doamnei Marica Brâncoveanu: „Această candelă, ce s-au dat la s(ve)ti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnescu oasele fericitului domnu Io[an] Costantin Brâncoveanu Basarab voevodu și iaste făcută de doamna mării sale Mariia, carea și măriia sa nădăjduiește în Domnul, iarăș aici să i să odihnească oasele. Iulie în 12 zile, leat 7228 [1720]”589. Aproape aceleași cuvinte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei marii arhistratizi Mihail și Gavriil, care iaste de dânșii făcută, făcându-se pogrebaniia și alte sfinte slujbe dumnezeești, păn se dédură moaștele ei în gropniță, ce iaste în tinda bisericii den-a dreapta, alăturea cu gropnița a soțului ei, fericitul răposatul Costandin Cantacuzino biv vel postelnicul, care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme”. „Vécinoe pameat!” - exclamă Stoica Ludescu, greșind genul adjectivului slavon. Și Doamna Stanca Brâncoveanu, născută Cantacuzino (o putem vedea în marile ansambluri genealogice din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dezonoarea”. Binele, adevăul și frumosul sunt cele trei valori fundamentale care contribuie la Întemeierea fericirii. Dar dintre toate aceste virtuți, cel care contribuie cel mai mult la armonia sufletului este Binele suveran - Summum bonum esse concordiam, spune Seneca. Cine sunt fericiții? La această Întrebare răspunsul lui Seneca Îl Întâlnește pe Socrate. Fericit este numai Înțeleptul. El este cel care, pentru Socrate, a atins starea de sophrosyné, iar pentru Seneca, cel care a atins starea de tranquillitate animi. Fericirea este, În primul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și i-am ridicat lobul urechii În așa fel Încât să pot vedea: am descoperit Înăuntru ceva negru pe care l-am extras cu o pensetă și care s-a dovedit a fi un cuib de insecte. Peste măsură de fericit, băiatul căzu În genunchi Înaintea mea, exprimându-și recunoștința pentru faptul că i-am redat auzul. Am pus cuibul - care avea o lungime de 2/3 inch și un diametru de 0,5 inch - Într-o sticluță cu spirt și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la ziarul „Ceahlăul” (Piatra Neamț). Debutează în 1969, la „Tomis”, iar editorial în volumul colectiv Caietul debutanților 1980-1981, publicat de Editura Albatros. Colaborează la „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Tomis”, „Orizont”, „Poezia”, „Caietele de la Durău”, „Poesis” ș.a. De la debut, în Fericit precum mirele (1984; Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist), S. propune formula poemului în proză, o specie ieșită din modă în anii ‘80, dar de care autorul nu se va dezice nici mai târziu. O particularitate o constituie lipsa
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
mai știm că Maria Magdalena s-ar fi înfățișat în fața lui Tiberiu cu un ou roșu și i-ar fi spus: "Hristos a înviat!" . Există păreri potrivit cărora acest fapt ar fi generat introducerea ouălor roșii în cadrul sărbătorii Paștilor. Pentru Fericitul Augustin, oul este expresie și icoană a învierii morților : Rămâne speranța, care, după cum mi se pare, se aseamănă oului; căci după cum oul nu are sfârșit, așa și speranța( în înviere ) nu se termină niciodată". Practica întrebuințării ouălor roșii a fost
ÎNVIEREA DOMNULUI – SĂRBĂTOARE OGLINDITĂ ÎN TRADIŢII POPULARE DEMERS SUSŢINUT ÎN FAŢA ELEVILOR PRINTR-O METODA ACTIV - PARTICIPATIVĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Amarandei Mihaela Tatiana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_911]
-
și în romanul Solemnitățile umiliților (1991), care încheie o trilogie istorică menită să reflecte destinul românilor din Bucovina de la intrarea ținutului, în 1775, sub austrieci până prin anii ’60 ai veacului trecut - primele două cărți fiind Solemnitățile supușilor (1980) și Solemnitățile fericiților (1983). Fluxul epic nu reconstituie evenimentele istoriei, ci dezvăluie consecințele acestora, implicațiile în viața obișnuită. Venetici de pretutindeni speculează în interesul rapacității lor tot ce poate fi adjudecat cu rea-credință; viața provinciei se deteriorează: sărăcie, schimbarea în rău a mentalităților
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
Cluj, 1973; Petrol și oameni, București, 1973; Drumuri prin Țara Moților (în colaborare), București, 1973; Voivodeasa, București, 1976; Inițiere și elogiu, București, 1978; Călător în zările de acasă, București, 1979; Solemnitățile supușilor, București, 1980; Exerciții de existență, București, 1982; Solemnitățile fericiților, București, 1983; Din tot sufletul pentru fericire, Iași, 1987; Solemnitățile umiliților, București, 1991; Șapte ani apocaliptici (Dezvăluirile contelui Incapucciato), București, 1992; Viața și priveliști din Infern, București, 1993; Apocalipsa de fiecare zi sau Lumea în care trăim, București, 1994; Iad
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
1993; Apocalipsa de fiecare zi sau Lumea în care trăim, București, 1994; Iad contra Rai sau Frontul cosmic (Confesiunile contelui Incapucciato), București, 1994; Inocenții și blidul Satanei, București, 1994; Strania iubire, București, 1994; Intoleranță și ultimul înger, București, 1995; Invocațiile Fericitului fără chip, București, 1995; Apocalipsa și generația următoare (Viziunile intergalactice ale contelui Incapucciato), București, 1996; Fratele Negru - Fratele Roșu, Constanța, 1998; Inocența și păcatele. Reflecții despre lumea în care murim, București, 1998; Arta fascinației, București, 2002; Păstorul de păsări. Romanul
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
George Arion, „Solemnitățile supușilor”, FLC, 1981, 22; Mircea Tomuș, „Solemnitățile supușilor”, T, 1981, 6; Alex. Ștefănescu, Reconstituirea trecutului, RL, 1981, 31; Emil Manu, Exerciții de rezistență, RMB, 1983, 11 930; Sultana Craia, Tradiția romanului-frescă, LCF, 1984, 20; Mihail Iordache, „Solemnitățile fericiților”, CL, 1984, 6; Mircea Constantinescu, Un roman istoric, RL, 1984, 30; Tania Radu, Între istorie și utopie romanescă, FLC, 1984, 43; Mihai Ungheanu, „Din tot sufletul pentru fericire”, LCF, 1987, 39; Alex. Ștefănescu, De la solemnitate la dezinvoltură, RL, 1988, 7
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
îndepărta odată cu începerea vieților pe cont propriu. Astfel, se poate ajunge cu ușurință la răsfăț. Este vital ca un părinte să admită că își poate iubi copilul și altfel decât să simtă nevoia ca cel mic să fie în permanenta fericit și satisfăcut. Mulți părinți cred în mod greșit că percepția copilului că este iubit de părinți merge mână în mână cu sentimentul lui de deplină fericire și mulțumire. Realitatea este că o educație eficientă implică tocmai a-i oferi experiențele
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
De două mii de ani, prefațată de Nae Ionescu), sociologul face observații de obicei juste. Nu e, oricum, un spirit intolerant, nu acceptă discriminarea și, ca să-și exprime mai limpede ideile, trimite la Nikolai Berdeaev, Werner Sombart, la problema mântuirii, la fericitul Augustin, la Jacques Maritain, la puțin cunoscutul Zankov și la cartea lui despre ortodoxia răsăriteană. Aceste desfășurări de forțe sunt necesare, pentru că V. nu vrea să dea o simplă, rapidă judecată de valoare despre romanul lui Sebastian; el analizează „gena
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
cenzor la Ministerul Propagandei. Primul volum de poeme, Carte de iconar, îi apare în 1933, urmat de Itinerar cu anexe în vis (1934; Premiul pentru poezie al Societății Scriitorilor Români), Divertisment (1935), Tarot sau Călătoria omului (1935), Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi (1936), Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat (1936). Mai colaborează la „Capricorn”, „Azi”, „Frize”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Curentul magazin”, „Meșterul Manole”, „Bucovina”, „Bucovina literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Însemnări sociologice”, „Orion”, „Viața Bucovinei
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]