1,847 matches
-
Apărării Național Creștine avea puterea de a mobiliza oamenii. De exemplu, la 7 septembrie 1931 a venit în Dorohoi profesorul Gh.Cuza, pentru a-l apăra pe Marcel Adam într-un proces de ultraj cu șeful detașamentului de poliție Gh.Filon. Până la urmă au organizat un adevărat traseu în care profesorul Gh.Cuza a fost în Herța, a fost primit de șeful organizației Aurel Giurgiuveanu, apoi la Molnița, la Gh.Bunduc, la Dorohoi, avocatul P.Sidor. Pe tot traseul a mobilizat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mult la Șuletea, ocupându-se cu agricultura și devenind unul dintre animatorii vieții culturale din Bârlad. Ca și Tudor Pamfile sau D.N. Ciotori, ambii, de asemenea, colaboratori la revistele lui N. Iorga, C. este, înainte de toate, un prelucrător iscusit al filonului narativ popular, român sau străin. Povestirile și snoavele lui pornesc de la un nucleu folcloric, pe care îl amplifică, îl transformă. Contribuția personală stă mai degrabă în „rescrierea” textului cu mijloacele autorului cult decât într-un spor de fantezie. Linia acțiunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286097_a_287426]
-
edificiului în sensul unei „goticizări“ suplimentare: arcuri ogivale suprapuse cornișei, floroane în cele patru colțuri, ceea ce biserica lui Ștefan cel Mare nu avusese niciodată! Desenul e cât se poate de grăitor pentru dorința secolului XIX de a regăsi și exalta filoanele autohtone ale stilului gotic. Există în această privință și mărturii mai vechi. În 1834, în cinstea venirii la domnie a lui Mihail Sturza, se înălța la Iași „un strălucit arc de triamv colosal (foarte mare), în stilul gotic și în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
val de cercetări asupra socialismului și a postsocialismului în Europa de Est. România, iarăși, a fost norocoasă, cu un firicel modest, dar constant, de studenți care s-au aventurat după 1989 să-și facă terenul de doctorat în satele și orașele ei. Filonul postcomunismului dă însă semne de oboseală, iar antropologii care studiază Europa de Est sunt pe cale de a-și redefini rațiunea de a fi, terenul de cercetare și obiectul de studiu. Deși definiția Europei de Est drept concept de studiu a evoluat de-
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
și cu dalta în rocile mai moi, iar când dădeau de roci mai dure, le înfierbântau cu foc, după care aruncau apă cu oțet, până ce crăpau. Drumul galeriilor urca sau coboară, șerpuiesc în lateral, se ramifică formând labirinturi în căutarea filoanelor bogate în aur . Se pot vedea urmele prelungi, lăsate în piatră de dălțile ce au săpat pereții. În lumina chioara a unor becuri prea rar amplasate pe tavanul galeriilor, putem distinge pe pereți jocul de culori creat în timp, prin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Avram Stan I. Nicolae Șternberg A. Ușer Benghiș Marin Registru matricol 37/19191920, f. 172-235; Costin Clit,op.cit.,p207. în continuare vom reda numai absolvențJi' cursului Superior. 1919-1920 Clasa a VIII-a învățământ particular Docan C. Vasile Ignat M. Gheorghe Filon Lucreția lonașcu Hersilia Pivniceru Maria Antoaneta Filipescu Iacob Registru matricol 36/1919-1920; Costin Clit,op.cit.,p.207. 1920-1921 Clasa a VIII-a. Secția Modernă Bogos C. Teodor Chirica I. Dumitru Faibovici H. HascoI Ionescu Ghinea N. Gheorghe Iosef I. Marcu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Simionica Registru matricol 98/ 1944. 1945; Costin Clit,op.cit.,p.213. 1944-1945 Clasa a VIII -a Secția literară Andrei D. Neculai Andrieș I. Aurel Barbuta N. Constantin Barcă A. Ioan Chifan Ț. Mirea Chiriac M. Adrian Valentin Costăchescu D. Cezar Filon I. Eugen Gheorghiu M. Stelian Iancu C. Stelian Lupu P. Gheorghe Mardare N. Vasile Munteanu D. Virgil Parfene C. Teodor Popa Gh. Ioan Scrisu Gh. Nicu Varna C. Dumitru Zeiligsohn I. Leon Registru matricol 100/19441945; Costin Clit,op.cit.,p.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Mircea Mihai Petrea Marilena Rîpanu Vasilica Antohi Silvia Bantaș Mariana Chiper Maria Dănilă Anuța Doca Adriana Bedregeanu Valeria Mîcnea Victor Pruteanu Ana Simion Rodica Vîrnă Doina Buzincu Maria Erașcu Marian Pântea Valentina Popa Vasilina Trofin Constantin Arhip Lenuța Cristea Elenă Filon Veronica Mardare Angela Pară Elenă Pascal Miluța Florea Nina 1976-1977 Anghel Adela Antoniu Elenă Bahna Măricel Babușca Constantin Buceac Dinuța Felicla Cătana Maria Chetran Cornelia Chirițoiu Jenica Chirvasă Doru Ciobanu Mitică Codreanu Cezarină Codrea Adi Corneliu Croitoru Olga Croitoru Tiberiu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
1986-1987 XII Matematică Fizică Alexa Ghe. Otilia Bălan M. Simona Bălan V. Viorel Barbuta I.Corina Blinda P. Elisabeta Bianu I.Anda BIănaru M. Petru Bolea N. Ada Căprariu I. Paul Ciorpac M. Carmen Chetran St. Adrian Dimitriu Const. Adriana Filon Tr. MedaMihaela Galu E. Cristian Ghiban Ghe. Valentin Ghiurțu C. Doina Holicov Const. Monica Ioniță Const. Nina Iordache V. Bebi Macovei Const. PaulAndrei Marola V. Eugen Năforniță A. Mona Ingrid Ochiană Dtru. Daniela-Elena Pascal I.Adriana Petrescu Const. Anca Pîrvu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
St. ȘtefanDănuț Bălan Ghe. GicăCezar Bârsa Const. IrinaDaniela Brumă V. Cristian Bugeag N. Angelica Chetran P. Gina Chirvăsuță I.AlinRobert Ciuștea AI. lulianAlexandru Cocirță V Cătălinlulian Codreanu V. Mihaela Simona Condurache P. ElenaIulia Dârvariu A. Cristinel Ionel Dragan Ț. Violeta Filon Ț. Gabriela Frențescu P. Daniela Grigoraș N. lulianAdrian Hoha V. Mihaela Hondru Ghe. Mihai Idriceanu V. Minodora Lazăr I. Alina-Carmen Liciu Ghe. Claudiu Narcis Loghin Ț. Florin Macarie Dtru. Liviu Marian V. Vasile Marius Munteanu V Daniel Gabriel Munteanu P.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și cadru, de Strigoii (1876). O postumă din 1876, Femeia... măr de ceartă, e o imprecație discursivă de un misoginism schopenhauerian ca și cel din Scrisorile IV și V, dar în a doua ei parte dăm de câteva versuri aparținând filonului plutonic al extincției universale, temă fundamentală a comentariului lui I. Negoițescu : „O moarte ! - nu aceea ce-omori spre-a naște iară,/ Ce umbră este vieții, o umbră de ocară -/ Ci moartea cea eternă în care toate-s una,/ În care
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
miile de minți,/ Tu, stingere/ Tu, chaos - tu, lipsă de viață,/ Tu, ce pân’ și la geniu spui numai ce-i în cărți./ O, slabă fulgerare... cea, cărui nu te teme,/ Îngheți nervul vieții din fugătoarea vreme...”. E adevărat că filonul acesta plutonic nu apare în Scrisorile IV și V, dar apare cu toată evidența în Scrisoarea I. Această perspectivă crepusculară, a stingerii vieții în univers, această viziune a morții nu ca fenomen individual, nu ca lege a vieții în perpetuă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
plan fie uman, fie cosmic, străbate întreg continentul liric eminescian. I. Negoițescu, insistând asupra perspectivei funerare, nu contrazice deloc, în fond, teza robusteței vitale și virile a poetului afirmată de Călinescu, dar merge până la niște consecințe mai îndepărtate pe linia filonului plutonic pe care l-a intuit și denumit. A denumi un fenomen este, nu numai în critică, un act creator. De altfel, în ce ne privește, vedem în cartea lui Negoițescu nu una propriu-zis de critică, ci mai curând o
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cinic și un „pontagiu” fără noroc. Publicarea acestor scrisori a stârnit, cu destul de puține excepții, dezamăgire la mulți „mateini” și indignare morală la cei cu principii austere. Ce lipsă de idealuri înalte, ce lipsă de preocupări intelectuale ! Singura preocupare : „ponturile”, „filoanele”, îmbogățirea grabnică și, cum se spune în drept, „fără justă cauză” (formula este aici folosită impropriu, în drept înseamnă altceva). „A da lovitura”, iată idealul tânărului epistolier ; soluția cea mai bună îi pare căsătoria cu o femeie bogată, oricât de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fost numit „jocul cu spaima“. Un conac din părțile Dunării se află sub stăpânirea vampirică a domnișoarei Christina, ucisă în timpul răscoalei din 1907. Strigoiul este atras de sângele celor vii și va fi răpus prin împlantarea unui fier în inimă. Filonul popular al romanului servește numai ca suport epic. De fapt, Mircea Eliade a vrut să evoce dragostea metafizica dintre un pământean și o ființă nepământeană, conflictul dintre două forțe: Viața și Moartea. Pictorul Egor și arheologul Nazarie sosesc pe rând
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
dialoguri, să aleagă ritmul și viteza discursului, să instituie o atmosferă și, mai ales, să sugereze stări sufletești. Relatările lui despre întâmplări vechi ori recente, narațiuni adesea melodioase, își asociază magia amintirii și penumbrelor; vocația rapsodică se lasă invadată de filoane lirice impresive, de poeticitatea subconversației, mai exact de indicibilul minutelor de reverie. Pe scurt, în Sadoveanul tuturor vârstelor fuzionează observatorul multiobiectual și gânditorul negrăbit; tipic, faptele, întâmplările și ecourile lor surse de posibile compoziții devin literatură după o relativă gestație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în suferință și lipsuri al cartierelor evreiești. Linia epică este însă deturnată de numeroase digresiuni teziste și de o neinspirată aglomerare de argumente împrumutate de la autori precum Max Nordau. Orașul amintirilor (1936) pare a fi o carte mai puțin obișnuită; filonul autobiografic și evocarea Iașului adolescenței nu sunt decât un pretext pentru alcătuirea unui „jurnal” al propriilor stări sufletești și, totodată, a unui variat „inventar” de lecturi, unde se întâlnesc, după o logică îndreptățită de structura însemnărilor, numele lui Ludwig Büchner
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
Deutschland über alles", la bunăstarea și gloria trecute, la părinții, frații, prietenii, rămași "dincolo", în RFG sau Berlinul occidental. Dar germanii, oameni ordonați, disciplinați și pragmatici, au acceptat, neavând încotro, situația, căutând să-și rostuiască viața cât mai bine. Pe filonul tradițional al stângii germane, edificat de Marx și Engels, dus mai departe de August Bebel, Rosa Luxemburg, Ernst Thälman, s-au clădit "colective de oameni ai muncii" devotați partidului și statului democrat, precum și o tânără generație "mândră" de statutul lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
o anumită adâncime, dar fără siguranță de sine și întotdeauna gata să alăture o idee bizară uneia corecte. În general, era greu să-i fii foarte aproape mai multă vreme fără să descoperi la el, amestecat cu normalitatea, un mic filon de nebunie a cărui vedere, amintind mereu de escapadele tinereții sale, te ajuta să ți le explici. La urma urmelor, se poate spune că mai mult nebunia decât rațiunea i-a adus, grație împrejurărilor, reușita și forța: lumea este un
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Cerchiștii încearcă să exorcizeze în comedia lui Caragiale tocmai această dimensiune profund neserioasă, această superficialitate pe care o regăsesc la nivelul unui model cultural, dar și pe străzile capitalei. Expresia acestei exorcizări o constituie „descoperirea” în comedia lui Caragiale a filonului tragic, iar critica cerchistă a forțat această anamneză făcută operei comediografului, fapt care corespundea asimilării unui model cultural de către o sensibilitate contrariată, nepre- gătită să-l accepte. Întreaga polemică, precum și lectura pe care cerchiștii o fac comediei caragialești relevă o
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de a fi cu ierarhii proprii, sisteme de clasificare specifice și cu tipuri anume de binoame repetitive, care apar în mod regulat pe traseul istoriei rusești, fără a puncta stagnare, nici pe departe, ci mai degrabă consistență și consecvență în filonul etnic. Unul dintre aceste binoame este reprezentat de: ÎNAINTE și DUPĂ. În istoria devenirii Rusiei a existat mereu acest „înainte și după”, repetitiv, înnoitor, ca o constantă a specificului național, o matriță a nașterii și mai cu seamă a renașterii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
mai sunt, cred, încă destule care mai trebuie scrise. Exemplul la care ne referim este o dovadă a patrimoniului spiritual național este un izvor nesecat și ispititor. Iar faptul că Vasile Ilucă cercetează și pune în fața cititorilor de azi acest filon de metal prețios e cu atât mai de admirat,dincolo de valoarea reală a cărții,gestul său semănând cu o infuzie de oxigen într-un timp și societate care pare a supraviețui cu ajutorul respirației artificiale. De aceea,laudele pe care și
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
CLIPA, revistă literară apărută la Târgu Mureș, bilunar, între 1 noiembrie 1936 și 15 ianuarie 1937, sub conducerea lui Vasile Netea și Balcys Valst (pseudonim al lui Ion Cismaru). Redactorii abordează cu dezinvoltura caracteristică tinerilor peisajul poeziei moderne, constatând restrângerea filonului tradiționalist și integrarea liricii românești în noul ritm al civilizației. Ei își exprimă dezacordul față de ideea referitoare la moartea poeziei în epoca mașinismului și nu acceptă critica făcută lui I. L. Caragiale de N. Davidescu în articolele din „Cuvântul liber” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286299_a_287628]
-
apocalipsa va fi provocată de Dumnezeu, vă mint, vă derută și vă lasă să continuați să distrugeți viața pe pământ, din neinformare, neștiință, ignoranță sau cu viclenie. Oameni, deveniți responsabili ai efectelor acțiunilor voastre! Mai sunt unele sisteme care exploatează filonul de aur din mina prostiei (ignoranței) omenești. Aceste sisteme sunt întreținute de stat, care se sprijină pe ele în acțiunile de supunere și dominare a maselor și de scoatere din sistem (prin moarte). Unii dintre cei care hotărăsc soarta pământului
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
cele zeci de milioane de ani, de când există viața veșnică vizibilă a oamenilor, pe pământ. Viața veșnică vizibilă a oamenilor pe pământ se transmite din părinți, în copii, fiecare om, având o viață individuală limitată. Dar prădătorii câștigă bani exploatând filonul de aur din mina prostiei (ignoranței) omenești și a credulității oamenilor. În afară de faptul că se blochează (oprește) circuitul elementelor chimice existente în cadavrele omenești, această practică mai are un efect negativ: se acoperă și se blochează suprafețe de teren din ce în ce mai
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]