1,845 matches
-
Un act de bovarism, desigur”. Abia după război - consideră Ion Vinea - apare cu adevărat, sub presiunea „stilului nou al planetei unificate”, posibilitatea construcției unei tradiții (moderne) universalizabile prin intermediul acțiunii unei elite independente și novatoare, pornind de la necesitățile „colective” și de la filonul artei noastre populare „fără subiect”. Nevoia de ancorare a nonfigurativului modern („arta fără anecdotă”) într-o tradiție premodernă balcanică - în cazul de față, musulmană - e afirmată în parabola euristică din „Promisiuni“, sub forma unui dialog între Hamlet și Polonius: „Mohamet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui G. Călinescu în România literară, nr. 38, din 1932 („Despre critică și istorie literară“), el va pune un diagnostic pe măsură: „Cultura românească nu a izbutit să exprime realitățile spiritualității autohtone, cărora le rămîne exterioară”, identificînd - observație interesantă - un filon „balcanic” (Filimon, Pann, I.L. Caragiale) ocultat deopotrivă de „occidentalizanții sincroniști” și de „tradiționaliști”. În Anatomia unei negații, Gelu Ionescu vorbește despre un „maiorescianism” al tînărului Eugen Ionescu, „în aparență reductibil doar la negația predecesorilor și chiar a contemporanilor”. Dar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
emotiv”. În privința Poemului invectivă al lui Geo Bogza, criticul se arată rezervat, aproape ostil, nu întotdeauna însă și necomprehensiv; apropierile de Sade, Rimbaud, Lautréamont sau Arghezi sînt relevante („coșmarul unui adolescent chinuit de eumenidele sexului”; „Mai degrabă ar proveni din filonul unui Sade sau Gines de Rais, unde erotica este priapism”; „față de Geo Bogza, Rimbaud e un prunc nevinovat”; „poezie la Lautréamont, biologie la Bogza”; „influența viziunilor demonice ale lui Arghezi”, dar și: „confesiunea propriilor experiențe”; „lipsă de plasticitate a viziunilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Arghezi), pe Arghezi, pe Mateiu Caragiale, pe Urmuz și alții, pe marii sensibili schimonosiți”. Poezia ludică a lui Arghezi din Hore este plasată - apoi - în zona nonfigurativului de extracție folclorică, pentru Călinescu folclorul fiind adevăratul nostru clasicism și, totodată, un filon „specific” al poeziei pure: „Intenția de joc se face din ce în ce mai clară în poezia lui Arghezi, ca dealtfel în toată lirica română și, lucru de reținut, pe un punct moderat în linia lui Urmuz și deci mai cu seamă pe terenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
natură agrestă, în ecorșeuri expresioniste. Membru fondator al revistei de orientare tradiționalist-spiritualistă Gîndirea, Adrian Maniu prelucrează, după Primul Război, teme ale tradiției istorice autohtone și ale poeziei htonice în stilizări imagiste de peisaj rural și iconografie bizantină, cu un puternic filon expresionist și primitivist. „Clasicizantul” postsimbolist Ion Vinea manifestă, la rîndul său, evidente afinități cu latura expresionistă a Gîndirii - unde va colabora o vreme -, vădind o irepresibilă nostalgie a tradiției. Pe urmele lui Urmuz, Jacques G. Costin deconstruiește cu rafinament ironic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Zsolt ne-a arătat odată o pepită, toată lumea știa că adevăratul motiv nu era descoperirea arheologică, ci faptul că pereții erau doldora de aur, se zicea că ajunge doar să dai cu ciocanul în ardezie, în locurile pe unde trec filoanele, și din perete se și rostogolesc grunjii de aur. Zsolt ne-a povestit că șterpelise o pepită de-asta din sertarul în care-și ținea taică-su legitimația de feroviar și decorațiile, ne-a și dat voie s-o luăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
nimbul spiritual al mișcării; apoi să se culce cu ele, Înconjurat de mandale și fum de tămâie. În general, fetele care veneau la Big Sur erau niște gâsculițe protestante; cel puțin jumătate din ele erau virgine. Spre sfârșitul anilor 60, filonul Începu să secătuiască. Di Meola Își zise atunci că poate e timpul să revină În Europa; lui Însuși i se părea bizar că-i vin asemenea idei: când părăsise Italia, abia Împlinise cinci ani. Taică-său fusese nu doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
unei asemenea industrii de masă chiar și în Statele Unite, dar cel puțin acolo se efectuaseră studii, se făcuseră evaluări, și asta din simplul motiv că oameni destupați la minte, nu ca ăștia de la noi, au intuit din timp calea spre filonul de aur al viitorului. Nu trebuia decât voință, sau cel puțin un dram de receptivitate la nou; dar spune-le asta unor profesori învechiți ca Murnea sau Oprea, care atunci când aud de Univers și orbite se prind de spătarul scaunului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
chibiților în fața cuiva care desenează: dacă li se pune un creion în mână le piere absolut orice voință. Și totuși, nu-și dădeau seama cât de simplă și de frumoasă era Sociologia Spațială. Era cel puțin descumpănitor. - Nu-i ăsta filonul de aur al viitorului, spuse Mama Mare. Dădu fumul afară cu o răsuflare lungă. Scrumă în stratul de mărgăritare și se uită la firele de cenușă căzute pe o frunză. Aș fi vrut s-o întreb „și care-i filonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
filonul de aur al viitorului, spuse Mama Mare. Dădu fumul afară cu o răsuflare lungă. Scrumă în stratul de mărgăritare și se uită la firele de cenușă căzute pe o frunză. Aș fi vrut s-o întreb „și care-i filonul de aur al viitorului?” dar încremenirea ei era prea stranie; parcă își amintise de ceva foarte important, foarte serios. Rămase imobilă timp de zece secunde, apoi ochii i se mișcară spre farfuria mea. Ia și... Cuvintele i se uscară în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
a permite să fim incomodați, acceptând să facem praf proprii idoli, fără a uita că idolii, prin natura lor, au un caracter aparent religios. Acest text al Genezei, care pune bazele credinței lui Abraham, este deja citat și interpretat de Filon Alexandrinul ca o paradigmă a vieții de credință: «Dumnezeu vrea să curețe sufletul omului. Este necesar ca acesta să renunțe la cele trei puteri ale trupului: la senzație, la imaginație și la cuvântul articulat». Pentru Filon, importanța textului stă în
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
citat și interpretat de Filon Alexandrinul ca o paradigmă a vieții de credință: «Dumnezeu vrea să curețe sufletul omului. Este necesar ca acesta să renunțe la cele trei puteri ale trupului: la senzație, la imaginație și la cuvântul articulat». Pentru Filon, importanța textului stă în principal în sensul său alegoric cu privire la călătoria sufletului spre Unul - individul cuprinde întreaga scenă - punând pe plan secundar toate detaliile istorice, pentru a da prioritate sensului și mesajului spiritual. Conceptul de Alianță în vederea mântuirii rămâne cu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
în sensul său alegoric cu privire la călătoria sufletului spre Unul - individul cuprinde întreaga scenă - punând pe plan secundar toate detaliile istorice, pentru a da prioritate sensului și mesajului spiritual. Conceptul de Alianță în vederea mântuirii rămâne cu siguranță central în mesajul lui Filon, însă nu mai avem de-a face cu o mântuire legată de stăpânirea unui pământ, a unei structuri sociale, ci se identifică cu o «mântuire întru perfecțiune» care-i permite omului - sufletului său - să aibă acces la o viață nouă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
care-i permite omului - sufletului său - să aibă acces la o viață nouă, pentru a cărei realizare se cere ca sufletul să fie purificat. În timp ce Domnul îi promisese lui Abraham un pământ concret în care să trăiască în mod efectiv, Filon, inspirându-se din întreaga tradiție platonică și greacă, nu se mai gândește la o mântuire integrală a omului, ci la eliberarea elementului său spiritual. Însă, în timp ce filosofii consideră că această cale de transformare este rodul dorinței și al efortului omenesc
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
inspirându-se din întreaga tradiție platonică și greacă, nu se mai gândește la o mântuire integrală a omului, ci la eliberarea elementului său spiritual. Însă, în timp ce filosofii consideră că această cale de transformare este rodul dorinței și al efortului omenesc, Filon, dimpotrivă - credincios mesajului biblic al Alianței întru har - consideră că aceasta este rodul inițiativei libere și cordiale a lui Dumnezeu, căreia omul se cuvine să-i răspundă în mod generos. S-ar putea spune că pre-porunca, adresată umanității abia create
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Stănică, țipă doamna, ești nebun? Cu asta se dă numaipuțin. Stănică însă voia să se bucure o dată și bine de bețiile parfumului scump. - Ce vă pasă, zise el ironic, vă jucați cu banii. Mamaei de viață! Când oi da de filon, mă scald în șampanie. Dați-mi niște bani, că mi-am cheltuit ultimele resurse pe covrigii tantei Agripina. Agripina asculta mulțumită discuția și ronțăia. - Cât să-ți dau, Stănică? întrebă verișoara. - Ce să-mi dai? Am zis și eu, așa
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a noastră - a fost tradiția bizantină, suflul spiritualității bizantine, care altoit într-o cultură străină devine anchiloză, schematism abstract, iar pe plan politic și cultural, reacționarism organizat. Tot ce este gândire reacționară în Rusia secolului trecut continuă - conștient sau inconștient - filonul bizantin. Pe Pobedonosțev - procurorul Sfântului Sinod, profet al inculturii maselor într-o țară de analfabeți, îl văd descifrând sensul istoriei după o icoană bizantină, iar nu după mersul soarelui, cum au făcut occidentalii, - după o icoană bizantină, simbol al morții
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
curs de preluare a puterii o accentuată lipsă de sensibilitate la destinul populației evreiești. Este foarte interesant că aceste procese Își au baza Într-un interval definit de toți analiștii ca „perioada internaționalistă” a P.C.R. Ne punem Întrebarea dacă puternicul filon antisemit nu neagă chiar autenticitatea internaționalismului comunist și, În același timp, Însuși caracterul de „stânga” al ideologiei comuniste. Subliniem că aceste dezvoltări premerg puseurile antisemite ale lui xe "Stalin"Stalin, deci nu pot fi privite ca un simplu reflex, În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
fără precedent în toată economia divină: „Domnul a venit ca să surpe pe diavolul și să curățească văzduhul”1. Ar fi pripit să vedem în această exegeză patristică un simplu ecou al mitologiei elenistice târzii, împărtășită de autori ca Plutarh sau Filon Alexandrinul 2. Referința la „demonii aerului” nu este metaforică, ci metafizică. Epurării efectuate pe Cruce îi corespunde, într-un orizont perfect palpabil, o performanță lingvistică fără echivoc. Nu întâmplător, Evangheliile consemnează foarte amănunțit patimile Domnului. Citindu-le, descoperim că Hristos
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
naționale se propune în prezenta lucrare, metodologia (caseta 11) urmărită concentrându-se pe management, strategii și instrumente de realizare a obiectivelor strategice. Conceptul care încearcă să dea un sens valorificării resurselor naturale (subordonat unor obiective strategice) va fi derivat din filonul legii entropiei, aplicată proceselor economice (capitolul 2). Este alegerea autorilor prezentei lucrări, ceea ce nu înseamnă însă că și alte abordări teoretice, alte concepte nu pot fi luate în considerare la descifrarea prezentului și viitorului evoluției societății omenești, cu suportul ei
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
satisfacție a clienților și Înregistrarea unor valori cât mai mari ale marjei de profit (Ferrell et al., 2011, pp. 17-21ă. 1.4. Profesia contabilă Între etică, morală și deontologie Ca orice domeniu care-și dorește dobândirea notorietății prin găsirea unor filoane mitice În negura timpului, se poate spune că și contabilitatea, la rândul ei, pare a fi de sorginte divină (Joannides și Berland, 2009, pp. 1-26ă, considerându-l Însuși pe Dumnezeu ca fiind cel mai mare Contabil al universului, ce consemnează
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
cum ești!” Și totuși! Dacă Restriști-le, carte de ucenicie lirică, tipărită Înainte ca poetul să fi Împlinit douăzeci de ani, confirmă, În esență, aceste date - cum vom mai avea ocazia să observăm - și dacă ele vor alimenta, ca un filon subteran, Întreaga operă, o atare psihologie nu e deloc inaptă să se Înscrie În spațiul de fervori și entuziasme, de revolte și negații ale avangardei. Nu doar În virtutea unei bovarice iluzionări, deși o anume labilitate o predispune adeziunilor rapide și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
simbolist, iar pentru E. Lovinescu „spiritul veacului” va constitui una din pietrele de temelie ale doctrinei sale. Și cînd Voronca afirmă, În primul număr al revistei Integral, că: „tăria Însăși a curentului actual constă În integralul tuturor eforturilor de pretutindeni, filon unitar, nerv vibrînd același În plastică, literatură, muzică, arhitectură, teatru” - adăugînd că: „Există, neîndoielnic o intensă analogie, mai presus de trăsăturile Înnăscut organice. O analogie-esență: o analogie de corpuri geometrice”, ne putem gîndi, bunăoară, și la Lucian Blaga care, În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
prozaic pozitivistă, cu neliniștile și incertitudinile sale, - dar și cu posibilele ei compensații În ordinea autenticității trăirii, cu supapele sale spre imaginar, cu descoperirile unor noi „miracole” zilnice, la Îndemîna omului acestui veac. Ulise trasează astfel de la Început mai multe filoane ale viziunii, ce se Întretaie și suprapun, Își fac ecou, Într-o alcătuire rapsodică: spectacolul orașului modern generează În egală măsură entuziasmul și angoasa, confesiunea solitarului frustrat și reveria eliberatoare a unor evaziuni dincolo de „mucegaiul birourilor”. Ca spectator-reporter al tumultului
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
distanțare definitivă de lirismul jubilatoriu-spectacular: Între Zodiac și Petre Schlemihl (1932), apoi Patmos și alte șase poeme (1933), această carte apare ca un ultim interludiu, care e și un capăt de drum. Căci ultimele două volume amintite continuă mai degrabă filonul elegiac al operei, cu discursul poetului solitar, cu o tot mai acută conștiință a marginalizării sale, atenuată doar de speranța redempțiunii prin poezie, Într-un elan de „unanimă Înfrățire” cu „mulțimea” ea Însăși victimă a injustiției. Motivul liric al călătoriei
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]