1,559 matches
-
Lixandru fără să ridice capul. Spune o rugăciune, să nu se mai afunde în pământ. - Să nu ne mai scape printre degete, cum ne-a scăpat de Sfântă Mărie, vorbi una din femei. Iar de-o fi fermecată... - Nu e fermecată, o întrerupse dascălul. Lixandru se înălță din șanț, cu mâna pe târnăcop. - Lăsați-l pe părinte să spună rugăciunea. Popa își făcu cruce și plecă fruntea. - Ajută-ne, Doamne, s-o găsim, că sîntem prăpădiți și urgisiți. Și-au să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Sunt convinsă că s-a bucurat să vă vadă. — Nu știu. Gabriel se întreba dacă părintele Bernard era dezamăgit pentru că nu reușise „să scoată ceva“ de la Stella. Brian spunea despre el că se află întotdeauna la pândă, încercând să-i farmece pe oamenii îndurerați. — În legătură cu George... dacă vreți să vă informez eu ce s-a întâmplat în realitate, nu pot. Adică, nu știu decât... Nici George nu era un admirator al preotului dar, după părerea lui Gabriel, ar fi oferit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o insulă pustie, în inima primejdiilor. Simțea sângele ei evreiesc ca pe o sursă de alienare în cadrul societății englezești. Iar alienarea lui George o percepuse, fără să o înțeleagă vreodată, la început ca o virtute, apoi ca un farmec. O fermecase în trecut și continua s-o farmece. Dar în ce încurcătură sordidă se băgase și ce blestem plana asupra ei! Își înălță capul frumos, evreiesc, și își netezi, dându-și spre spate, părul negru care-i creștea ca o coroană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sângele ei evreiesc ca pe o sursă de alienare în cadrul societății englezești. Iar alienarea lui George o percepuse, fără să o înțeleagă vreodată, la început ca o virtute, apoi ca un farmec. O fermecase în trecut și continua s-o farmece. Dar în ce încurcătură sordidă se băgase și ce blestem plana asupra ei! Își înălță capul frumos, evreiesc, și își netezi, dându-și spre spate, părul negru care-i creștea ca o coroană sau ca un turban deasupra frunții. Tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se simți ușurat, aproape fericit. Foarte înțelept din partea lui să nu ceară o întâlnire, mai bine să sugereze un viitor vag care va aduce, cu siguranță, o întâlnire la timpul cuvenit. George era absolut convins că această scrisoare îl va fermeca pe filozof, în cel mai rău caz, îl va amuza. Dar George credea cu sinceritate în fiecare cuvânt pe care-l scrisese și spera că seriozitatea ei va impresiona. Expedierea scrisorii va constitui un act fermecat, care îi va readuce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Joey Tanner și-a făcut prima apariție în calitate de logodnic al Antheei. A făcut o impresie proastă asupra bârfitorilor din oraș, care l-au declarat vânător de zestre. Pe de altă parte, mama lui Emma, arătând incredibil de tânără, i-a fermecat pe toți. Pețitorii amatori, care abundă la nunți, s-au declarat convinși că ea și Sir David erau făcuți unul pentru celălalt. Gavin Oare nu a fost invitat, dar Mike Seanu, ocrotit de aripa grupului Nesta, Olivia și Valerie, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și adormind ca un pașă. Imi zic că cine știe dacă voi mai avea un asemenea privilegiu de a dormi singur într-o casă atât de frumos restaurată, într-un satuc și într-o zonă în care frumusețea peisajelor te farmecă, îți încântă nu doar ochiul, privirea, ci ființa întreagă. Si totul îmi este oferit cu o naturalețe, cu o deschidere a inimii ca și cum m-aș fi cunoscut de o viață cu acești oameni pe care în seara aceasta i-am
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
meu, Lourdes reprezintă o etapă foarte importantă, un izvor de unde să-mi alimentez bateriile pentru a putea continua drumul cu binecuvântarea aceleia pe care de mic copil o admiram în tăcere privind statuia ei din biserica din satul natal. Mă fermeca mantia ei albă, cingătoarea albastră, mâinile împreunate în rugăciune, coroana de pe cap și rămâneam apoi nedumerit privind șarpele strivit sub picioarele ei. Aceeași Fecioară am văzut-o aseară în piața plină și iluminată feeric de lumânările celor prezenți acolo în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mă țintuiește pe o masă de jad... Știe bătrîna poetă cum se face neomul dintr-un om. Mestecă-n ceașca de cafea, ca și cum ar Învîrti cu lingurița prin sărurile marilor incunabule, mă rotește cu degetul după sistemul ei planetar, Îmi farmecă și desfarmecă ganglionii, Începe să murmure un cîntec străvechi, și gonadele mele o iau razna prin trup, izbindu-se de artere, de vene, de oase, Îmi păgubește sîngele, Îmi țintuiește fericirea deasupra creștetului. În această deltă amară mă chinuiește cu
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
eu pe ochișori? - Bineînțeles, cu mare drag! - Bârrrrr, e rece! - Constată raza de soare. - E rece, dar alungă somnul. Hai grăbește-te, trebuie să mergi la grădiniță! N-ați știut că și razele de soare merg la grădiniță? Iar ea, fermecată de frumusețea florilor, stătea și le privea uitând că trebuie să ajungă și la grădiniță: Vai, ce frumoase sunt panseluțele! Se minuna ea. - Sărută-le și grăbește-te la grădiniță, te așteptă copiii, să-i saluți! Înainte de a se hotărî
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
mormântul unui trecut populat din belșug cu personalități glorioase la vremea lor. Dar și o lume zgomotoasă, cu politicieni aidoma celor de azi, cu poeți și prozatori asemănători celor de azi, obsedați de ideea morții ce va să vină sau fermecați de astrul nopții și inepuizabila iubire, cu preoți mângâietori de suflete, învățători luminători de minți necoapte, scormonitori în tainele științei, apărători ai unor cauze drepte și nedrepte, visători în orânduiri mai bune, cu legiuiri populiste, eroi cu ,,Virtutea militară" strălucind
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
spirituală și cangrena etică. Mi se întâmplă, ca zilele trecute, să fiu încântat de prezența lui Liviu Ciulei la emisiunea lui Patapievici, sau de prezența Sânzianei Pop la „Profe sioniștii“ Eugeniei Vodă? Voi scrie aici. Mă convinge o carte, mă farmecă un spectacol, forfotesc în culisele festivalului de la Sibiu, lucrez în juriul UNITER, surfilez strategii în boardul Fundației Soros, mă întâlnesc cu adolescenții de la liceul X? Descopăr un autor, un redactor de la radio sau un bancher gata de mecenat? Mă ucide
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ani! Cu minunații mei prieteni de atunci: Cristian Moruzan, Valentin Teodosiu și Dan Arsenie. Prin „Metro nom“-ul realizat inițial în tandem cu George Limbășanu la Radio București, apoi singur la Radio Europa Liberă, Cornel Chiriac ne-a forjat și fermecat auzul, ne-a exorcizat alaiurile de draci acneici și ne-a racordat la fervorile muzicale ale Lumii Libere. Și astăzi, după patru decenii, aud în vis, fluier pe stradă ori fredonez, la ocazii, cu prietenii, cutare piesă decretată „Power Play
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Camus, departe de Sartre, bovarizând mai intens la Hurezi, Ieud, Mogoșoaia, Putna și-n culele de la Măldărești, decât la Duchamps, Warhol și toate „instalațiile“ postmodernității. Ei bine, nimic nu întrece frenezia care te cuprinde când ajungi să șochezi și să farmeci cu tombaterismul tău fobia la trecut a adolescenților, presupusa dumnealor alergie la mainstream și la mulțimea celor calificate drept peltele paseiste. În ultimii ani, am făcut de câteva ori, la întâlnirile cu liceenii, un experiment năucitor deopotrivă pentru ei și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Papu), dintre încet, tămâiet și nemângâiet, dintre „covorul moale“ și „mătasa sună sub picior“, cu „noaptea, fla mingo cel roșu apa neagră-ncet pătrunde“ și „să scap din mână cârma și lopețile să mi scape“, trecând prin abisalitățile care-l fermecau pe Noica („a pus în tine Domnul nemargini de gândire“, dar mai ales „ca un vis încremenit“), pe Nichita („nu credeam să învăț a muri vreodată“), pe Cioran (Rugăciunea unui dac). Fie și rostite la iuțeală, fără nici o pretenție actoricească
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
său, câinele lui Scotty n-a mai vrut să mănânce, a murit la trei săptămâni și a fost înmormîntat tot în vârful colinei. Eu nu găsesc nimic sublim în Valea Morții. Mă străduiesc în zadar să descopăr ce i-a fermecat pe "domnul Johnson" și pe alții, aici. Unii au pretins că Valea Morții, cu aspectul ei de peisaj submarin, de "superproducție geologică", în care totul aparține, parcă, altui timp, preistoric, are și o dulceață aparte. Eu n-o sesizez. Mă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nu cumva să râvnească cineva la grădinița mea de nuri, și te pun păzitoare înainte de toate pe tine. Al doilea, te sărut de mii de mii de ori din creștet pîn' la vârfurile picioarelor și-ți declar că m-au fermecat cu desăvârșire și ca nealtădată. Îndealtmintrelea, vorba ta, nu mai făgăduiesc nimic, dar mă pun pe treabă // și sper că vei avea mai bune rezultate decât în trecut. E natural ca, trecând fericirea mea, să-mi reînceapă nefericirea. Picioarele iar
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cătând curioase cu ochișorii lor mici către mine. Pe bătrân îl cunoșteau doar. S-au apropiat și cu lăbuțele lor delicate au luat fiecare câte o alună din mâna bătrânului și s-au retras să le ronțăie pe îndelete...Priveam fermecat la acest spectacol de o delicatețe și o frumusețe greu de povestit...Îndată, bătrânul mi-a deslușit taina acestui ritual: Acum avem și noi voie să ne bucurăm de aceste bunătăți. Ne-am așezat pe iarbă chiar la umbra alunului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
rău cu mâinile Sale, a fost răstingit pe o cruce, bătându-i-se piroane în mâinile nevinovate. A curs sânge sfânt, și de atunci, celui ce I se roagă Lui, inima îi devine mai bună și mâinile iubitoare.” Steluța era fermecată de această poveste cam prea tristă pentru ea, dar din care a înțeles că mâinile pot face mult bine, cu ajutorul lui Dumnezeu. Plecă în camera ei, îngenunche acolo, își împreună mâinile și spuse cu cuvinte simple de copil: ,,Doamne, îți
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
Mama doarme, obosită. Dacă n-ar fi îngerii, copiii ar uita să se mai scoale și nici nu ar visa frumos. Îngerii, noaptea, ca să nu li se urască, se joacă în somn cu fetițele și cu băieții, îi descântă, îi farmecă și-i fac să vadă în cer, în lumea poveștilor frumoase. (Tudor Arghezi, Îngerii) Povestea începe, ca orice poveste, cu „A fost odată...”. A fost odată, într-un spital uitat de lume, un băiețel. De fapt, nu doar unul, ci
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
capodoperă a vestitului Mestrovici, “ulterior maltratată de comuniști”. La aceste interesante dezbateri, participa și public. Ce lucru minunat! Tema principală era cea a modernității și modernismului. Radu Gyr apărea mereu în program. “Poetul era tinerețea însăși, o tinerețe luminoasă care fermeca prin bunătate și candoare”. Paralel cu unele date biografice, Papadima face remarci asupra unor volume originale publicate pe atunci dar și asupra traducerilor făcute de poetul Gyr: “șuvoiul liricii acestuia se revărsa impetuos și fermecător în mai toate revistele din
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
nu știa prea bine ce este usturoiul, Într-o seară a Întrebat-o, iar Nilda a Început să plîngă; Julius Își aduce aminte de ziua aceea ca de prima zi tristă din viața lui. De mai mult timp Nilda Îl fermecase cu povești despre pădurea virgină și cu un cuvînt neobișnuit: orașul Tambopata. Faptul că se afla hăt departe, În provincia Madre de Dios, Îl scotea din sărite și Îi tot cerea să-i spună mereu povești despre triburile calatas, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
maternă, simțul răspunderii etc.; și ea profita de ocazie, prindea doi iepuri dintr-odată: Își lua copiii acasă și, În treacăt, se umfla În pene față de vară-sa Susana, atît de urîtă și de anostă; și tot În treacăt Îl fermeca și mai tare pe Juan, În treacăt Îl făcea fericit, În treacăt Îl lăsa să-i sărute mîna, my duchess și sărutul se lipea ca un burete de mîna ei frumoasă. Erau aici cu toții. Se salutau. Susan și Susana. Juan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
poate că dumneata ai de ascuns vreo taină... Sărmanul Victor era nerăbdător, Își simțea palmele asudate. — Crezi? Un zîmbet, urmat de trei suspine ușoare și privirea caldă a ochilor ei negri și strălucitori: frumoasă de pică metisa. Poate te-a fermecat scamatorul, spune. — Doamne IIisuse Hristoase! Ce tot spui? Nu vezi că e Însurat? — Cum or fi trăind oamenii ăștia?... Cică sînt artiști... — Ai văzut ce de porumbei scotea din pălărie? — Nu e decît o scamatorie. — Nu cumva ești și dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Înflorește pe buze cînd trece. În alte locuri, bărbați și femei cu ochi Întunecați, cu fețe Întunecate, cu fețe cenușii, cu un aer febril, hăituit, mizer, chinuit, forfotesc Încolo și-ncoace, dar parcă lumina strălucitoare și vraja zilei i-au fermecat pe toți cu puterea unui descîntec, așa Încît și ei parcă sînt plini de speranțe, de veselie, de bunătate, parcă sorb, ca dintr-un izvor de energie esențială, Înălțătoare, băutura amețitoare și măreață a zilei. Între timp, pe stradă gonesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]