2,319 matches
-
între cele două minți geniale seduse de puterile științei să se extindă dincolo de limitele inteligibilului și ale cunoscutului. Aventurile lui Luc Orient și ale lui Hugo Kala sunt plasate pe fundalul vast și imprevizibil al ciocnirii cu civilizațiile extraterestre. Speculația ficțională ia ca punct de plecare ipoteza paleo astro nautică (popularizată și în spațiul românesc grație traducerii celebrului volum al lui Erich von Däniken). Și dacă trecutul omenirii este marcat de întâlnirile mirabile și de acțiunile de explorare ale unor emisari
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
actor care nu dorește să se angajeze, dar este aspirat în vârtejul pe care nu îl mai poate evita. Spectrul revoluției braziliene s-a întins și în această insulă din Caraibe, dominată de trupele marii puteri din nord (un deghizament ficțional al Statelor Unite), ca și de bananele în numele cărora se moare și se trăiește. O valiză cu bani este motorul unei curse infernale, punctate de morți și de travestiuri. Cauza revoluției înseamnă alungarea „yankeilor” care ocupă Mosquito : în această comedie dramatică
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în lume. Corto Maltese en Sibérie și La maison dorée de Samarkand sunt dipticul prin care Pratt oferă un decupaj narativ și grafic în care se topesc vocile și obsesiile lui Malraux, Bulgakov și Șolohov. În centrul acestui vast tablou ficțional, recompus cu minuție documentară afină cu rigoarea de arheolog a unor Hergé sau Edgar P. Jacobs, se află suflul stihial al revoluției ruse, cel care alungă pacea din Casa Turbinilor. Și poate că nimeni nu era mai bine plasat decât
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și arma pe care o mânuiește, unitatea este dată de intelectul ce pulsează în ritmul fanatismului ce vine din adâncul secolelor. Din acest vortex al Africii și al eresurilor se ivește și una dintre acele femei prin a căror invenție ficțională Pratt își reconfimă apartenența la realismul magic.Ghula , misteriosul ghid din țara Dankali, ascunde un secret pe care nu va întârzia să îl împărtășească lui Koinski. Mai mult decât un simplu pelerin ce alunecă pe oglinda de nisip a Africii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ambiguă despre secrete, remușcări și moarte. În tot acest cosmos al celui de-Al Doilea Război Mondial, Ernie Pike (creație a argentinianului Hector Oesterheld și a lui Hugo Pratt) deține o poziție privilegiată, de martor și de duhovnic. Silueta lui ficțională este modelată după biografia celui care a fost Ernie Pyle. Din suita de texte pe care acest jurnalist pornit în căutarea istoriei le lasă în urma sa se desprinde ciclul narativ al lui Pike. Corespondent de război, asemenea celui care moare
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
umbrelor, umbre pe care le convoacă interogând conștiința celor care au supraviețuit. Duhovnic al acestei lumi care și-a ieșit din țâțâni, Pike este personajul cel mai cinematografic pe care Pratt l-a desenat vreodată. Micile lui întâmplări au structura ficțională a unui episod de serial de televiziune. Eliminând emfaza și retorismul, ceea ce rămâne este magma de pasiune și de ambiguitate a omenirii împinse de război să se confrunte cu proprii demoni. Martor al carnagiului, Ernie Pike pune în discuție stereo
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fi tranformat în discursul ce pune sub semnul întrebării identitățile clasice și stereotipurile rasiale. Publicată în Argentina anilor ’50, proza grafică lui Pratt și Oesterheld se constituie ca un omagiu polemic închinat ilustrei tradiții a benzii desenate western americane. Arta ficțională dezvoltată aici evocă, mutatis mutandis, regândirea europeană a tiparului cinematografic american. Perspectiva se schimbă, unghiurile de abordare descumpănesc, iar personajele nu mai sunt distribuite în acord cu o gramatică simplistă. Ca și în westernurile italiene de un deceniu mai târziu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Deșteptarea primăverii Scrisă de Pratt și ilustrată de Manara, Un été indien redeschide un dosar central în imaginarul lui Pratt. Prin educație intelectuală și accident biografic al familiei, Pratt este legat de o Americă de Nord pe care o încadrează, ficțional, încă de la debuturile sale. America de Nord a lui Pratt înseamnă, înainte de toate, coborârea pe firul cronologic către un timp al genezei, către timpul în care englezi, francezi și indieni poartă un război teribil și sângeros pentru continentul pe cale de a se
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
toate, coborârea pe firul cronologic către un timp al genezei, către timpul în care englezi, francezi și indieni poartă un război teribil și sângeros pentru continentul pe cale de a se naște și a se înfățișa europenilor. Influențat de o literatură ficțională și memorialistică organizată în jurul Americii coloniale, Pratt este, prin Fort Wheeling, unul dintre cronicarii ce rescriu istoriile originare ale lui Fenimore Cooper. Pentru Pratt, înainte de America „burgheză” și imperială pe care o detestă, se află mitologia vitală și romantică a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
rescriu istoriile originare ale lui Fenimore Cooper. Pentru Pratt, înainte de America „burgheză” și imperială pe care o detestă, se află mitologia vitală și romantică a acestei Arcadii hrănite de sânge și de aventură. Vara indiană aparține acestui proiect intelectual și ficțional de arheologie americană pe care Pratt îl inițiază în urmă cu decenii. În centrul acestui text se află tradiția la care Pratt și Manara se referă, polemic, propunând un dialog intertextual cu Nathaniel Hawthorne, a cărui The scarlet letter este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
află tradiția la care Pratt și Manara se referă, polemic, propunând un dialog intertextual cu Nathaniel Hawthorne, a cărui The scarlet letter este evocată de vocea naratorului către final. Îi revine acestui narator (care nu este altceva decât o mască ficțională a lui HP) să înscrie povestea puritană a femeii cu fața însemnată de fierul roșu în acel continent de sensibilitate, rigoare și fanatism al Salem-ului și vrăjitoarelor sale. Textul devine, asemenea atâtor altor istorii scrise de Pratt, o borgesiană reflecție
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
vizionar al lui Hawhtorne este și cea din care se desprinde această poveste a lui Pratt. În această tentativă de a reexamina, postmodern, patrimoniul de imagini care îl obsedează pe autorul Casei cu șapte frontoane, Vara indiană mizează pe combinația ficțională și grafică de sexualitate, energie demonică, păcat și promisiune a mântuirii. Cele trei comunități care trăiesc în acest colț de eden promis pelerinilor (triburile indiene, drept-credincioșii ipocriți din New Canaan și familia tulbure și pătimașă a femeii însemnate cu fierul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
din principatul german Mecklenburg, spital în care lucrează reputatul profesor Pammer. Ținutul care o va primi pe Molly Manderling (ființă în care se unesc atributele îndărătniciei detectiviste cu asumarea ibseniană a propriului drum, departe de tutela masculină) este o ipostază ficțională prin care banda grafică omagiază, postmodern, un obiect esențial din imaginarul occidental, acea Ruritanie mitică și dominată de primejdii din care se naște teribilul Rupert von Hentzau. Ecranizată în mai multe rânduri, cartea lui Anthony Hope pune în circulație efigia
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
este asemănarea fizică, ci disponibilitatea de a te aventura în labirintul ce ascunde secrete și comori. Odată cu inelul pe care îl primește de la un muribund, Molly Manderling este absor bită în arcanele unei narațiuni ce combină decorurile retro cu abilitatea ficțională a unui thriller. Dincolo de suprafața de turtă dulce și de respectabilitate a principatului german, Molly descoperă realitatea unei lumi stratificate, crude și misterioase. În jurul ei se adună firele unei conspirații ce vizează asasinarea bunului suveran Gustav și înlocuirea sa cu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fiind, la rândul ei, sub vraja acestui personaj paradoxal și cuceritor. Într-un registru mai robust-american, The A team este colecția de personaje providențiale spre care se îndreaptă speranțele celor în dificultate. Fuziunea dintre eroism, decupajul cultural cool și convenția ficțională a suspansului este rețeta în jurul căreia se constituie o mitologie contemporană ce migrează și către banda desenată. Secrete & spioni Prin Bob Morane, banda desenată francofonă oferă pro pria sa alternativă la mirajul anglo-saxon. De esența aces tei strategii este împrumutul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
evocând genealogia rafinată a peliculelor hollywoodiene din anii ’30. Alteritatea este, simultan, un compus sexual și ideologic corupător. Ylang Ylang este acea Dalilă ce aspiră să răpească lumii libere pe cel mai incoruptibil dintre paladinii săi. Domnul Ming este ipostaza ficțională ce face trecerea către domeniul neverosimilului cinematografic. Emisar al aceleiași umanități nedomesticite ce visează la cucerirea lumii, Ming este expresia saltului antropologic ce anunță venirea supraomului virtualmente invulnerabil. Înconjurat de mașinăriile sale feroce, „Umbra galbenă” sfidează gramatica omenescului, reconstituindu-se
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Bob Morane este cel care întrevede, ca printr-o viziune modelată de textul lui Conan Doyle, maiestatea terifiantă a unei lumi pierdute și regăsite, trezite la viață în plin secol XX de jocul unei substanțe extraterestre. Intertextualitatea ține de pactul ficțional pe care proza grafică îl încheie cu fidelii ei. În cele din urmă, culoarea nostalgică a textelor lui Bob Morane este și o invitație la acea visare împletită cu mirajul suspansului. În jungla preistorică, în trecutul medieval sau în Londra
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
urmuzian nu e a fi nici roman, nici schiță, nici nuvelă, nici poem, nici basm, chiar dacă poate simula aceste formule. E Text. În schimb, N. Manolescu subsumează textualizarea categoriei tipologice a romanului „corintic”, propulsîndu-l pe Urmuz în avangarda acestei tipologii ficționale. La data amintitei polemici, conceptul de „postmodernism” nu fusese încă aclimatizat la noi... Odată aclimatizat însă (după 1985), cei mai mulți „optzeciști” ajung să respingă textualismul (fără a se autointitula, obligatoriu, postmoderni!), sesizînd caracterul său marginal, excentric, excesiv-tehnicist și steril, bref — contraproductiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
teamă și cutremurare. În acest univers vast, personaje păstrează legături cu o realitate unanim știută (ca și în Omulețul roșu). Astfel, apar figuri istorice (Vlad Țepeș, Zoe Moruzi, Ienăchiță Văcărescu) alături de altele contemporane (Horia Gârbea, de exemplu) într-o mixtură ficțională susținută de tipologii fantastice; fantome, glole, morgoni, pitici, ființe cu rădăcini mitice ori, pur și simplu, colate pe structurile basmului tradițional, contribuie firesc la alcătuirea unei lumi în care realismul poveștii se desprinde din însăși inima fantasticului. Acest amestec de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
să răsplătească și păcatele iepei frățâne său, a caprei, a gânsacului logodit și ale boilor uciși în pădure. Pesemne blastămul gâștelor văduvite l-au ajuns, sărmanul!” Finalul basmului valorifică din nou categoriile temporale și spațiale pentru ilustrarea ieșirii din planul ficțional, ireal, realizându-se, printro conjuncție adversativă, o relație de opoziție contingentală. Ceea ce reținem din modul de încheiere a basmului este atmosfera echilibrată după ce s-a instalat supremația binelui, descrisă prin voia bună dimprejurul meselor încărcate. Basmul cult, ca și basmul
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
celălalt: societățile (post)moderne și indivizii (post)moderni stau sub semnul (auto)reflexivității, sunt sau Încearcă să fie permisivi, chiar antinormativi. Astfel, „Chick” mai scapă câte o vorbă bună despre „Abe”, cum am văzut mai sus. În acest sens, naratorul ficțional apreciază la cel pe care‑l disecă faptul că, deși avea o mișcătoare nevoie de iubire (referințele din carte sunt clare: Antoniu și Cleopatra, Romeo și Julieta, Anna Karenina, Emma Bovary), nu Își exhiba În vreun fel preferințele sexuale, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
precum și o circulație enormă: să fi fost poetul Beat Tuli Kupfenberg, care o și cânta pe melodia despre show business? să fi fost Abba Eban? În orice caz, sintagma este acum destul de populară pentru a fi intrat În vocabularul eroilor ficționali, așa cum se Întâmplă În romanul lui Philip Roth Operation Shylock. A Confession (Simon and Schuster, 1993). Toate acestea au o strânsă legătură cu discuția despre „dosarul Eliade”, precum și cu fundalul lor: dezbaterile despre memorie și istorie, responsabilitate colectivă și vinovăție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
versiunii românești. Roman sau memorii? Retorica și etica amintirii Prevăzătoare, Viking Press a inserat o notă În care se arată că Ravelstein este o operă de ficțiune, că numele, personajele, locurile și situațiile sunt produsul imaginației autorului și sunt folosite ficțional, iar orice asemănare cu realitatea ține În Întregime de coincidență. Niciodată o atare notă nu a fost mai ipocrită. Mai Întâi, am văzut că mai multe persoane și situații reale sunt preluate ca atare În roman (ar fi trebuit ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
situații reale sunt preluate ca atare În roman (ar fi trebuit ca termenul să apară mereu Între ghilimele). Apoi, ne amintim că figura centrală a cărții, „Abe Ravelstein”, precum și numeroși eroi secundari, se pot ușor identifica sub transparenta lor mască ficțională. În fine, „Chick” e rugat de agonizantul „Abe” să-i scrie biografia, iar cel dintâi afirmă către sfârșitul cărții că rămăsese În viață tocmai pentru a se achita de sarcină - confesiune puțin credibilă din partea unui supraviețuitor de vocație, care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
multiplă mise en abyme: „Chick” scrie despre Macaulay care scrie despre Boswell care scrie despre Johnson care scrie despre etc. Ce va fi scris „Chick” despre Keynes, de care se ocupase la sugestia lui „Chick”? Din câte știu despre opera ficțională a lui „Chick” și despre latura (auto)biografică a operei lui Bellow, Îi dau cu totul dreptate biografului lui Saul Bellow, James Atlas, care conchide În monumentala sa lucrare recentă că marele romancier american nu e capabil de empatie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]