125,468 matches
-
comedie cinică devine repede plictisitoare, pentru că repetă situații improbabile și nu prea savuroase (...) Doar aerul de cîine bătut al actorului principal aduce puțină prospețime ansamblului. De la nostalgia îndoielnică față de vechiul regim autoritar, pînă la viziunea complezentă asupra unui sistem mafiot, filmul nu e, în orice caz, cel mai bun avocat al campaniei de aderare a României la Uniunea Europeană"! Am dat acest lung citat obtuz și nedrept asupra Filantropicii pentru a arăta, dacă mai e nevoie, că au și ei faliții lor
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
campaniei de aderare a României la Uniunea Europeană"! Am dat acest lung citat obtuz și nedrept asupra Filantropicii pentru a arăta, dacă mai e nevoie, că au și ei faliții lor. Revoltător nu e faptul că omului nu i-a plăcut filmul, ci modul în care "operează" acest cinema care nu i-a plăcut, cu instrumente străine judecății estetice și cu extrapolări aberante. Dacă n-ați văzut încă Filantropica, merită să mergeți și să verificați cît e de nostalgic cu comunismul, cît
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
redactorul de carte nu i le-a semnalat autorului spre remediere. în plus, ultima corectura a cărții pare a fi lipsit, pentru că găsim în carte enormități că androgen, particole, tentacole, Givenchi (casă de parfumuri), antecamera, se simte depresiv. Titluri de filme sînt scrise, în engleză, fără capitals și cu inexactități etc. Păcat, într-o carte atît de frumoasă pe dinafara și, în mare parte, si pe dinăuntru... Mihai Goțiu - Senzațională evadare a lui Mihai Goțiu povestita chiar de el, Editura Tritonic
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
și a cititului și că ea privește ființa umană în totalitatea aspectelor sale. Educația e un sistem de ansamblu care regizează întregul existenței umane - și obiectele pe care le conservăm în muzee ne reamintesc acest lucru, de pildă secvențele de film pe care le-am putut surprinde odinioară, imaginile fotografice, înregistrarea discursurilor de la distribuirea premiilor etc. Astăzi, foarte adesea, se refuză clasificarea elevilor, pentru a nu provoca anumite reacții și tensiuni. Ne puteam întreba dacă această practică actuală nu are efecte
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
spatele! Două secunde mai tîrziu, mi se înmînează Palme d'or: cînd mă întorc în culise, Welles mă ia în brațe și mă strînge, să mă sufoce! Iată la ce servește o Palme d'or"... În viață, ca și în film, Lelouch știe să povestească. "Cu riscul de a părea grandilocvent, am să spun că viața e filmul meu preferat. Trăiesc, mănînc, dorm, cu ideea că, în orice moment, aș putea recupera, în ficțiune, un gest, o frază, o întîmplare din
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
mă ia în brațe și mă strînge, să mă sufoce! Iată la ce servește o Palme d'or"... În viață, ca și în film, Lelouch știe să povestească. "Cu riscul de a părea grandilocvent, am să spun că viața e filmul meu preferat. Trăiesc, mănînc, dorm, cu ideea că, în orice moment, aș putea recupera, în ficțiune, un gest, o frază, o întîmplare din viață." La întrebarea " Vă simțiți mai mult reporter al realității, sau autor de pură ficțiune?", Lelouch a
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
propriei ficțiuni"... Recunoaște că îi plac poveștile pentru adulți și că îi plac actorii care au povești... Cum se întîmplă, "ficționarul" pare să influențeze realitatea din jurul lui: poveștile vin, singure și cuminți, spre cine le cheamă. De pildă, ideea ultimului film i-a venit lui Lelouch de la o asemenea poveste, care i s-a prezentat într-o bună zi la ușă. Secretara l-a anunțat pe regizor că un englez, un anume domn Valentin așteaptă în anticameră. "L-am primit pe
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
ales că avea de unde: între timp acei bani, bine plasați, făcuseră pui... I-am dat înapoi banii, spunîndu-i că-i cumpăr subiectul! Mi-am spus că toți avem ceva de dat înapoi, și că e o metaforă extraordinară pentru un film. Îmi plac escrocii de genul ăsta: sînt oameni capabili să-și asume niște riscuri. Și eu sînt un jucător, m-am născut jucător. Tinerețea e arta de a-ți asuma riscuri. Atîta timp cît o să mai risc, n-o să mă
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
spun ce a fost la gura lui, m-a făcut în toate felurile, m-a făcut trădător, Iuda, mi-a spus că fără festival n-aș fi existat"... Un moment mai coșmaresc n-avea să fie decît în '74, cînd filmul meu Toute une vie a fost fluierat copios, din cauza unei scene în care spuneam că Mao e un ticălos de același calibru cu Stalin. Am trecut drept reacționar! Dar, de cînd am fost pentru un reportaj în URSS, în '57
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
drept reacționar! Dar, de cînd am fost pentru un reportaj în URSS, în '57, am înțeles cît de inacceptabil e comunismul". În '57, la Moscova, Lelouch a avut nu numai revelația adevăratei fețe a comunismului, dar și revelația regiei de film. "M-am nimerit pe platou, cînd Kalatozov filma Zboară cocorii. Cînd am văzut felul în care lucra, am înțeles că aparatul de filmat putea fi utilizat în așa fel încît să-i permită spectatorului să devină actor, să trăiască filmul
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
film. "M-am nimerit pe platou, cînd Kalatozov filma Zboară cocorii. Cînd am văzut felul în care lucra, am înțeles că aparatul de filmat putea fi utilizat în așa fel încît să-i permită spectatorului să devină actor, să trăiască filmul în același timp cu interpreții. Din clipa aceea mi-am dorit să scriu și eu cu camera... De altfel, aparatul de filmat m-a urmărit încă din ziua nașterii mele, cînd tata a cumpărat un mic Kodak ca să filmeze evenimentul
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
am zărit, venind pe lume, a fost camera de filmat. Cîțiva ani mai tîrziu, în timpul Ocupației, mama mă ascundea într-o sală de cinema; mă încredința unei plasatoare dimineața și mă recupera seara; peste zi, vedeam de cinci-șase ori același film... Pentru mine, cinematograful e ca o muncă de explorare. Cînd plec la drum, există un scenariu scris pe hîrtie, dar filmul, în final, nu-i va semăna prea mult. Aud, uneori, cîte un regizor spunînd: "Mi-a ieșit exact ca
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
sală de cinema; mă încredința unei plasatoare dimineața și mă recupera seara; peste zi, vedeam de cinci-șase ori același film... Pentru mine, cinematograful e ca o muncă de explorare. Cînd plec la drum, există un scenariu scris pe hîrtie, dar filmul, în final, nu-i va semăna prea mult. Aud, uneori, cîte un regizor spunînd: "Mi-a ieșit exact ca în scenariu". Pentru mine, în clipa aceea, e clar că a eșuat. Un regizor bun e cel care sublimează scenariul, cel
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
roz (pal, nu bombon) și în variațiuni de "șabadabada", ca Lelouch? "Mi-e frică de suferință. În schimb, nu mi-e frică de moarte, pentru că eu cred că viața e un vis din care moartea ne trezește... Nu-mi plac filmele care se termină bine, nici cele care se termină rău. Îmi plac finalurile care lasă o speranță. Aș vrea să se poată spune despre mine, mai tîrziu: știa să filmeze speranța".
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
-ul și indolența, o formă concepută în spectacol de scenograful Dragoș Buhagiar, un "cadru"care strînge fondul problemei; fotografiile și textul conferinței arhitectului Neculai, secvențe cu orașul din 1847, 1935, 1977, 1989 pînă astăzi, cînd imaginile mișcate nasc un mic film documentar. Aș zice alcătuit puțin previzibil sau la prima mînă - apar exact zonele bătătorite: Gara de Nord, Oborul, Casa Poporului. Aici interesant este efectul obținut prin tipul comentariului lui Patapievici și interpretarea lui, tonul ca în jurnalele de dinaintea proiecțiilor din cinematografe ce
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
din Craiova și Așa este (dacă ni se pare) de la maghiarii teatrului gazdă. Marți 28 mai ne-am strîns cu toții în spațiul dezafectat al unei sinagogi vechi și am stat "la vorbă despre Vlad Mugur". Tot atunci am urmărit un film scurt realizat în atelierul de la München al lui Helmuth Stürmer de către scenograf și fiul său, Frank Stürmer, coborînd cele "11 trepte pentru Vlad", unsprezece fiind cifra favorită a Meșterului, 11 trepte care ne conduc într-un spațiu extraordinar, plin cu
Loialitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15115_a_16440]
-
2002 pe dl Mircea Radu Iacoban și, dacă tot ești la Iași, să nu-i vezi pe atîția remarcabili intelectuali din urbea moldovenească de care dl Iliescu și-ar putea lega numele? Și cum să crezi că regia românească de film și teatru se oprește la Nicolaescu și Vaieni, ca și cum Ciulei, Pintilie, Daneliuc, Dabija, Măniuțiu nici n-ar exista? * În același număr din orădeana Familie, dl Luca Pițu se arată (din nou!) preocupat, în Vorbele de șpriț pe care le tipărește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
cîte vreți în sprijinul fiecăreia dintre aceste poziții. Un car de argumente. Și, atunci, nu e mai rezonabil să recunoaștem că televiziunea ne-a intrat în case, cu patru decenii în urmă, ca una din minunile lumii, aducîndu-ne la pat filme, dezbateri, teatru, muzică, sport, știri, desigur, și încă de pe toate meridianele, și totodată să nu ne lăsăm robiți de un mijloc de informare ca oricare altul (credeți că radioul, după primul război mondial, i-a pus mai puțin la încercare
CRONICA TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15141_a_16466]
-
de 4-500 de pagini, e normală această nervozitate. Ea devine o formă de du-te-vino, de plimbare agitată, de plictiseală. Telespectatorul e un plictisit. Are nevoie nu doar de senzații tari, dar și de senzații multiple. Nu-i ajunge un singur film, un singur meci, un singur talk-show. Pendulează între ele și nici nu apucă să se dumirească despre ce e vorba, că a și trecut pe alt program. Își face o idee vagă despre o mulțime de lucruri, și nici una precisă
CRONICA TV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15141_a_16466]
-
țin de cuvânt, cu furnizori de materiale nepunctuali... Până la urmă, însă, cum ar fi spus Nichita Stănescu, prietenul meu a învins!. Un prozaic parter de bloc s-a transformat într-un spațiu elegant geometrizat și luminiscent, desprins parcă dintr-un film SF. Și nu este vorba doar de atât. Pavel Șușară a organizat și o primă expoziție, senzațională, cuprinzând cincizeci și cinci de desene inedite ale lui Tonitza. A editat și un catalog, un adevărat album de artă, din care a
Str. Ștefan Luchian nr. 12 C by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15114_a_16439]
-
ori "Din dragoste", unde absența salbelor de bocete ar însemna dezastrul financiar al posturilor de televiziune. Vorbesc de lacrimile de crocodil ale personajelor care știu că dacă stârnești mila omului de pe stradă ai câștigat partida. (Nae Caranfil a făcut un film plin de farmec pe această temă!) Oricum, în România se plânge abundent, se plânge șiroaie. La Cluj, Funar lăcrimează tricolor, de s-au colorat, mai nou, în roș-galben-albastru până și recipientele pentru gunoiul stradal (dacă nici asta nu constituie o
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
la diferite domenii culturale, rolul sublimării în munca analistului - precum și prin psihobiografiile unor autori ca August Strindberg și Patrick Modiano, ori prin analiza unor domenii foarte ofertante (dar, din acest motiv al unei relative facilități simbolice, și periculoase) cum este filmul. Chasseguet-Smirgel argumentează pentru unitatea naturală dintre terapie și aplicațiile culturale. Autoarea are de altfel, lucru foarte interesant, inițiativa unei recentrări a sintagmei de psihanaliză aplicată, care în adecvarea ei nu înseamnă în nici un caz că ar exclude psihanaliza de divan
De ce psihanaliza aplicată? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15150_a_16475]
-
-mi mai mulțumească încă o dată. Surprise! cum zic americanii. Boss-ul, colegul meu, s-a transformat în dușman. Îmi era frică să nu facă infarct. Explozia de violență și ură era mai mare decât cea pe care o văzusem în filmele "istorice" românești care evocau perioada de transformare a pătlăgelelor verzi în pătlăgele roșii și trecerea la lupta de clasă. M-a amenințat că dacă se va mai întâmpla o singură dată, el personal va insista să fiu dat afară din
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
liniatura alb-negru pe care i-o sugerase Averti, dar care era profund inspirată de realitățile noastre naționale? Ei bine, dacă n-aveam televizor, nu rămîneam neinformat cu privire, de exemplu, la noile cuceriri ale artei teatrului? Despre noile cuceriri din film, ce să mai zic? Filmul Reconstituirea nu l-am văzut la cinematograf, ci la televizor. Tot așa filmele lui Wajda, Polansky (Cuțitul în apă!), Menzel, Al patruzeci și unulea ori Sboară cocorii, Mihalkov și toți esticii din deceniile de comunism
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
o sugerase Averti, dar care era profund inspirată de realitățile noastre naționale? Ei bine, dacă n-aveam televizor, nu rămîneam neinformat cu privire, de exemplu, la noile cuceriri ale artei teatrului? Despre noile cuceriri din film, ce să mai zic? Filmul Reconstituirea nu l-am văzut la cinematograf, ci la televizor. Tot așa filmele lui Wajda, Polansky (Cuțitul în apă!), Menzel, Al patruzeci și unulea ori Sboară cocorii, Mihalkov și toți esticii din deceniile de comunism care dădeau clasă vesticilor. Cum
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]